IRAN: CIA şi MOSAD desfaşoară in prezent operaţiuni sub acoperire “eficiente şi agresive”

Parada militara in Teheran
Foto: Reuters

Citez>Experti: Explozia de la baza militara din Iran, parte a campaniei CIA si Mossad de eliminare a iranienilor implicati in dosarul nuclear -

​Agentia Centrala de Informatii (CIA) din Statele Unite si serviciul secret israelian Mossad desfasoara in prezent operatiuni sub acoperire “eficiente si agresive” pentru a elimina iranienii implicati in dosarul nuclear al Teheranului, potrivit unor experti americani si ziare israeliene, citate de New York Daily News. Ca dovada in acest sens stau recenta explozie de la un depozit de munitie al Garzii Revolutionare din Iran, in care si-a pierdut viata un personaj-cheie al programului de rachete iranian, precum si aparitia unui nou virus informatic, Duqu, ce a afectat sistemul de computere al centralelor nucleare.
Sambata trecuta, o explozie puternica ce s-a produs la baza militara Amir Al-Momenin din Bidganeh, in apropiere de Karaj, la vest de capitala Teheran, a provocat cel putin 17 morti, intre care si un comandant al Garzii Revolutionare, generalul de brigada Hassan Moghaddam. Acesta s-a aflat in fruntea programului de rachete iraniene. Un oficial militar a spus ca deflagratia a avut loc din greseala, atunci cand militarii mutau lazile cu munitie. Deflagratia s-a soldat si cu 15 raniti, din care unii sunt in stare grava.

Ulterior, agentia oficiala IRNA a anuntat ca oamenii de stiinta iranieni au descoperit un nou virus informatic in sistemul lor. Potrivit informatiilor, ar fi vorba de o versiune mai sofisticata a viermelui Stuxnet, care anul trecut a afectat centrifugele iraniene.

Desi Iranul insista ca explozia de la baza militara a fost un simplu accident, iar virusul Duqu a fost anihilat, presa israeliana si mai multi experti americani afirma ca incidentele fac parte dintr-o operatiune sub acoperire a CIA si Mossad de a elimina pericolul nuclear iranian.

In plus, Daily News vorbeste de un alt “eveniment misterios”: fiul unui lider ultra-conservator iranian a fost descoperit mort duminica, intr-o camera de hotel din Dubai, dupa ce, se pare, s-ar fi sinucis. Tatal sau a afirmat insa ca moartea tanarului este “suspecta” si a legat-o de explozia de la baza din Bidganeh, fara insa sa ofere detalii (n.red anul trecut, Israelul a fost acuzat ca a trimis mai multi agenti pentru a asasina un important lider Hamas, intr-o camera de hotel din Dubai).

Ce cred expertii despre aceste evenimente:

* incidentele din ultima perioada par sa faca parte din aceeasi campanie de asasinare a oamenilor de stiinta iranieni, declansata dupa 2007. Mossadul este considerat responsabil pentru eliminarea iranienilor implicati in dosarul nuclear

* explozia de la Bidganeh este similara cu cea de la o alta baza militara iraniana, din urma cu doi ani, pusa tot pe seama serviciului secret israelian. Daily News noteaza si declaratia ministrului israelian al Apararii, Ehud Barak, care a spus, referindu-se la explozia de sambata,”poate sa fie mai multe ca aceasta”.

* analistul american Richard Silverstein, despre care se stie ca are contacte in armata israeliana, a afirmat ca explozia din Iran a fost opera Mossadului. Sursele sale sustin ca serviciul secret israelian a cooperat cu un grup iranian aflat in exil: Mujahedinii Poporului din Iran.

* informatii provenite din mai multe surse au indicat hackerii israelieni drept sursa a virusului Stuxnet, care a dereglat sistemul de computere al reactoarelor nucleare iraniene in 2010. Aparitia unui nou virus informatic, Duqu, care a afectat sistemul de computere iranian in acest an, este pusa de experti tot pe seama israelienilor: codul noului virus este bazat pe aceeasi sursa ca Stuxnet.

Niciun oficial israelian sau american nu a confirmat sau negat informatiile din ultimele zile.

Ultimele saptamani au fost martorele cresterii tensiunilor dintre Iran si dusmanii sai, Israelul si Statele Unite, care acuza guvernul de la Teheran ca urmareste sa creeze bomba nucleara. Iranul sustine insa ca programul sau atomic are doar o componenta civila.

SUA si Israelul nu au exclus utilizarea atacurilor aeriene impotriva centrelor de productie nucleara din Iran.

Presedintele israelian Shimon Peres a afirmat recent ca o solutie militara luata de comunitatea internationala la adresa programului nuclear al Iranului este mai probabila decat una diplomatica. Remarcile lui Peres au fost formulate la doar cateva zile dupa aparitia mai multor informatii potrivit carora premierul Benjamin Netanyahu ar cauta sprijinul ministrilor pentru o lovitura contra Iranului.

Ministrul iranian de externe, Ali Akbar Salehi, a declarat ca acuzatiile fac parte dintr-o lunga campanie dusa de americani impotriva tarii sale. La randul sau, ayatollahul Ahmad Khatami a avertizat luni AIEA sa nu devina “un instrument fara vointa in mainile Statelor Unite”.

Sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

Video: MOISE GURAN despre ROSIA MONTANA: “Au omorat zona aia ca sa faca mina”. Si despre reclamele facute de profesionisti …

Asadar:

“Localitatea aia a fost declarata de alesii locali zona monoindustriala iar doamna de acolo nu poate gasi de lucru pentru ca nici o afacere in zona respectiva nu mai primeste autorizatie de constructie.

   Cum ar veni, cu sau fara bani de la Rosia Montana Gold Corporation, politicienii locali au votat sa nu se mai deschida nimic in Rosia Montana. Si acuma filmeaza oamenii din sat si ii dau la televizor, oameni care spun ca fac sosete si le vand cu 5 lei.

   Acuma intre noi fie vorba, eu sunt un baiat de la tara si de exemplu la mine la tara se cauta oameni care sa munceasca in agricultura cu 50 de lei pe zi. De ce ar face cineva sosete cu 5 lei cand o zi de munca in agricultura este 50 de lei?

   Potentialul turistic al zonei respective este omorat de faptul ca de la Bucuresti sau de la Alba Iulia sau habar n-am, s-a luat decizia sa nu se mai faca drumuri incolo. Eu as vrea de exemplu, as fi vrut si vara asta si ma gandesc si la vara, sa-mi iau Cielo, ca am si Cielo, si sa ma duc, cat de rele or fi drumurile, si sa platesc cuiva acolo sa stau la Rosia Montana ca sa incurajez turismul in zona aia, pentru ca este o zona superba.

   Dar inca o data: faptul ca doamna din reclama de la Rosia Montana nu are de lucru este cauzata, atentie, de decizia pe care au luat-o ei acolo, alesii lor. Au omorat zona aia ca sa faca mina.

[…]

   Acest exercitiu de marketing este facut de niste profesionisti adevarati. De niste oameni care se pricep la vorbe.”

Adica au gandit-o temeinic. Dar nu e de mirare:

Rosia Montana Gold Corporation – o afacere evreiasca …

Deci “au omorat zona aia ca sa faca mina.”. Iar apoi au venit cu reclamele care nu sunt decat “exercitiu de marketing facut de niste profesionisti adevarati”

Sursa: Saccsiv’s Weblog

Cuza Vodă, trădat „din dragoste” pentru o frumoasă liberală

Ca peste tot în lume, înalta trădare (hiclenirea sau hainia Domnului ţării) şi complotul de înaltă trădare au fost considerate crime şi pedepsite dintotdeauna, începând cu „Legea ţării” şi până la codurile penale moderne prin pedeapsa capitală. Totuşi, folosirea trădării în scopuri politice a condus adesea la impunitate şi chiar la considerarea autorilor săi, ieşiţi învingători, drept eroi naţionali. Dar butada lui Napoleon „iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători” a rămas şi ea, în toate cazurile, valabilă.

Consideraţii potrivite şi pentru lovitura de palat din 11/23 februarie 1866, prin care domnitorul Al.I.Cuza a fost obligat să abdice, deschizându-se calea aducerii pe tronul ţării a unui domn străin, în persoana lui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen. Lucru mai puţin obişnuit şi cunoscut, unul dintre principalii participanţi la conspiraţie, colonelul N.Haralambie a trădat nu pentru foloase materiale sau de altă natură ci, … pentru a obţine graţiile unei frumoase femei, aparţinătoare unei familii liberale, misterioasa doamnă C.

O samă de naturi criminale …

La 14 ani de la producerea evenimentului, gazetarul Mihai Eminescu, în spiritu-i caracteristic scria în presa vremii că respectiva conspiraţie „n-ar fi izbutit nicicând dacă o seamă de naturi criminale, care spre ruşinea ţării şi a oştirii, făceau parte din puterea armată, n-ar fi ridicat cu laşitate mâna lor nelegiuită contra Domnului ţării”. A fost vorba, printre alţii, de maiorul Dimitrie Leca, şeful gărzii palatului domnesc şi de colonelul Nicolae Haralambie, comandantul artileriei. Lista întocmită de Nicolae Iorga mai cuprindea pe coloneii: D.Creţulescu, Berindei, I.Călinescu, Gheorghiu, căpitanii: Mălinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Camdiano-Popescu, Constantin Pilat. Fiecare dintre aceştia fuseseră atraşi de gruparea liberală condusă de Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti, formată în jurul „Societăţii Progesului” şi au primit, pentru ajutorul dat loviturii de palat răsplată pe măsură.

Într-adevăr, pentru continuarea programului stabilit prin Convenţia de la Paris din 1858 de marile puteri şi speculând nemulţumirile tot mai mari, generate de guvernarea „camarilei domneşti”, în iunie 1865, 8 importanţi lideri politici (Gr. Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, I. Ghica, C.A. Rosetti, Gh. Ştirbey, A. Panu) semnează actul secret de constituire a ceea ce avea să se denumească de unii „monstruoasa coaliţie”. În esenţă semnatarii se legau, sub cuvânt de onoare, să aducă, în caz de vacanţă a tronului, un principe străin dintr-una din familiile domnitoare din Occident, aşa cum se stabilise iniţial, prin alegerile din 1857, decizia Divanurilor ad-hoc din 1858 şi Adunarea de la Iaşi din 5 ianuarie 1859. Evenimentele sunt îndeobşte cunoscute: la 11 februarie 1866, ora 400 dimineaţa, după o noapte nedormită, pierdută la jocul de cărţi şi de dragoste cu Maria Obrenovici, Cuza este trezit din somn de ofiţerul de gardă, urmat de 3 căpitani şi câţiva civili şi obligat să semneze actul de abdicare: „Noi, Alexandru Ioan Cuza, conform dorinţei naţiunii întregi şi a angajamentului ce am luat la suirea mea pe tron, depun astăzi, 11/23 februarie 1866, cârma Guvernului în mâinile unei Locotenenţe Domneşti şi a unui Minister ales de popor”.

Ce n-au putut politicienii, a făcut femeia

La 1866, la numai 31 de ani colonelul Nicolae Haralambie era comandantul regimentului de artilerie al garnizoanei Bucureşti. Fusese avansat în grad şi numit în funcţie de Domnitorul Al.I.Cuza, care manifesta mare simpatie pentru el, ca un om provenit dintr-o familie de oameni simpli, considerat a fi de caracter şi care a promovat în carieră prin merite personale şi capacitate profesională. Cu o săptămână înainte de noaptea fatidică de 11 februarie Cuza văzându-l pe Haralambie că e trist, abătut l-a întrebat care este motivul; l-a răspunsul polcovnicului că lipsa banilor, care îl face să nu-şi poată nici scoate hainele cele noi de la croitor, galant, Domnitorul bătăndu-l pe umăr şi râzând ia oferit banii necesari. Este astfel lesne de înţeles de ce atunci când conjuraţii i-au propus să intre în complot, Haralambie a respins cu energie propunerea, conştiinţa datoriei ostăşeşti şi a recunoştinţei umane împiedicându-l de la orice compromis. Dar implicarea comandantului artileriei în răsturnarea lui Cuza era absolut necesară, lăsarea lui la o parte şi posibila ripostă a militarilor săi putând zădărnici acţiunea. Faţă de această situaţie, aparent fără ieşire, complotiştii au recurs la o altă strategemă, bazată pe exploatarea slăbiciunilor omeneşti, invocată adesea în istorie. S-a aflat că N.Haralambie avea o puternică pasiune pentru o doamnă din aristocraţia bucureşteană, aparţinătoare însă a unei familii de orientare politică liberală. C.Bacalcaşa o numeşte enigmatic doamna C. Ea fu

însărcinată ca, apelând la farmecele şi abuzând de pasiunea amoroasă a colonelului să-l determine pe acesta să iasă din pasivitate şi să treacă de partea „monstruoasei coaliţii”. Aşa că, ceea ce nu au putut face oamenii politici, a făcut misterioasa C. şi astfel comandantul artileriei a intrat în conspiraţie. Aşadar, dragostea a învins orice conştiinţă a datoriei şi recunoştinţei! Şi aceasta în condiţiile în care Domnitorul continua să creadă în loialitatea şi recunoştinţa comandantului său!

Într-adevăr, în ajunul loviturii de stat, o scrisoare anonimă sau o anumită persoană – unii au pretins că a fost vorba de N.T.Orăşanu, redactorul ziarului „Ghimpele” ar fi anunţat pe Cuza-Vodă cum că N.Haralambie a intrat în conspiraţie şi va trăda. Acesta ar fi primit cu dispreţ denunţul şi ar fi răspuns: „Colonelul N.Haralambie trădător?…asta nu se poate!” Cu aşa încredere în oamenii săi Al.I.Cuza s-a limitat ca pentru noaptea de 10/11 februarie să ceară chiar trădătorilor să se îndoiască santinelele la toate posturile.

Mărturia Elenei Doamna

Într-un interviu publicat cu câteva luni înainte de deces, survenit la 2 aprilie 1909, Doamna Elena Cuza descria un alt moment semnificativ al acestei trădări: „Era în seara de 10 februarie pe la orele 7, când treceam la masă împreună cu Cuza. Vedem un băiat de prăvălie care, nu ştim prin ce minune, pătrunsese în palat, că se apropie de noi şi spune că la noapte mii de oameni au să năvălească cu armele în palat. Cuza reţinu băiatul şi trimise între alţii şi după colonelul Haralambie, la care bărbatul meu ţinea foarte mult şi care avea comanda trupelor din garnizoana Capitalei.

Stăteam în sala de mâncare când a venit Haralambie.

– Auzi, măi Haralambie, ce se vorbeşte, îi spune Vodă cu aer de plictiseală. Se pregăteşte pentru la noapte revoluţie mare şi tu nu ştii nimic.

- Nu ştiu, Măria Ta, răspunse flegmatic Haralambie.

- Ba încă au să năvălească în palat în timpul nopţii, adăugai eu, sculându-mă de la masă.

- Nu crede, mărită doamnă, zise el. Poporul Capitalei are admiraţie pentru Măria Voastră, iar Domnitorul poate conta pe armata sa, legată prin jurământ. Şi, apoi, ca să ajungă cineva la Măriile Voastre, doar va trebui să treacă mai întâi peste corpul meu.

Trecurăm din sala de mâncare în biroul de lucru. Cuza rugă atunci pe Haralambie ca, pentru orice eventualiatate, să îndoiască garda în acea noapte la Palat”.

După această discuţie, ieşind de la Palat, Haralambie a fugit la unul dintre şefii conspiraţiei, cerându-i să seprocedeze de urgenţă şi chiar în acea noapte, întrucât Cuza devenise suspicios şi putea să le de-a peste cap planurile.

Teza trădării acestuia din motive sentimentale este confirmată şi de fosta primă-Doamnă a ţării: „Mulţi din conjuraţi au regretat mai apoi fapta lor. Şi colonelul Haralambie a fost unul din aceia care s-au căit foarte mult, căci în actul său a fost convins de o femeie pentru care el avea o mare pasiune”, arăta ea în interviul mai sus-citat.

Aşa se făcea că în noaptea fatidică tunurile colonelului Haralambie, orbit de patimi pentru femeia iubită, având roţile înfăşurate în paie, treceau fără zgomot pe Podul Mogoşoaia (Calea Victorii) şi împresurau Palatul princiar, pregătire ca, la nevoie, să tragă.

Preţurile trădării

Imediat după abdicarea forţată a lui Cuza, colonelul a fost numit, alături de generalul N.Golescu şi Lascăr Catargiu în Locotenţa Domnească, organism menit să exercite interimar funcţia de şef al statului până la 30 aprilie 1866, când a fost ales drept nou domnitor Carol de Hohenzollern – Sigmaringen. Refuzând revenirea asupra actului de abdicare şi solicitând numai să i se permită părăsirea ţării spre a găsi „ospitalitatea unei străinătăţi oarecare”, Domnitorul Unirii avea să-i trimită colonelului N.Haralambie o scrisoare în care scria, printre altele: „Dta ştii că pricipiul proclamat de Corpurile Statului a fost şi rămâne scopul meu; căci, după a lor părere, numai un prinţ străin poate asigura viitorul României; cred inutil să adaug că, dacă, în calitate de Domnitor al României, am lucrat totdeauna pentru realizarea acestei dorinţi, tot aşa, ca prinţ român, nu voi lipsi un moment să fac, în acest sens, tot ce va atârna de mine…Trăiască România!”.

După ce principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a intrat în ţară şi a preluat tronul principatului, la 10 mai 1866, tot lui i s-a făcut cinstea să citească în Adunarea Deputaţilor jurământul noului Domnitor: „Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea României, precum şi integritatea ei şi a domniei ca Domn Constituţional”.

… Câteva zile după eveniment, 103 ofiţeri, în frunte cu generalii Em. Florescu şi Manu, au adresat noului domnitor o cerere de protest contra acelora care pătaseră onoarea armatei prin încălcarea jurământului de credinţă. Se cerea principelui să se facă cercetări şi să se afle cine sunt aceia care s-au făcut vinovaţi de trădarea din noaptea de la 10-11 februarie 1866. Lucru pe care, evident, Carol nu l-a făcut niciodată.

A devenit apoi ministru de război (6 august 1866 – 8 februarie 1867), după care, poate şi în urma remuşcărilor a demisionat din armată. Rechemat în activitate cu ocazia războiului de independenţă (1877 – 1878), este avansat la gradul de general de brigadă şi se distinge în calitate de comandant al corpului de vest la atacul Smârdanului. După această nouă împlinire se retrage definitiv în viaţa privată, poate sub povara aceluiaşi sentiment de vinovăţie.

Dacă răsplata politică a fost generoasă, se pare că în plan amoros a rămas efemeră. După ce l-a ademenit în conspiraţie, misterioasa doamnă C., l-a părăsit pentru totdeauna.

… Generalul Haralambie a murit în aprilie 1908 şi la înmormântarea sa din cimitirul Bellu au vorbit: generalul Coandă, din partea armatei, Dimitrie A.Sturza, din partea guvernului şi Costescu Comăneanu, vicepreşedinte al Senatului. În discurile rostite cu acest prilej funebru, faptele de om politic şi distins militar au rămas în penumbră; cum ne precizează C.Bacalbaşa, cu această ocazie „a fost apărat de acuzaţia ce i s-a adus cum că şi-a călcat jurământul militar şi a contribuit la detronarea lui Cuza”, din pasiune pentru o frumoasă liberală.

http://piatza.net/cuza-voda-tradat-%E2%80%9Edin-dragoste%E2%80%9D-pentru-o-frumoasa-liberala/

Sursa: MISTERELE LUMII

POSTUL CRACIUNULUI (15 noiembrie – 25 decembrie)

Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie – 25 decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar daca aceasta zi cade miercuri sau vineri, incepem postul cu o zi mai inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a Nasterii Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28). Se dezleaga la peste in ziua de 21 noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic pana la ivirea luceafarului de seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in aceasta seara, pe alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul Craciunului si aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii sarbatori din ziua urmatoare. In ziua Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam de dulce.

Cum trebuie sa postim?

Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in porunca a doua a Bisericii. Sfintele Soboare si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. Asa ne indeamna Biserica, prin cantarile ei din slujbele Postului celui Mare: “Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bine primit”. Iar Sf. Ioan Gura de Aur zice: “Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase”.

Cititi va rog si:
Postul nu e cura de slabire sau vegetarianism
A inceput Postul Nasterii Domnului. Va dorim multe roade duhovnicesti

Sursa: Saccsiv’s Weblog

15 NOIEMBRIE- INCEPUTUL POSTULUI NASTERII DOMNULUI

Parintele ILIE CLEOPA » DESPRE POST

INVATACELUL: Spun unii ca sfantul apostol Pavel are alta invatatura despre post decat Mantuitorul. Poti lamuri acest lucru ?

PREOTUL: Postul – dupa marturisirea marelui Vasile – este cea mai veche porunca data omului de Dumnezeu. Caci zice acest mare parinte al Bisericii lui Hristos: “Cucereste-te si sfieste-te, omule, de batranetea si vechimea postului, pentru ca de o vechime cat lumea este porunca postului. Caci in rai s-a dat aceasta porunca atunci cand a zis Dumnezeu iui Adam: Din toti pomii raiului poti sa mananci, dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit (Fac., 2, 16–17)”.

Prin cuvantul “post” noi intelegem o infranare de la mancaruri, dar si de la toate dorintele rele, pentru ca crestinul sa-si poata face rugaciunea cu usurinta si sa impace pe Dumnezeu, sa-si omoare poftele si sa castige harul lui Dumnezeu (Marturisirea Ortodoxa, Partea a IlI-a, Rasp. la intreb, a 7-a). Postirea este o fapta de virtute, cu lucrare de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci un mijloc de mantuire.

In acelasi timp insa, este si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca este o jertfa, o renuntare de bunavoie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care le avem fata de Dumnezeu. Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si al sarguintei noastre spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii Sai, care nu au nevoie de hrana. “Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana” (Sf. Simeon Tesaloniceanul, rasp. la intreb. 14, p. 327).
Rostul postului este folosul trupului si al sufletului, pentru ca intareste trupul si curateste sufletul, pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea si Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori (Ies., 34, 28; Deut. 9, 18; Jud., 20, 26; I Regi, 7, 6; Isaia, 58; Ioel, 2, 15). Si Iisus, fiul lui Sirah, zice: “Nu fi nesatios intru toata desertaciunea si nu te apleca la mancari multe. Ca in mancarile cele multe va fi durere, iar nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesat, multi au pierit; iar cel infranat isi va spori viata” (37, 32-34).

Mantuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei (Matei, 4, 2 , Luca, 4, 2); si tot Mantuitorul ne invata cum sa postim (Matei, 6, 16-18). El ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune (Matei, 17, 21; Marcu, 9, 29). Posteau, de asemenea, sfintii apostoli si ucenicii lor (Fapte, 12, 2-3; II Cor., 6, 5); ei au randuit postul pentru crestini (Asezamintele Sfintilor Apostoli, Cartea a V-a, cap. XIII).

Iata cateva situatii in care Sfanta Scriptura pomeneste despre post; Moise a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti (Ies., 34, 28; Deut., 9, 9-18); Daniel, de asemenea, a postit (9, 3; 10, 3). Postul este de folos in vremea judecatilor lui Dumnezeu (Ioel, l, 14; 2, 11-12; Iona, 3, 4-7), in vreme de nenorociri si primejdii (II Regi, 1, 12 ; Matei, 4, 3) si este bun in vederea izbavirii de primejdii viitoare (Ioel, 2, 12; Iona, 3, 4-5). Postul este bun in vremea suferintelor Bisericii (Matei, 9, 15; Luca, 5, 33-35) ; in vremea suferintelor altora (Ps. 13, 3 ; 14, 23). Postul trebuie insotit de rugaciune (II Regi, 12, 16; Ioel, 2, 15-17; Dan., 9, 3; Luca, 2, 37; I Cor., 5, 7), de marturisirea pacatelor (I Regi, 7, 6; Dan., 9, 3-6) si de smerenie (Deut., 9, 18). Postul este bun pentru intoarcerea la Dumnezeu (II Par., 20, 3; Isaia, 58, 6; Ioel, 2, 12), ca si in vremea de intristare (Jud., 20, 26; II Regi, 1, 12; Ps. 34, 12-13; 68, 12; Dan., 10, 2-3).

Sfintii parinti ai Bisericii lui Hristos lauda si recomanda postul cu multa staruinta. Iata ce spune sfantul Ioan Gura de Aur: “Postul potoleste zburdalnicia trupului, infraneaza poftele cele nesatioase, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si-l usureaza” (Omilia a X-a la Cartea Facerii, cap. I).

Postul se savarseste in mai multe feluri si anume:

a) Ajunare desavarsita – atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga.

b) Postul aspru sau uscat, sau ajunarea propriu-zisa, cand mancam numai spre seara mancari uscate: paine si apa, fructe uscate, seminte etc.

c) Postul obisnuit sau comun – cand mancam la orele obisnuite, dar numai mancari de post, adica ne infranam doar de la mancarile de dulce (carne, peste, branza, lapte, oua, vin, grasime s.a.).

d) Post usor (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn, cum este prevazut in Tipicul Mare al Bisericii, la anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.

Posturile de o zi in cursul anului sunt in zilele de miercuri si vineri, ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), ziua taierii Capului sfantului Ioan Botezatorul (29 august), precum si ajunul Botezului Domnului (6 ianuarie), post asezat din vremea cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciuni spre primirea botezului.
Iar posturile de mai multe zile ale Bisericii lui Hristos sunt: Postul Mare, Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintei Marii (Maicii Domnului) si Postul Sfintilor Apostoli; randuiala dupa care se tin aceste sfinte patru posturi este scrisa in Tipicul cel Mare al Bisericii.

INVATACELUL: Nu cumva e o exagerare ? Omul poate sa manance orice mancare, fiindca mancarea nu spurca pe om. De aceea, nu trebuie sa facem deosebire intre mancarele de post si cele de frupt (dulce), fiindca toate sunt la fel de curate, dupa cum a spus Mantuitorul: “Nu ceea ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om”. Si mai departe tot El da explicatii, la insistentele sfantului Petru: “Nu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara, iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om?” (Matei, 15, 11-18). Deci, nu are rost sa facem deosebire intre mancari, ca si cum prin unele (de post) ne-am mantui, iar prin altele ne-am spurca isi ne-am osandi.

PREOTUL: Este adevarat ca nu prin mancari se spurca omul, pentru ca ele toate sunt curate. Dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa mai existe post. In cele de mai sus ti-am aratat – dupa Sfanta si dumnezeiasca Scriptura – ca postul este cea mai veche porunca data omului de Dumnezeu, apoi ti-am dat numeroase citate biblice ca marturii despre legea postului si folosul lui. Scopul postului nu este numai de a face deosebiri intre unele mancari, ci si de a disciplina trupul si puterile sufletesti spre usurare si curatire de pacate. Daca sfintii prooroci, sfintii apostoli si toti sfintii lui Dumnezeu ar fi cugetat asemenea, apoi ei nu ar mai fi postit atat de mult in viata lor si nici nu ar fi lasat oamenilor invatatura sa posteasca.

Citatul invocat aici de dumneata nu are nici o legatura cu dezlegarea posturilor, ci se refera numai la obiceiul fariseilor si al carturarilor de a nu manca cu mainile nespalate. Mantuitorul talcuieste sfintilor Sai ucenici si apostoli cele ce nu intelegeau, spunandu-le ca a manca cineva cu mainile nespalate (situatia in care se aflau ei atunci) nu este un lucru necurat, caci necuratia omului nu vine din afara, ci din launtru, adica din inima lui, asa cum adesea din inima fariseilor si a carturarilor fatarnici ieseau cuvinte pline de hula, de ura, de zavistie si pizma la adresa Mantuitorului, si acelea erau care ii spurcau pe ei. Mantuitorul nostru si Dumnezeu, vazand in inima lor aceasta necuratie duhovniceasca, ii mustra numindu-i “orbi”. Carturarii aveau nevoie sa-si spele inima de ura, de zavistie, de pizma, de fatarnicie, pentru a se curati inaintea lui Dumnezeu, iar ei, fatarnicindu-se, se aratau ravnitori in obiceiurile lor de a-si spala negresit mainile cand stateau la masa, ca si cum acesta ar fi fost lucrul cel mai de seama si mai placut lui Dumnezeu. Asadar, acesta este intelesul adevarat al textului invocat de dumneata. Prin Cuvintele acestui citat Mantuitorul n-a zis catre ucenicii Sai “Sa nu mai postiti” si nici nu putea sa spuna aceasta, cata vreme El, fiind fara de pacat (Matei, 28, 24; Ioan, 8, 46, II Cor., 5, 21; 4, 15 s.a.), a postit pentru noi si pentru mantuirea noastra timp de patruzeci de zile si patruzeci de nopti (Matei, 4, 2; Luca, 4, 2).

INVATACELUL: Exista, totusi, un text oare imi da de gandit. Scrie Apostolul: “Acestia (invatatorii mincinosi ce se vor ivi) opresc de la casatorie isi de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a facut spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce au cunoscut adevarul, pentru ca orice faptura a lui Dumnezeu este buna si nimic nu este de (lepadat daca se ia cu multumire; caci se sfinteste prin cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune… Caci deprinderea trupeasca la putin foloseste, iar dreapta credinta spre toate este cu folos, avand fagaduinta vietii de acum si a celei ce va sa vina” (I Tim., 4, 3-8).

PREOTUL: Unora le convine sa manance mereu de toate, fara deosebire, sa dezlege fraul postului si sa faca larga calea pantecelui. Dar pe noi ne invata Mantuitorul nostru Dumnezeu ca demonii nu ies din oameni “decat numai prim rugaciune si prin post” (Matei, 17, 21). Sfintii Sai ucenici si apostoli slujeau Domnului postind, dupa cum este scris: “Si pe cand slujeau Domnului si posteau…” si iarasi: “Atunci, postind si rugandu-se, si-au pus mainile peste ei si i-au lasat sa plece” (Fapte, 13, 1-4); si iarasi spune marele Pavel, aratand ca nici in suferintele sale nu lasa postul: “in batai, in temnite, in tulburari, in osteneli, in privegheri si posturi” (II Cor., 6, 5).

Deci, de cine trebuie sa asculte crestinii? De Hristos Dumnezeul nostru si de sfintii si dumnezeiestii Lui apostoli, sau de cei ce strica si rastalmacesc intelesul Scripturii (II Petru, 3, 16-17)? Citatul care iti da de gandit nu se refera la anularea postului. Prin el este combatuta ratacirea vechilor eretici, de pe acea vreme (gnosticii), care opreau cu desavarsire casatoria si mancarea de carne; iar acest lucru nu-l faceau pentru o vreme, cum facem noi in vremea postului – ci pentru totdeauna opreau casatoria, spre a nu se inmulti “materia”, iar carnea o socoteau ca pe ceva necurat.

INVATACELUL: Nu cumva postul este ceva indiferent, neutru ? Adica nu este nici bun, nici rau si, ca atare, prin el nu ne putem face noi mai placuti lui Dumnezeu. Apostolul graieste: “Nu mancarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu. Ca nici daca vom manca nu ne prisoseste, nici daca nu vom manca nu ne lipseste” (I Cor., 8, 8). “Pentru ca imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie intru Duhul Sfant” (Rom., 14, 17). Oare de aici nu se intelege ca nu este nici un pacat a nu tine post ? Cine il tine nu face rau si cine nu-l tine iarasi nu face rau; nici a-l tine nu este virtute, nici a nu-l tine nu este vreun pacat.

PREOTUL: Asa ti se pare dumitale, dar deloc nu este asa. Zici ca postul pe nimeni nu face mai bun inaintea lui Dumnezeu. Cine te-a invatat astfel de neadevaruri ? Caci cine a facut pe niniviteni sa nu piara si sa intoarca hotararea cea dreapta a lui Dumnezeu spre mila, daca nu postul? Asadar, postul si pocainta au facut pe Dumnezeu sa Se milostiveasca si sa nu piarda pe cei peste 120.000 de oameni care au postit impreuna cu imparatul lor si cu vitele lor (Iona, 3, 4; 4, 12). Au nu cu postul si cu rugaciunea a bineplacut David, imparatul si proorocul, lui Dumnezeu, dupa caderea in desfranare si ucidere ? Auzi ce zice : “Cenusa cu paine am mancat” (Ps. 101, 10). Si in alt loc: “Iar eu, cand ma suparau aceia, m-am imbracat in sac si mi-am smerit cu post sufletul meu” (Ps. 34, 12-13). Au nu cu postul au placut cei trei tineri lui Dumnezeu si nu i-a ars cuptorul Babilonului ? (Dan., 1, 8 ; 3, 25, 30). Au nu cu postul a inchis Daniel gurile leilor in groapa? (Dan., 6, 23-24). Dar nu ajunge vremea si nici nu este aici locul a-ti arata cati dintre oameni s-au facut placuti lui Dumnezeu cu postul.
Acum sa stii ca amandoua aceste citate nu se refera deloc la post, ci la carnea cea jertfita idolilor, cum rezulta din contextul arabelor citate: I Cor., 8, 10; I Cor., 10, 25–27. Vezi acolo ca cei ce s-au scandalizat de mancarea celor jertfite la idoli erau iudeo-crestinii, care tineau cu mare strictete la Legile Vechiului Testament cu privire la mancari (Deut., cap. 14). Acestia noi mancau carne jertfita idolilor si voiau sa opreasca si pe crestinii proveniti dintre pagani de la acest lucru: cu acest prilej a scris apostolul Pavel cele de mai sus.

INVATACELUL: Poate ca ar trebui, Parinte, sa fim mai largi in cugetarea acestor lucruri, dupa cuvantul Apostolului: “Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca; iar cel ce nu mananca sa nu judece pe cel ce mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit. Cine esti tu ca sa judeci pe sluga altuia ?… Si cel ce mananca pentru Domnul mananca, pentru ca multumeste lui Dumnezeu; si cel ce nu mananca tot pentru Domnul nu mananca, si multumeste si el lui Dumnezeu” (Rom., 14, 3-6). “Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau la luna noua, sau la sambete, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul, al lui Hristos” (Col., 2, 16-17).

PREOTUL: Intaiul citat, ca si cele pe care le-ai invocat mai inainte, nu opreste si nu anuleaza postul. El vorbeste numai despre deosebirea dintre mancari oprite si neoprite, sau curate si necurate, potrivit randuielilor – acum desfiintate – ale Vechiului Testament, in citatul al doilea se combate parerea iudeo-crestinilor, care invinuiau pe unii dintre pagano-crestini ca mananca din carnea jertfita idolilor; marele apostol arata ca de acum inainte sa nu se mai faca deosebire intre mancaruri, deoarece acest lucru nu mai are nici o insemnatate pentru mantuire. Chestiunea in cauza se punea pentru aplanarea isi linistirea tulburarilor, a neintelegerilor si conflictelor care se ivisera intre iudeo-crestini si pagano-crestini, in special in privinta mancarurilor si, in general, in problema obligativitatii legii mozaice in crestinism. Contextul, precum si textele paralele, lamuresc indeajuns despre ce este vorba. Daca ai citi Sfanta Scriptura cu atentie, totdeauna, din analiza contextului, facuta cu chibzuinta duhovniceasca, ai intelege clar si textele care sunt in legatura cu ele si nu te-ai rataci. Dar daca citesti numai textul singur si te multumesti cu parerea si intelegerea unora despre el, de aici vine si putinta ratacirii.

INVATACELUL: Unii cred ca postul adevarat este normai cel zis “negru”, care consta in retinerea totala – pe un timp determinat – de la orice fel de mancare si bautura. Iar acest post se tine dupa libera alegere, dupa imprejurari si dupa posibilitatea fiecaruia, dar nicidecum in zilele randuite de altii sau in anumite rastimpuri ale anului.

PREOTUL: Nici Biserica noastra nu osandeste postul “negru”, dimpotriva, il recomanda ca avand bune temeiuri biblice. Dar, fiindca acest post este foarte greu si nu fiecare om il poate practica – din diferite motive igienice si fizice – Biserica a randuit ca numai celalalt fel de post, care – de asemenea – are temeiuri biblice sa fie obligatoriu pentru fiecare crestin.

INVATACELUL: Dar cum trebuie tinut postul cel adevarat, dupa invatatura Bisericii Ortodoxe ?

PREOTUL: Postul cel adevarat, frate, trebuie sa-l tinem nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai sa mancam de post, ci si infranandu-ne de la patimi, ferindu-ne de pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit, este asadar nu numai trupesc, ci si sufletesc. Postul adevarat este postul de bucate, impreuna cu celelalte fapte bune.

Asa ne invata Biserica in cantarile postului mare, zicand: “Sa postim post bineplacut Domnului”. Postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramant mincinos (vezi Triod, ea. 1946, p. 39-140). Iar sfantul Ioan Gura de Aur zice: “Postiti ? Aratati-mi prin fapte, cum. De vedeti pe sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie, frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul sa posteasca, ci si ochiul si urechile si picioarele si mainile si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate de hranire si de lacomie, picioarele nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor, ochiul neprivind frumusetile straine, gura trebuie sa posteasca de sudalme isi alte vorbiri rusinoase” (Catre poporul antiohian, Cuv. 3).

Sursa: LUPTA PENTRU ORTODOXIE

Thrive -

THRIVE este un documentar neconvenţional care ridică vălul asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat în lumea noastră, face legatura, mai clar decât în alte locuri, între fizică, cosmologie, geometrie sacră, teoria evoluţiei.

Desigur, receptarea acestui film (incă netradus) va depinde de nivelul de constiinţă al fiecăruia.

Un mesaj de la Foster Gamble …

Bine ai venit! Acest site web şi film,

Dacă nu aţi văzut deja filmul, vă recomand s

sursa
http://thrivemovement.com/

Sursa: 2012 – Mit şi Adevăr — sfârşit şi / sau început -? DE LA LUME ADUNATE !!! PAX Et LUX !THRIVE, sunt rezultatul de căutare pe tot parcursul vieţii mele de a descoperi modul în care fiinţele umane se pot dezvolta pe Planeta Pământ.ă îl vedeţi - informaţiile de aici vor avea mai mult sens după vizionare. Sau, poţi chiar în acest moment să explorezi mai multe aspectele critice abordate în film. Veţi descoperi, de asemenea, conversaţiile, descoperirile, soluţii coerente, şi acţiuni pentru a porni şi a creea o lume unde fiecare poate prospera.

China construieste structuri gigantice, de neinteles, in mijlocul desertului. Nimeni nu stie de ce

Pe Google Maps au aparut noi imagini satelitare din China, in care apar niste structuri de dimensiuni titanice, nedefinite, in mijlocul unei zone aride si nelocuite.

Prima dintre ele este ca o retea din benzi metalice uriase (sau cel putin asta pare a fi). Toata lumea se intreaba daca nu cumva este vorba despre un experiment militar.
Alte opinii indica faptul ca nisipul ar fi fost curatat de masinarii si astfel s-ar vedea aceste santuri enorme.
Pe harta, acestea sunt localizate in zonele Dunhuang, Jiuquan si Gansu, la nord de raul Shule, care traverseaza platoul tibetan, pana la vest, in desertul Kumtag. “Schema” respectiva acopera o suprafata de peste un kilometru lungime si 900 de metri latime.

Liniile sunt executate perfect si parca au fost desenate ca sa poata fi vazute din spatiu.

A doua structura apare sa fie o grila gigantica, situata in apropierea raului Shule.
Daca dati un zoom pe harta puteti vedea diverse vehicule distruse. Undeva in peisaj ar fi, se pare, o statie electrica sau o statie radio similara uneia americana HAARP (High Frequency Active Auroral Research Program), de langa Gakona, Alaska.
A treia este cea mai ciudata dintre toate: pare o grila enorma formata din sute de linii pe o distanta 28 de kilometri.

Iar a patra pare o tinta uriasa, in care sunt tot felul de obstacole, cum ar fi avioane si diverse masinarii. Sursa :stirileprotv.ro

Sursa: Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Hugo Chavez: “Chiar în acest moment există ameninţarea unui război nuclear”. Fidel Castro: Raportul AEIA privind Iranul aduce lumea în pragul războiului nuclear. Rusia nu va permite operaţiune militară împotriva Iranului !

[...]Presiunile liderilor mondiali asupra Iranului sunt adevărate, susţine preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, care a avertizat ieri în legătură cu riscul unui “război nuclear” în Orientul Mijlociu ce ar putea reprezenta “sfârşitul lumii”.
“Chiar în acest moment, există ameninţarea unui război nuclear” care “ar putea reprezenta sfârşitul lumii”, a declarat Chavez, citat de AFP.
Preşedintele venezuelean consiuderă că “principalii vinovaţi (pentru acest risc) sunt guvernul Statelor Unite şi aliaţii săi, printre alţii Israelul, care deţin numeroase arme nucleare”.
Americanii şi europenii exercită presiuni asupra Iranului după publicarea, săptămâna trecută, a raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) în care se avertizează că Iranul este bănuit că lucrează pentru punerea la punct a armei atomice.
Teheranul a respins acuzaţiile AIEA, al cărei raport a fost dat publicităţii în timp ce responsabili israelieni ameninţau de mai multe zile că pregătesc un atac preventiv împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.

Rusia a dat asigurări că va face tot posibilul pentru a nu se recurge la o intervenţie militară împotriva Iranului şi a criticat din nou raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit căruia Teheranul încearcă să producă arme nucleare, a declarat joi Konstantin Kosacev, şeful Comisiei pentru afaceri externe din Dumă, camera inferioară a parlamentului federal rus, potrivit Agerpres.
“O operaţiune militară împotriva Iranului ar putea avea consecinţe foarte grave şi Rusia va trebui să întreprindă tot ce este posibil pentru a dezamorsa tensiunile”, a afirmat parlamentarul rus. El consideră că raportul AIEA vorbeşte “despre ceea ce s-a făcut până în anul 2003, în timp ce acuzaţiile sunt îndreptate împotriva liderilor Iranului actual” şi “nu prezintă nici o dovadă că Iranul ar încerca să producă arme nucleare”.

Konstantin Kosacev a criticat şi declaraţiile venite din partea Statelor Unite, Franţei şi Israelului care fac referire la posibila recurgere la forţă şi în care se apreciază că lansarea unei operaţiuni militare împotriva Iranului este tot mai probabilă.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a comparat miercuri raportul AIEA cu relatările din anul 2003, potrivit cărora Irakul condus la acea vreme de Saddam Hussein poseda arme de distrugere în masă. Moscova consideră că autorii raportului ‘manipulează informaţiile’ pentru a crea impresia existenţei unei componente militare în programul nuclear iranian. Rusia a precizat că va respinge impunerea de noi sancţiuni Iranului, considerând că acestea ar putea fi interpretate ca un instrument pentru schimbarea regimului de la Teheran.

Sursa: Secretele Sistemului

A fost identificată o cale prin care femeile se pot feri de depresie

Galerie foto (1) 

Oamenii de ştiinţă au observat că femeile pot scăpa de depresie dacă fac mişcare. În urma unui studiu, s-a constat că femeile care au făcut cele mai multe exerciţii fizice au avut un risc de apariţie a depresiei cu 20% mai scăzut, comparativ cu cele care fac mişcare doar 10 minute pe zi. Pe de altă parte, cele care au petrecut un număr considerabil de ore în faţa televizorului au înregistrat mai multe şanse de a suferi de depresie.

Studiul nu poate demonstra că statul pe canapea şi uitatul la televizor provoacă depresia, dar evidenţiază faptul că activitatea fizică menţine creierul sănătos.

Cercetarea s-a bazat pe un eşantion de 50.000 de femei care au completat un chestionar la fiecare doi ani. Participantele au declarat numărul de ore petrecute în faţa televizorului şi au răspuns la întrebări legate de frecvenţa cu care au mers pe bicicletă, au alergat sau au înotat în perioada 1992-2000. De asemenea, femeile au raportat orice semne de depresie clinică, sau medicamente pe care le-au luat împotriva depresiei.

Analiza a inclus doar femei care până în 1996 nu au fost depresive, an în care aveau o vârstă medie de 63-64 de ani.

După ce au analizat aceste date, specialiştii au ajuns la concluzia că femeile care fac exerciţii fizice timp de 90 de minute pe zi au un risc de apariţie a depresiei mai scăzut cu 20% faţă de cele care fac mişcare doar 10 minute pe zi.

Printre activităţile declarate de aceste femei, plimbarea a fost cea mai des efectuată. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă spun că doar femeile care se plimbă într-un ritm alert au reuşit să reducă şansele de apariţie a depresiei.

La polul opus s-au clasat femeile care s-au uitat la televizor mai bine de 3 ore pe zi. Acestea au înregistrat un risc de apariţie a depresiei cu 13 procente mai mare decât restul femeilor.

Studiul vine să susţină alte cercetări care au semnalat că activitatea fizică ajută la menţinerea unui creier sănătos şi implicit la evitarea depresiei. Tocmai de aceea specialiştii spun că femeile ar trebui să înlocuiască uitatul la televizor cu exerciţiile fizice, pentru că mişcarea le face pe femei să aibă mai multă încredere în propriile forţe, prin stimularea endorfinelor din sânge.

Sursa: Reuters

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Vor distruge erupţiile solare Terra? NASA răspunde (VIDEO)

Anul 2012 se apropie cu rapiditate, iar mulţi oameni cred că acesta va aduce cu el sfârşitul lumii. Totodată, erupţiile solare devin din ce în ce mai intense, steaua din centrul sistemului nostru solar urmând să atingă un vârf de activitate între anii 2012 şi 2014.

Deoarece un număr ridicat de persoane consideră că există o legătură între vârful de activitate solară şi finalul calendarului mayaş, crezând astfel că Soarele va provoca apocalipsa, specialiştii de la NASA s-au văzut nevoit să intervină pentru a dezminţi aceste teorii.

"Avem un număr foarte mare de date care confirmă că nici cele mai puternice erupţii solare nu pot distruge atmosfera Pământului. Nu există nicio posibilitate ca o erupţie solară să aducă sfârşitul lumii", a explicat Antti Pulkkinen, cercetător la Goddard Space Flight Center, un laborator de cercetare al NASA.

Erupţiile solare au loc atunci când o cantitate mare de energie electromagnetică este eliberată rapid din atmosfera Soarelui. De asemenea, Soarele mai poate lansa o ejecţie coronală de masă (ECM), când miliarde de tone de particule încărcate sunt eliberate în spaţiu. Când aceşti nori gigant lovesc atmosfera superioară a Pământului, impactul provoacă spectaculosul fenomen al aurorelor. De asemenea, ejecţiile coronale de masă pot afecta sateliţii, dispozitivele electronice şi reţelele electrice.

Cea mai intensă ejecţie coronală de masă înregistrată până acum, supranumită "The Carrington Event", a avut loc în 1859. Aceasta a făcut ca aurorele să fie vizibile la tropice, totodată dereglând tehnologia de ultimă oră de la acea vreme - telegraful.

Astăzi, însă, un eveniment de tip ECM ar provoca daune mult mai mari, dat fiind că majoritatea oamenilor folosesc tehnologie mult mai sofisticată decât un telegraf.

Cu toate astea, NASA asigură publicul că soarele nu are suficientă energie pentru a lansa o "bilă de foc" capabilă de a distruge Terra. În ceea ce priveşte erupţiile solare şi ejecţiile coronale de masă, oamenii de ştiinţă de la NASA susţin că progresul tehnologic permite anticiparea lor, oferind suficient timp operatorilor pentru a opri sistemele electronice ale sateliţilor aflaţi în pericol.

Sursa: CNN
Sursa: descopera.ro

Nemţii cer formarea Statelor Unite ale Europei

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus în faţa membrilor propriului său partid, CDU, că provocarea statelor europene este acum crearea unei uniuni politice.

Provocarea, pentru generaţia noastră, este să terminăm ceea ce am început în Europa, şi anume să realizăm, pas cu pas, o uniune politică”, a declarat Angela Merkel, după ce a reiterat ideea că „Europa traversează în aceste momente una dintre cele mai grave crize de după al doilea război mondial, probabil cea mai gravă”.

„Problemele Irlandei sunt şi cele ale Slovaciei. Problemele grecilor sunt şi problemele olandezilor, iar problemele spaniolilor sunt problemele noastre. Responsabilitatea noastră nu se opreşte la graniţele noastre” a spus cancelarul german, citat de presa franceză.

Germania, cea mai puternică economie din Europa, este şi ţara care va contribui cel mai mult la salvarea zonei euro dar nemţii au pus totuşi câteva condiţii: au refuzat constant ideea introducerii unor obligaţiuni comune ale întregii zone euro şi cer din ce în ce mai vocal schimbarea tratatelor europene astfel încât statele membre ale zonei euro să fie sancţionate mult mai dur, până la expulzarea din zona euro, în cazul în care încalcă disciplina bugetară stabilită la Bruxelles.

Ideea unei mai mari integrări politice a Europei a tot fost vehiculată în ultimul timp, şi chiar preşedintele României a vehiculat ideea creării Statelor Unite ale Europei, spunând că naţiunile europene trebuie să decidă în doi-trei ani asupra acestui lucru.

Sursa: Money.ro

Baza extraterestra din Tibet

Tibetul a atras dintotdeauna atentia celor care au incercat sa inteleaga sensul vietii si si-au pus intrebari cu privire la existenta si rolul nostru pe acest pamint, mai ales datorita faptului ca el reprezinta centrul budismului. Manastirile se afla sus in munti, iar cararile care duc acolo sint deosebit de periculoase, in special din cauza avalanselor care se produc foarte des, ingropind sub ele zeci de amatori porniti in cautarea iluminarii. Unui neinitiat insa ii este foarte greu sa afle tainele extrem de bine pazite in manastirile budiste. Chiar daca cineva reuseste sa ajunga cumva la o astfel de manastire, cei de aici sint destul de laconici si nu au relatii cu strainii. Lobsang Rampa, cercetator si scriitor care a trait mult timp in Tibet, a scris aproximativ 20 de carti ce au fost traduse in numeroase limbi, devenind in scurt timp bestseller-uri. El a calatorit mult, a vizitat manastiri budiste si a reusit chiar sa stea cu calugarii de acolo. Pentru a le cistiga increderea, el a trebuit sa se adapteze la ritmul lent al vietii celor care traiesc aici, care, in afara de rugaciunile zilnice obisnuite, nu pronunta nici un cuvint de prisos. Calugarii isi pazesc cu multa grija tainele, dar pentru ca budismul propovaduieste atitudinea pasiva fata de rau si smerenia, ei nu-i alunga pe straini, dar nici nu au legaturi cu ei. Ca rasplata pentru rabdarea si numeroasele sale renuntari, Lobsang Rampa s-a putut bucura de intilnirea cu un calugar, ale carui destainuiri au meritat toate eforturile sale. In vizita la calugarul orb Pustnicii, de regula, se pot imparti in doua categorii: primii fac legamint de tacere vesnica si nu vorbesc cu nimeni, in nici o imprejurare. Ei traiesc inchisi si primesc hrana si apa pe care le-o aduce zilnic un servitor tacut. Cu cei din a doua categorie, adica aceia care nu au facut un astfel de legamint, este de asemenea foarte greu de stabilit o legatura, deoarece ei locuiesc in pesteri indepartate, unde se poate ajunge uneori cu riscul vietii. Lobsang Rampa a perseverat si reusit sa intre in legatura cu un pustnic din cea de-a doua categorie. Sihastrii, care isi petrec zeci de ani in solitudine, ii intimpina cu multa prietenie pe calatorii care reusesc sa ajunga acolo: negustori sau monahi pribegi. Cu toate acestea, pentru a te putea bucura de atentia unui monah, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare. La inceput, sihastrul il examineaza pe musafir. Anii de singuratate i-au ascutit intr-atita simturile, incit el poate vedea clar aura musafirului. Citeodata, chiar si atunci cind monahul este convins de onestitatea persoanei din fata sa, el o supune la diferite incercari si este de ajuns o mica imprudenta din partea acesteia, pentru ca sihastrul sa nu mai rosteasca nici un cuvint. Petrecind multe zile in compania sihastrului respectiv, Lobsang Rampa  a incercat sa-i cistige acestuia increderea. Desi era orb, acesta se comporta cit se poate de normal, stiind intotdeauna unde se afla oaspetele sau si ghicindu-i  de fiecare data intentiile. Intr-una din seri, batrinul l-a rugat pe Rampa sa pregateasca ceaiul, dupa care a inceput sa-i vorbeasca fara graba despre Gradinarii Pamintului…
Marea taina a sihastrului
Cele relatate de batrinul orb l-au uimit pe Rampa. Este adevarat ca uneori, in timp ce calatorea prin Tibet, el vazuse deseori fenomene ciudate, pe care ufologii contemporani le-ar fi numit fenomene OZN (Lobsang Rampa si-a scris cartile in anii 20-30 ai secolului al XX-lea). Locuitorii din zona priveau insa fenomenul ca pe ceva normal, numind aparatele de zbor care ale zeilor. Lobsang Rampa a vazut un astfel de car al zeilor chiar deasupra pesterii in care locuia sihastrul. La intrebarea pe care el i-a adresat-o sihastrului privind cele vazute, acesta i-a raspuns linistit: Acestia sint Gradinarii Pamintului. Lobsang Rampa nu a insistat cu intrebarile si foarte curind rabdarea i-a fost rasplatita, deoarece sihastrul i-a dezvaluit cercetatorului ceea ce numea el marea taina. Viata sihastrului fusese plina de incercari. Inca din tinerete el cazuse in miinile soldatilor chinezi, care-l supusesera la torturi inimaginabile ce au culminat cu scoaterea ochilor. Tinarul monah s-a tirit tot mai sus si mai sus, de parca o forta nevazuta il tragea spre inaltul cerului. Drumul era lung si anevoios, iar singura hrana a monahului orb erau lastarii plantelor care se incumetau sa creasca acolo. La un moment dat, monahul si-a pierdut cunostinta, iar cind s-a trezit se afla intr-un pat confortabil. El nu putea vedea ce se petrecea in jurul sau, dar toate celelalte simturi ii spuneau ca se afla intr-un loc foarte ciudat. Un glas prietenos l-a anuntat ca a fost salvat de Gradinarii Pamintului si ca se afla in deplina siguranta. Acelasi glas i-a spus ca a fost ales ca reprezentant al Pamintului si ca va trebui sa vorbeasca in numele acestuia in fata Ligii Lumilor Unite. Monahului orb i-a fost atasata o telecamera Povestirea monahului era uimitoare. El i-a descris lui Rampa o baza a extraterestrilor si aparatura care se afla acolo, cu foarte mare exactitate. Pentru ca el sa poata vedea, extraterestrii i-au atasat un aparat pe care astazi l-am putea numi telecamera. Chiar daca cineva s-ar gindi ca povestirea fusese rodul imaginatiei lui Rampa, este clar ca el nu avea de unde sa aiba idee macar despre o serie de inventii de virf ale chirurgiei sfirsitului de secol XX. Din spusele monahului, Rampa a tras concluzia ca baza extraterestrilor se afla asezata strategic, pe un platou inalt. Aici se gaseau nenumarati vulcani stinsi, ale caror cratere puteau fi folosite pentru dispunerea unei baze secrete, iar podisul insusi era un loc ideal pentru aterizarea unor nave interstelare. In afara de asta, muntii si platoul sint in permanenta  acoperiti de nori, astfel ca baza nu poate fi observata din avion sau cu ajutorul satelitilor. Locuitorii Atlantidei au declansat Potopul Ajungind la baza extraterestrilor, monahul a nimerit intr-o lume fantastica, pe care o creasera niste fiinte foarte asemanatoare cu oamenii. La intrebarea cum aratau extraterestrii, monahul a raspuns laconic ca intre ei si oameni nu erau mai multe deosebiri, ca intre europeni, asiatici sau africani. Extraterestrii i-au povestit monahului despre numeroasele lor contacte cu pamintenii, care fusesera insa soldate cu esecuri, in mare parte datorate faptului ca cei contactati considerau cele vazute drept halucinatii. Gradinarii Pamintului i-au spus apoi monahului o lunga poveste legata de istoria Atlantidei, ai carei locuitori intrasera in contact cu extraterestrii, iar unii dintre ei avusesera chiar si copii cu acestia. Elita conducatoare din Atlantida avea insa alte planuri in legatura cu extraterestrii, astfel ca, in cele din urma, locuitorii Atlantidei au ajuns in posesia energiei nucleare. Povestirea monahului orb poate parea de domeniul fantasticului, dar sa nu uitam ca monahul, care nu parasise niciodata Tibetul si ale carui cunostinte se aflau la nivel de Ev Mediu, nu putea avea nici macar idee despre ceea ce numim fizica nucleara si aplicatiile acesteia. Descrierea exploziei nucleare ce urmase era reprodusa cu o uluitoare exactitate. Aceasta declansase Potopul, iar extraterestrii asistasera neputinciosi la disparitia Atlantidei. Pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii, extraterestrii hotarisera sa intre in contact doar cu pasnicii monahi sau cu oameni al caror nivel spiritual era foarte ridicat. Calea aleasa de ei era lunga, dar numai in acest mod putea fi pregatita omenirea in vederea contactului cu o civilizatie extraterestra. Unele tehnologii descrise in anii 20 au aparut recent Revenind la relatarea facuta de monah, trebuie amintit faptul ca insasi descrierea tehnologiei era uimitoare, chiar si pentru cei care au facut cunostinta cu tehnologiile avansate din ultimii ani. r Fara indoiala ca au existat multi autori de literatura SF care, pe parcursul citorva zeci de ani, au intuit aparitia realitatii virtuale, dar nimeni nu putea face acest lucru in anii 20. In ceea ce-l priveste pe Lobsang Rampa, oricita fantezie ar fi avut, nu avea cum sa vorbeasca despre reprezentari tridimensionale observate cu ajutorul unor casti speciale sau despre manusi care puteau pipai obiectele, intrucit acest lucru este posibil doar in zilele noastre. In afara de asta, experimentele de proiectare a realitatii virtuale pe scoarta cerebrala, in special in portiunile ce raspund de perceptii, sint deocamdata in curs de desfasurare, fara a fi obtinute succese deosebite. Monahul a fost cuplat la o baza de date Dupa ce a fost cuplat la o baza globala ce continea informatii privind nenumarate lumi ale Universului, monahul a aflat lucruri noi despre uniunile galactice, a vazut activitatea desfasurata de extraterestri privind corectarea evolutiei biosferei. Cu acest prilej, el a aflat ca virsta medie a extraterestrilor era de 5.000 de ani. Foarte recent, cercetatorii au stabilit ca, prin folosirea tuturor resurselor organismului uman, pamintenii vor ajunge la venerabila virsta de… 5.000 de ani!
Aceste date au fost date publicitatii la 80 de ani dupa publicarea cartii lui Lobsang Rampa. Sa fie si asta o noua coincidenta sau batrinul monah orb cu care statuse el de vorba avea cunostinte de bioenergie pe care le au doar cercetatorii contemporani?
Calatoria monahului in alte spatii
Uimitoare este, de asemenea, descrierea amanuntita a batrinului monah legata de calatoria lui catre alte constelatii, calatorie descrisa corespunzator nivelului lui de intelegere. El a descris aceasta calatorie ca o trecere de la o fereastra la alta, de la un tablou la altul. Unul dintre extraterestri i-a atras la un moment dat atentia: Multe din lucrurile pe care le vezi vor fi curind inventate si pe Pamint.
Monahul a putut vedea, de asemenea, si planetele, ale caror populatii traiau in deplin acord si intelegere, dupa ce in prealabil fusesera distruse toate armele.
Dupa parerea extraterestrilor, un astfel de nivel de dezvoltare spirituala nu putea fi atins prea curind pe Pamint. Ei ii permisesera sarmanului monah sa aiba acces la cunostintele lor, stiind ca el nu le va transmite si ca nimeni nu le va putea utiliza in scop de distrugere. Beneficiar indirect al experientei uimitoare a monahului orb si al informatiilor despre extraterestrii cu care acesta intrase in contact a devenit si Lobsang Rampa. El a scris despre toate acestea cu aproape 80 de ani in urma, fara a se gindi la faptul ca vreodata va fi crezut sau nu.

Sursa: Enigme

Cele zece principii ale manipulării maselor

Un lingvist nord american, Noam Chomsky, a concretizat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, cele zece manipulări generale pe care se bazează democraţia occidentală. El le numeşte strategii ale diversiunii, concepute  pentru a confuziona şi deturna atenţia mulţimilor americane de la manevrele claselor politice şi finanicare, dar sunt, de fapt, diversiuni cu aplicaţie mondială.

 

Procedura de bază e preluată de la prestidigitatori, care îşi fac treaba canalizând atenţia publicului în direcţii false. Iată cele zece reţete:

 

1. Să distragi permanent aten­ţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte mi­no­re, dar cu mare impact emo­ţio­nal. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

2. Să creezi probleme grave, care angajează masiv opinia pu­blică şi tot tu să vii cu soluţii. Un exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu gu­ver­narea providenţială care sal­vea­ză naţiunea în temeiul legilor re­presive cerute de popor, cu pre­ţul limitării libertăţilor democratice.

3. Să aplici treptat toate mă­su­rile dure. Ceea ce ar duce la miş­cări populare, dacă se aplică într-un singur pachet şi dintr-odată, de­vine suportabil, dacă e livrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

4. Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

5. Să te adresezi mulţimilor ca şi cum toţi oamenii au o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre o gândire infantilă care nu face relaţia dintre cauze şi efecte.

6. Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.

7. Să ţii poporul în ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţionaleste instrumentul ide­al de a tâmpi lumea şi a o controla.

8. Să încurajezi financiar me­dia, aceea care îndobitoceşte pu­bli­­cul şi-l ţine legat de emisiuni şi se­ria­le vulgare ce trag inteligenţa în jos.

9. Să stimulezi simţământul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Omul care nu mai are îndemnul să se revolte, devine turmă şi e uşor de controlat.

10. Să apelezi la toate cuceri­rile ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp să le discreditezi prin media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

sursa

Sursa: Enigme si Conspiratii