CELE 5 RITUALURI TIBETANE IMPOTRIVA IMBATRANIRII

Împotriva batranetii trebuie sa luptam ca si cum ar fi o boala !

Faptul ca suntem inconjurati de o aura si ca suntem hraniti prin energia universala este acum dovedit stiintific, prin fotografia kirliana. S-a demonstrat, de asemenea, ca aura unui tanar arata altfel decat aura unui batran, a unui om sanatos altfel decat cea a unui bolnav. Aceasta energie universala influenteaza functiile sistemului endocrin. Hormonii produsi de aceste glande regleaza toate functiile corpului.

Studii si cercetari au scos la iveala suficiente dovezi convingatoare care sa confirme faptul ca procesul de imbolnavire este controlat de hormoni. Se pare ca, odata cu instalarea pubertatii, in organism isi face aparitia un hormon ce conduce la degradarea organismului. Acest hormon al degradarii influenteaza capacitatea celulelor de a folosi ceilalti hormoni secretati de hipofiza, cum ar fi, de exemplu, hormonul de crestere. Ca urmare, celulele si organele noastre se uzeaza cu timpul, pentru ca, in cele din urma, sa moara. Cu alte cuvinte, procesul de imbatranire pare iminent.

Energia universala are rolul de a bloca “hormonul degradarii” si de a aduce la normal producerea de hormoni de catre sistemul endocrin. Daca se obtine acest efect, celulele corpului se pot inmulti si dezvolta asa cum faceau cand eram copii. Putem chiar vedea si simti cum devenim “mai tineri”.

Ca sa fiti de acord cu aceasta teorie si sa-i simtiti beneficiile, doua lucruri sunt foarte importante: sa constientizati ca sunteti un om minunat, deosebit, si ca puteti strapunge cu privirea dincolo de idei si convingeri limitate si, in al doilea rand, trebuie sa fiti constienti ca meritati ca dorintele voastre cele mai profunde sa se implineasca si, intre ele, si aceasta dorinta de a obtine o noua tinerete si o noua vitalitate.

Cei care se simt nedemni in adancul inimii lor, cei nesiguri, sunt cei care nu au avut prea des recompense din partea vietii. Daca sunteti multumiti de propria voastra persoana si stiti ca meritati tot ce e mai bun din ceea ce va poate oferi viata, atunci se poate spune ca va iubiti pe voi insiva. Acest lucru va da dreptul sa va simtiti bine asa cum sunteti, ceea ce face ca procesul de intinerire sa fie in mod considerabil accelerat. Cei care nu se plac pe ei insisi sau nu se considera capabili de o asemenea performanta poarta o grea povara, care accelereaza permanent efectele imbatranirii si afecteaza starea de sanatate, si asa precara.

Peste tot in lume si-a simtit facuta prezenta un suflu metafizic, iar oamenii au inceput sa fie preocupati de descoperirea acestor secrete. Multi si-au dat seama ca noi suntem marele camp de antrenament al acestor secrete – ceea ce se intampla in propriul nostru organism oglindeste intreaga lume. Microcosmosul nostru este reflectarea in mic a macrocosmosului pe care doar il intuim. Pe masura ce oamenii au urmarit, cu deznadejde, cursul implacabil al nasterii, al imbatranirii si al mortii, a crescut in ei dorinta de a cauta o iesire din acest tipar. De ce imbatranim, de ce celulele noastre nu se regenereaza la nesfartit, de ce organismul se degradeaza, ajungand in cele din urma la moarte ?

Toti sfintii si marii maestri spirituali stiau raspunsul. Ştiau ca el se afla in schimbare, in trecerea de la forma la lipsa de forma, stiau ca aceste doua stari ale existentei se influenteaza reciproc, pentru a mentine viata.

Energii nevazute stau la baza tuturor lucrurilor si a dezvoltarii lor. Exista numeroase mijloace de a amplifica acest flux de energie care circula pe langa si prin corpul fizic, material, in asa fel incat intreaga retea a organismului sa intinereasca.

Exista o cale de scapare, a existat mereu ! Batranetea nu inseamna neaparat sfarsitul, nu reprezinta in niciun caz o consecinta implacabila a trecerii prin viata. Este pur si simplu o repercursiune a retragerii noastre din corpul fizic. Daca nu invatam sa intram in contact cu subconstientul nostru, acesta nu realizeaza potentialul lui de “organism luminos”.

Odata constientizata aceasta capacitate de organism luminos condus de legi cosmice mai inalte, imperceptibile deocamdata, convingerea eronata conform careia omul nu poate impiedica degradarea organismului, va disparea. Ştiinta a facut progrese in acest sens. Geneticienii au descoperit ca spirala noastra de ADN creaza sistemul care copiaza fiecare celula. Asta poate insemna ca celulele, atunci cand mor, sunt inlocuite cu altele noi, intr-un proces permanent, intr-o succesiune a perfectionarii genetice.

Majoritatea oamenilor sunt prizonieri ai propriului lor corp emotional, devenit tiranic, agresat mereu de hibe vechi de sanatate sau de sentimente vechi de ura, de care nu se poate elibera. Daca aceste energii sun blocate, nu avem puterea, in sensul strict al cuvantului, sa ducem o viata echilibrata si fericita.

Îmbatranirea nu este numai rezultatul proceselor fizico-chimice ce se produc in organism, ci si consecinta faptului ca subconstientul isi pierde indrazneala de a se impotrivi acestor procese, renuntand sa mai caute solutii. Şi nu este vorba numai despre lipsa de indrazneala, ci si despre comoditatea fiintei umane, ce se complace in sistemul obisnuintelor si convenientelor. Frica si indolenta sunt factori ce contribuie la imbatranire. Ne recastigam vitalitatea numai cand trecem peste aceasta lene si aceasta comoditate. Motorul revigorarii este: miscare, si mai ales miscarea spiritului. Dar, ca sa ajungem la miscarea spiritului, trebuie sa incepem de la primul nivel care ne este accesibil si pe care il putem controla mult mai bine in prima faza: miscarea trupului. Energia creata de miscare ne va pune la adapost de stapanirea pe care frica o exercita asupra noastra.


Exercitiu de curatare a aurei:

Însasi Pamantul ne absoabe si foloseste energia negativa din corp. De aceea este important sa iesim zilnic in natura si sa calcam pe pamantul curat, daca e posibil, cu iarba.

O alta cale eficienta este aceea de a invata sa cunoastem secretele care au fost ascunse atata timp in manastirile calugarilor tibetani. Un ritual energizant este efectuarea zilnica a cinci exercitii fizice care pot reintineri organismul. Aceste exercitii pot fi executate de orice persoana, oricare ar fi starea sanatatii sale si indiferent de varsta pe care o are.

Înca de la executarea primului exercitiu se simte o senzatie de satisfactie, ceea ce ajuta emotional corpul sa se purifice de energia negativa. Respiratia joaca un rol important in aceste exercitii, iar cel ce le executa trebuie sa fie atent sa respire in ritmul corect. Cand respiram, ii permitem organismului sa primeasca Prana curat, ceea ce reprezinta cel mai mare bun al vietii. Cel mai mare obstacol in lupta dusa impotriva imbatranirii este posibilitatea includerii solutiei in viata de zi cu zi, vesnica problema a tuturor fiind lipsa de timp. Cele cinci exercitii tibetane nu iau mult timp si au un efect imediat. Calea intelepciunii tibetane este simplitatea. Corpul spiritual il dirijeaza pe cel fizic cu conditia sa executam aceste ritualuri cu toata concentrarea si convingerea, comunicand in permanenta cu corpul nostru, acordandu-i toata atentia, impunandu-i dorinta noastra de a ne elibera de povara batranetii. Daca interesam organismul prin actiune, capacitatea noastra de a ajunge la nivelul de sanatate
este solicitata foarte mult si, cand mesajul e inteles de organism, acesta reactioneaza in consecinta, ducand in final la inlaturarea impresiei ca am fi condusi de o implacabila putere exterioara care ne copleseste.


Organismul nu doreste niciodata sa fie batran sau slab.

Energia creata de miscare ne va pune la adapost de stapanirea pe care frica o exercita asupra noastra. Veti vedea ca aceste ritualuri extraordinare va vor duce pe calea propriului eu, trezind la o noua viata atat corpul vostru fizic, cat si cel emotional, mental si spiritual, unindu-le unul cu celalalt, intr-un punct pe care il veti considera centrul propriei fiinte, si asta pentru ca cele 5 exercitii tibetane va vor activa toate chakrele corpului.


Hindusii numesc centrii de energie ai corpului – Chakre.

Chakrele se afla in zona glandelor endocrine, avand pozitii, in parte, schimbate. Fiecare din aceste sapte chakre are o anumita legatura cu una din cele sapte glande importante ale sistemului endocrin, iar functia lor este aceea de a stimula producerea de hormoni ai glandei respective.

Astfel: prima chakra este legata de glanda suprarenala, a doua de glanda sexuala, a treia (plexul solar) de pancreas, a patra chakra are legatura cu vezica biliara, a cincea e legata de glanda tiroida, a sasea (“al treilea ochi”) este in legatura cu hipofiza, situata in partea anterioara a bazei creierului si, a saptea si cea mai de sus chakra, este legata de glanda pineala, situata in partea posterioara a bazei creierului. Chakra glandei pineale (aflata in legatura cu crestetul capului) are o importanta deosebita asupra conexiunii energetice a corpului cu cosmosul.

Într-un organism sanatos, fiecare dintre aceste chakre se invarte cu o viteza foarte mare, creand astfel posibilitatea ca energia vitala, numita Prana (sau energia eterica), sa strabata intreg sistemul endocrin. Daca una sau mai multe chakre se invart mai incet, atunci fluxul de energie este blocat sau impiedicat, acest lucru ducand la imbatranire si la pierderea sanatatii. În mod obisnuit, in cazul unei persoane sanatoase, aceste chakre depasesc dimensiunea corpului, in timp ce la o persoana bolnava sau slabita, acestea abia daca strabat suprafata corpului. Cea mai buna metoda de a recastiga tineretea, sanatatea si vitalitatea este de a determina aceste centre de energie sa se invarta din nou cu viteza normala. Aceste 5 exercitii simple tibetane reusesc sa restabileasca aceasta situatie. Fiecare dintre ele este folositor dar, pentru a obtine cele mai bune rezultate, trebuie executate toate cinci. Preotii Lama le numesc “ritualuri”, nu exercitii, pentru ca se executa incet, concentrat si respirand atent.

Iata cum se procedeaza:


Primul ritual – are ca scop cresterea vitezei de rotire a chakrelor.


Procedeu:

Stati in pozitie de drepti si intindeti bratele inainte, paralel cu solul. Va invartiti in jurul propriei axe, pana va cuprinde o usoara ameteala. Un lucru e important: trebuie sa va invartiti in sensul acelor de ceasornic, adica de la stanga la dreapta. Majoritatea adultilor nu se vor putea invarti la inceput decat de vreo 5-6 ori, inainte sa ii apuce mai tare ameteala. Daca sunteti incepator, nu trebuie sa incercati sa faceti mai multe. Daca simtiti nevoia sa va asezati sau sa va intindeti pentru a va reveni dupa ameteala, puteti sa o faceti linistit. Mai intai exersati acest ritual doar pana ametiti usor. Cu timpul, dupa ce faceti toate cele cinci ritualuri, veti putea sa va invartiti tot mai des si tot mai mult, iar senzatia de ameteala va fi tot mai slaba. Concentrati-va privirea la un punct inainte sa incepeti sa va invartiti, punct pe care il luati apoi ca reper. Pentru revenirea la pozitia de echilibru, asezati palmele impreunate la circa 30 cm distanta de fata, iar privirea va fi centrata pe degetul
mare. Acest exercitiu poate fi executat la inceputul, dar si la sfarsitul celorlalte patru exercitii.

Rotirea in sensul acelor de ceasornic intareste campul aurei atat de mult, incat el incepe sa transmita semnale in exterior si putere de viata in corpul fizic. Rezultatul este, intr-adevar, o sanatate buna si o deosebita putere de decizie, toate acestea prin perceperea celulara a noilor niveluri energetice.

Prin cresterea frecventei rotirilor chackrelor se accelereaza campul aurei noastre, in asa fel incat subconstientul nostru se deplaseaza spre un camp ridicat de cunoastere. Lipsa de miscare indusa de depresii si nehotarare se conserva. Atunci cand avem la dispozitie o cantitate mare de energie, suntem capabili sa simtim puterea hotaratoare care se instaureaza in noi. Celulele incep sa lucreze ca si cand ar fi o parte a unui corp tanar ce vibreaza. În acest mod sunt stimulate toate sistemele de reglare ale organismului: sistemul endocrin, cel circulator, aparatul digestiv, sistemul respirator si asa mai departe. Acest mod de fortificare a organismului are capacitatea de a modifica nivelul biochimic al enzimelor si hormonilor. Cu totii stim ca vitalitatea hormonilor influenteaza puternic sentimentul nostru de sanatate si chiar stabilitatea noastra emotionala.

Dervisii Lama se rotesc de 12 ori sau cel mult 21 de ori, destul pentru a stimula centrele de energie sa intre in actiune.


Al doilea ritual

Procedeu:
Stam intinsi pe podea, cu fata in sus (pe un covor gros sau o suprafata moale). Puneti mainile pe langa corp, cu palmele pe podea si degetele lipite unul de celalalt. Ridicati capul de pe podea si puneti barbia in piept. Ridicati in acelasi timp picioarele pana ajung la pozitia verticala. Spatele ramane in intregime pe podea. Daca este posibil, miscati picioarele pana ajung in dreptul capului. Genunchii trebuie sa fie intinsi. Coborati apoi concomitent capul si picioarele, incet, inapoi pe podea. Relaxati toti muschii, dupa care repetati ritualul, fara sa va suprasolicitati. De fiecare data cand repetati exercitiul, pastrati ritmul de respiratie. Inspirati adanc atunci cand ridicati capul si picioarele, expirati atunci cand le asezati inapoi pe podea. Între reluari, in timp ce va relaxati muschii, respirati in acelasi ritm.
Atentie: nu ridicati picioarele in acelasi timp cu spatele, pentru ca acest lucru ar slabi mult spatele. Este important sa fim atenti ca intregul spate sa ramana lipit de podea si numai picioarele sa fie ridicate. Şi acest exercitiu se poate repeta pana la maximum 21 de ori.


Al treilea ritual


Acest ritual trebuie facut imediat dupa al doilea.


Procedeu:
Stand cu corpul drept, asezati-va in genunchi, tinand degetele de la picioare in pozitie verticala. Mainile trebuie sa fie tinute lateral, indreptate inspre spate, pe cvadricepsul femural. Aplecati capul si ceafa in fata si trageti barbia in piept. Lasati apoi cu grija capul pe spate, indoindu-va in acelasi timp spatele spre inapoi, astfel incat coloana vertebrala sa fie cambrata. În timp ce va lasati spre spate, sprijiniti-va cu bratele si mainile de cvadricepsul femural sau de bazin. Întoarceti-va apoi la pozitia initiala, dupa care reluati ritualul. Stand ghemuit, degetele de la picioare trebuie sa fie asezate vertical. Încordarea muschilor dorsali este necesara pentru evitarea slabirii capacitatii de intindere a coloanei vertebrale. Pentru a evita indoirea in gol a mijlocului, se sprijina mainile de o parte si de alta a bazinului, cu degetele de la maini indreptate in jos. Aceasta pozitie va ajuta mai mult in momentul aplecarii spatelui, deoarece omoplatii se apropie unul de celalalt, deschizand zona
sternului. Nu va fortati zona cervicala mai mult decat puteti. Fiti atenti la respiratie: inspirati profund cand va aplecati spre spate, expirati cand reveniti la pozitia verticala. Şi acest ritual se repeta de maxim 21 de ori.


Al patrulea ritual


Procedeu:
Va asezati in sezut, pe podea, cu ambele picioare intinse in fata, asezate la circa 30 cm unul fata de altul. Ţineti capul drept si va sprijiniti cu palmele de podea, fixandu-le langa sezut. Trageti barbia in piept. Lasati apoi capul pe spate. Ridicati in acelasi timp corpul, astfel incat sa indoiti genunchii, in timp ce bratele raman intinse. Trunchiul va forma cu coapsa o linie dreapta, paralela cu solul. Bratele si gamba sunt perpendiculare pe sol. Încordati apoi – fara sa va tineti respiratia – fiecare muschi al corpului, cateva momente. Reluati-va pozitia initiala in sezut, relaxati muschii si trebuie sa porneasca dinspre bazin, respectiv dinspre partea inferioara a spatelui. Deci bazinul se impinge inainte, in directia picioarelor. Inspirati adanc in momentul cand ridicati corpul, expirati si indreptati-va coloana atunci cand va asezati. Nu trebuie sa va tineti respiratia atunci cand incordati muschii corpului. Începeti cu putine repetari. Cu timpul o sa reusiti sa faceti chiar 21.


Al cincilea ritual


Procedeu:
Începeti cu bratele perpendiculare pe podea, astfel incat coloana vertebrala sa formeze un unghi ascutit cu solul. Lasati capul cit mai mult posibil pe spate, dupa care indoiti corpul in dreptul bazinului si il ridicati pana formeaza un “V” intors. În acelasi timp, trageti barbia in piept. Asta este tot ce trebuie sa faceti. Treceti iar in pozitia initiala, dupa care reluati executarea. Ritualul trebuie sa inceapa din pozitia stand pe burta (pentru a obtine distanta corespunzatoare dintre maini si picioare). Se aseaza mainile langa stern, degetele de la picioare fiind indreptate in sus si, sprijinindu-ne pe maini, ajungem in pozitia necesara expirarii cu ajutorul fortei spatelui. Toti muschii se incordeaza pentru a impiedica cedarea coloanei vertebrale in momentul intinderii. În pozitia “V”-ului intors se ajunge in momentul ridicarii sezutului, atunci cand se inspira. Astfel se obtine cambrarea dorita in zona de intindere. Acest exercitiu se practica neaparat descult, pe o suprafata care nu aluneca (pe o
podea de piatra sau de lemn, spre exemplu). Dupa ce reusiti sa-l executati, lasati corpul sa alunece incet din pozitia arcuita, pana in punctul in care aproape atinge podeaua. Urmariti acelasi tipar de respiratie ca la exercitiile anterioare: inspirati profund cand ridicati corpul, expirati cand il coborati.

Aceste exercitii pot fi asimilate cu exercitiile izometrice, dar scopul lor nu este doar acela de a ne tonifia corpul, muschii si articulatiile, ci mult mai mult: normalizarea vitezei de rotire a centrilor de energie (a chakrelor). Acestia ajung sa se roteasca cu o viteza specifica unei persoane sanatoase aflate la varsta de 25 de ani.

De-acum, tot ceea ce trebuie sa faceti este sa exersati zilnic cele cinci ritualuri. La inceput, de trei ori fiecare dintre ele, pentru ca apoi sa cresteti numarul de repetari pana ajungeti sa repetati fiecare ritual in parte de 21 de ori.

Ritualurile trebuiesc repetate in fiecare zi, pentru a fi intr-adevar folositoare. Puteti face repaus doar o zi pe saptamana, dar niciodata mai mult. Executarea celor cinci ritualuri nu necesita mai mult de 20 de minute, iar o persoana cu o conditie fizica buna le poate face in 10 minute sau chiar mai putin. Daca va este greu sa gasiti atata timp liber, treziti-va dimineata mai devreme sau culcati-va seara mai tarziu.

Scopul celor cinci ritualuri este de a reda corpului sanatatea si vitalitatea tineretii. Veti vedea rezultate uimitoare dupa doar o luna de la inceperea exersarii lor zilnice. Va veti simti, pe zi ce trece, tot mai tineri si mai energici.

sursa : esoterism.ro








Sursa: http://fiituinsutimaa.wordpress.com/

Momentul acum, care ne scapa: Yeti, Omul zapezilor si viata spirituala.

de Robert Rabbin, autorul cartii 

PUNE SUFLET IN CEEA CE FACI, 

publicata de editura FOR YOU 

     Din 1971, de la publicarea cartii lui Ram Dass " Fi aici si acum", pentru multi cautatori ai adevarului acum acesta a fost o destinatie spirituala exotica populara, precum Tibet. Spre deosebire de Tibet, nimeni nu a mai mers, de fapt, spre acum, nimeni nu s-a mai minunat vreodata de strazile lui, nu a facut cumparaturi in magazinele lui, nimeni nu a mai fotografiat instantanee ale peisajelor lui sau sa aduca inapoi suveniruri. 

     Momentul acum este precum omul zapezilor mitic, care are scopul de a se invarti dupa prada, pe platourile inalte, albe si singuratice ale Himalayei. Nimeni, niciodata, n-a atins vreunul sau a dormit alaturi de unul. Poate ca cineva a intalnit vreo urma sau doua de pasi, inexplicabile, cufundate adanc in zapada; poate ca altcineva sa aiba o poveste ca a vazut ceva sau altceva intunecat, plin de par si mare. Indiferent de mituri, povesti si pretentii: nu exista nici un om al zapezilor, nici un moment acum. Dar nu este totul pierdut. Exista si vesti bune, chiar daca sunt tulburatoare; acel fel de vesti pentru care maestrii Zen sunt iubiti si urati, pentru ca le aduc; acel fel de vesti pe care noi le vrem si nu le vrem, in acelasi timp. Un pic precum un koan al raiului: toata lumea vrea sa mearga, dar nici unul nu vrea sa moara. 

     Un intelept chinez anonim a remarcat odata: „99,9% din tot ceea ce faci sau gandesti este pentru binele tau. Si nu ai unul." Aceasta este o o idee la fel de buna ca oricare alta, pentru ca asa cum nu este nici un "sine", nu exista niciun "acum". Cel putin, nu este nici un moment acum, pe care sa-l percepi sau sa-l traiesti ca experienta, niciun momentacum, la care sa ne gandim ca la trecut, viitor, bere, zile de nastere sau placinta cu peste. 

     Inainte de a merge mai departe, ar fi intelept sa reflectam la ceea ce Rumi, marele poet al momentului acum, are de spus: " Oricum te gandesti ca este, e diferit de ce iti inchipui !" Doar pentru ca momentul acum nu exista, asta nu inseamna ca el nu este real? Haideti sa facem o pauza aici. Inspirati asta: momentul acum este real, dar el nu exista. Respirati, relaxati-va, respirati. Ok. Haideti sa continuam. 

     Cum poate momentul acum sa fie real, dar el sa nu existe? In acelasi fel cum cuarcul poate sa fie acolo, in timp ce el este inca aici. In acelasi fel este si atunci cand ni se dau doua posibilitati, iar noi ar trebui ca intotdeauna sa o alegem pe a treia. In acelasi fel in care Woody Allen spune : "Studentii care ating starea de Unu, pot sa mearga mai departe la cea de Doi. In acelasi fel in care experienta deja vu vine, de fapt, din viitor pentru a bantui prezentul, deghizat ca trecut. 

     Un participant la unul dintre workshop-urile mele mi-a spus odata ca a avut probleme " existand in acum ". I-am cerut sa-mi arate unde s-a dus, cand nu a fost in acum. La inceput, nu a inteles. Am spus : " Te rog, ridica-te in picioare si mergi spre locul unde te duci cand parasesti acum. " El a crezut ca incercam sa-l pacalesc. (Chiar nu incercam, nu ar fi frumos.) Dupa alta conversatie si lucru cu el, pentru a-i clarifica sensul si pentru a identifica adevarata problema, el a spus: „Pai, cred ca tocmai m-am pierdut in gandurile mele." 

     L-am intrebat ce fel de ganduri sunt cele in care s-a pierdut. El a spus : „Ganduri despre trecut sau despre viitor. "Apoi, el a facut greseala fatala: „Daca as putea sa-mi mentin gandurile concentrate in prezent, in momentul acum, stiu ca as fi mult mai linistit, mai fericit si mult mai eficace. " 

     Aceasta este unde omul zapezilor, momentul acum, cuarcul, timpul reversibil, placintele cu peste si comentariile maestrilor Zen turbulenti se ciocnesc de sistemele stelare cosmice care se impercheaza pentru a produce cele mai mari dureri de cap ale neplauzibilitatii. Aspirina nu va fi de ajutor. Cartile nu vor fi de ajutor. Maditatia nu va fi de ajutor. 

     Pe oglinda cu vizibilitate in spate, a multor masini, este scris acest mic text : Atentie : obiectele din oglinda sunt mai aproape decat par a fi. Gandurile noastre sunt precum aceste oglinzi, fiecare distorsionand realitatea intr-un anume fel. Spre deosebire de oglinzile auto, textul de pe gandurile noastre ar trebui fi citit: Obiectele in ganduri sunt mai indepartate decat par a fi. Gandurile despre momentul acum sunt la fel de distorsionate precum gandurile despre trecut, viitor sau bicicleta rosie a bunicii. 

      Acesta este motivul pentru care Lin-Chi, un mare maestru Zen, a spus odata : " Daca il intalnesti pe Buddha, omoara-l. " Asta inseamna ca orice gand, idee, imagine sau concept despre Buddha nu este Buddha. 

      Toate gandurile si imaginile despre Buddha trebuie sa fie ucise, pentru a-l realiza (a-l aduce in realitate) pe adevaratul Buddha. Acelasi lucru se petrece si cu momentul acum. Noi nu putem sa gandim ca gandurile despre acum reprezinta acum. Acelasi lucru se petrece si cu sinele. Noi nu putem sa credem ca gandurile despre noi insine, propriul Sine, sau despre nonsinele nostru au ceva de-a face cu realitatea, care este departe, departe, departe si mult mai departe de orice este vazut in ganduri-oglinzi sau in mintile noastre. 

     De ce am spus " nimeni nu a fost vreodata in momentul acum "? Deoarece sinele este un obiect in gand, care apare mai aproape decat este el in realitate. Acelasi lucru se petrece si cu timpul. Sau cu totul. Noi traim intr-o realitate virtuala, compusa din limbaj si gand, din centimetri si ani-lumina, eu si altul, aici si acum, inainte si dupa, sus si jos, negru si alb – deci unde este adevarata realitate? Cand atingem suprafata luminoasa si stralucitoare a vietii reale? Unde sunt sucurile si mirosurile care ne ametesc? Unde este mancarea, nu meniul, cel iubit, nu fotografia? 

     Multi oameni vorbesc despre momentul acum, despre a fi prezent, despre puterea intuitiei si a spontaneitatii, dar ei nu vorbesc din momentul acum, in timp ce sunt in prezent, intuitivi si spontani. Ei vorbesc din trecut, din ceea ce ei au spus anterior, din ceea ce ei deja stiu. Ei vorbesc totul incurcat in sine sau in Ssine - concepte, concepte, concepte - care apar mai aproape decat sunt ei. Ei spun ca au fost in Tibet, ca i-au vazut pe Yeti, oamenii zapezii, ca ei cunosc momentul acum. Cum ar putea sa-l cunoasca? Cine ar putea sti? 

     Daca va urma sa vorbim despre momentul acum, despre realitate, atunci amandoi ar trebui sa actionam ca de Ziua Independentei, aruncand in aer focuri de artificii care bubuie si explodeaza, arunca scantei si gheizere de lumina nemaivazute inainte, namaiauzite pana atunci, surprinzatoare si incantator de originale. Acolo exista. Acela este locul unde este realitatea: gol golut. 

     Chiar dincolo de mintea care gandeste, exista un camp nesfarsit al dragostei si o frumusete linistitat. Oricine se poate stabili acolo si trai in eternitate. Acest camp nu poate fi vazut de minte, nu poate fi cunoscut de minte; poate fi simtit si descoperit numai de inima. Mintea care gandeste nu poate cunoaste acest gen de frumusete si minune; mintea care gandeste nu are sentiment, nu are suflet. Ea poate sa calculeze doar distanta, greutatea si pretul. Mintea care gandeste nu iubeste, nu plange, nu rade. Mintea care gandeste doar se cearta si se apara; ea isi justifica existenta lipsita de suflet, cu violenta. Acesta este motivul pentru care noi trebuie sa invatam sa traim in inima, sa ne asezam in taramurile frumusetii, unde putem sa simtim sufletul si Linistea existentei. Si acum, cand traim in aceste taramuri, putem plange, rade si iubi. Si acum traim in acest taram al eternitatii, unde mintea care gandeste este doar o floare singuratica, abia vizibila, in mijlocul ierbii inalte, sub cerurile albastre si a sutelor de sori, care se invart si se rasucesc incolo si incoace. 

sursa: Editura For You Newsletter

Sursa: ellenamihaela.blogspot.ro

Dezvaluirile fantastice ale unui calugar tibetan

Tibetul a atras dintotdeauna atentia celor care au incercat sa inteleaga sensul vietii si si-au pus intrebari cu privire la existenta si rolul nostru pe acest pamant, mai ales datorita faptului ca el reprezinta centrul budismului. Manastirile se afla sus in munti, iar cararile care duc acolo sint deosebit de periculoase, in special din cauza avalanselor care se produc foarte des, ingropand sub ele zeci de amatori porniti in cautarea iluminarii. Unui neinitiat insa ii este foarte greu sa afle tainele extrem de bine pazite in manastirile budiste. Chiar daca cineva reuseste sa ajunga cumva la o astfel de manastire, cei de aici sunt destul de laconici si nu au relatii cu strainii.

Lobsang Rampa, cercetator si scriitor care a trait mult timp in Tibet, a scris aproximativ 20 de carti ce au fost traduse in numeroase limbi, devenind in scurt timp bestseller-uri. El a calatorit mult, a vizitat manastiri budiste si a reusit chiar sa stea cu calugarii de acolo. Pentru a le castiga increderea, el a trebuit sa se adapteze la ritmul lent al vietii celor care traiesc aici, care, in afara de rugaciunile zilnice obisnuite, nu pronunta niciun cuvint de prisos. Calugarii isi pazesc cu multa grija tainele, dar pentru ca budismul propovaduieste atitudinea pasiva fata de rau si smerenia, ei nu-i alunga pe straini, dar nici nu au legaturi cu ei. Ca rasplata pentru rabdarea si numeroasele sale renuntari, Lobsang Rampa s-a putut bucura de intalnirea cu un calugar, ale carui destainuiri au meritat toate eforturile sale.

Pustnicii, de regula, se pot imparti in doua categorii: primii fac legamant de tacere vesnica si nu vorbesc cu nimeni, in nicio imprejurare. Ei traiesc inchisi si primesc hrana si apa pe care le-o aduce zilnic un servitor tacut. Cu cei din a doua categorie, adica aceia care nu au facut un astfel de legamant, este de asemenea foarte greu de stabilit o legatura, deoarece ei locuiesc in pesteri indepartate, unde se poate ajunge uneori cu riscul vietii. Lobsang Rampa a perseverat si a reusit sa intre in legatura cu un pustnic din cea de-a doua categorie.

Sihastrii, care isi petrec zeci de ani in solitudine, ii intampina cu multa prietenie pe calatorii care reusesc sa ajunga acolo: negustori sau monahi pribegi. Cu toate acestea, pentru a te putea bucura de atentia unui monah, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare. La inceput, sihastrul il examineaza pe musafir. Anii de singuratate i-au ascutit intr-atata simturile, incat el poate vedea clar aura musafirului. Cateodata, chiar si atunci cind monahul este convins de onestitatea persoanei din fata sa, el o supune la diferite incercari si este de ajuns o mica imprudenta din partea acesteia, pentru ca sihastrul nu mai rosteasca niciun cuvant.

Intalnirea cu un monah orb

Petrecand multe zile in compania sihastrului respectiv, Lobsang Rampa a incercat sa-i castige acestuia increderea. Desi era orb, acesta se comporta cat se poate de normal, stiind intotdeauna unde se afla oaspetele sau si ghicindu-i de fiecare data intentiile. Intr-una din seri, batranul l-a rugat pe Rampa sa pregateasca ceaiul, dupa care a inceput sa-i vorbeasca fara graba despre Gradinarii Pamantului.

OZN-urile din Tibet

Cele relatate de batranul orb l-au uimit pe Rampa. Este adevarat ca uneori, in timp ce calatorea prin Tibet, el vazuse deseori fenomene ciudate, pe care ufologii contemporani le-ar fi numit fenomene OZN (Lobsang Rampa si-a scris cartile in anii 20-30 ai secolului al XX-lea). Locuitorii din zona priveau insa fenomenul ca pe ceva normal, numind aparatele de zbor care ale zeilor. Lobsang Rampa a vazut un astfel de car al zeilor chiar deasupra pesterii in care locuia sihastrul. La intrebarea pe care el i-a adresat-o sihastrului privind cele vazute, acesta i-a raspuns linistit: Acestia sunt Gradinarii Pamantului.

Lobsang Rampa nu a insistat cu intrebarile si foarte curand rabdarea i-a fost rasplatita, deoarece sihastrul i-a dezvaluit cercetatorului ceea ce numea el marea taina. Viata sihastrului fusese plina de incercari. Inca din tinerete el cazuse in mainile soldatilor chinezi, care-l supusesera la torturi inimaginabile ce au culminat cu scoaterea ochilor. Tanarul monah s-a tarat tot mai sus si mai sus, de parca o forta nevazuta il tragea spre inaltul cerului. Drumul era lung si anevoios, iar singura hrana a monahului orb erau lastarii plantelor care se incumetau sa creasca acolo. La un moment dat, monahul si-a pierdut cunostinta, iar cand s-a trezit se afla intr-un pat confortabil. El nu putea vedea ce se petrecea in jurul sau, dar toate celelalte simturi ii spuneau ca se afla intr-un loc foarte ciudat. Un glas prietenos l-a anuntat ca a fost salvat de Gradinarii Pamantului si ca se afla in deplina siguranta. Acelasi glas i-a spus ca a fost ales ca reprezentant al Pamantului si ca va trebui sa 

vorbeasca in numele acestuia in fata Ligii Lumilor Unite.

Monahului orb i-a fost atasata o telecamera

Povestirea monahului era uimitoare. El i-a descris lui Rampa o baza a extraterestrilor si aparatura care se afla acolo, cu foarte mare exactitate. Pentru ca el sa poata vedea, extraterestrii i-au atasat un aparat pe care astazi l-am putea numi telecamera. Chiar daca cineva s-ar gandi ca povestirea fusese rodul imaginatiei lui Rampa, este clar ca el nu avea de unde sa aiba idee macar despre o serie de inventii de varf ale chirurgiei sfarsitului de secol XX.

Din spusele monahului, Rampa a tras concluzia ca baza extraterestrilor se afla asezata strategic, pe un platou inalt. Aici se gaseau nenumarati vulcani stinsi, ale caror cratere puteau fi folosite pentru dispunerea unei baze secrete, iar podisul insusi era un loc ideal pentru aterizarea unor nave interstelare. In afara de asta, muntii si platoul sunt in permanenta acoperiti de nori, astfel ca baza nu poate fi observata din avion sau cu ajutorul satelitilor.

Locuitorii Atlantidei au declansat Potopul

Ajungand la baza extraterestrilor, monahul a nimerit intr-o lume fantastica, pe care o creasera niste fiinte foarte asemanatoare cu oamenii. La intrebarea cum aratau extraterestrii, monahul a raspuns laconic ca intre ei si oameni nu erau mai multe deosebiri, ca intre europeni, asiatici sau africani. Extraterestrii i-au povestit monahului despre numeroasele lor contacte cu pamantenii, care fusesera insa soldate cu esecuri, in mare parte datorate faptului ca cei contactati considerau cele vazute drept halucinatii.

Gradinarii Pamantului i-au spus apoi monahului o lunga poveste legata de istoria Atlantidei, ai carei locuitori intrasera in contact cu extraterestrii, iar unii dintre ei avusesera chiar si copii cu acestia. Elita conducatoare din Atlantida avea insa alte planuri in legatura cu extraterestrii, astfel ca, in cele din urma, locuitorii Atlantidei au ajuns in posesia energiei nucleare. Povestirea monahului orb poate parea de domeniul fantasticului, dar sa nu uitam ca monahul, care nu parasise niciodata Tibetul si ale carui cunostinte se aflau la nivel de Ev Mediu, nu putea avea nici macar idee despre ceea ce numim fizica nucleara si aplicatiile acesteia.

Descrierea exploziei nucleare ce urmase era reprodusa cu o uluitoare exactitate. Aceasta declansase Potopul, iar extraterestrii asistasera neputinciosi la disparitia Atlantidei. Pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii, extraterestrii hotarasera sa intre in contact doar cu pasnicii monahi sau cu oameni al caror nivel spiritual era foarte ridicat. Calea aleasa de ei era lunga, dar numai in acest mod putea fi pregatita omenirea in vederea contactului cu o civilizatie extraterestra.

Unele tehnologii descrise in anii ‘20 au aparut recent

Revenind la relatarea facuta de monah, trebuie amintit faptul ca insasi descrierea tehnologiei era uimitoare, chiar si pentru cei care au facut cunostinta cu tehnologiile avansate din ultimii ani. Fara indoiala ca au existat multi autori de literatura SF care, pe parcursul catorva zeci de ani, au intuit aparitia realitatii virtuale, dar nimeni nu putea face acest lucru in anii ‘20. In ceea ce-l priveste pe Lobsang Rampa, oricata fantezie ar fi avut, nu avea cum sa vorbeasca despre reprezentari tridimensionale observate cu ajutorul unor casti speciale sau despre manusi care puteau pipai obiectele, intrucat acest lucru este posibil doar in zilele noastre. In afara de asta, experimentele de proiectare a realitatii virtuale pe scoarta cerebrala, in special in portiunile ce raspund de perceptii, sunt deocamdata in curs de desfasurare, fara a fi obtinute succese deosebite.

Monahul a fost cuplat la o baza de date

Dupa ce a fost cuplat la o baza globala ce continea informatii privind nenumarate lumi ale Universului, monahul a aflat lucruri noi despre uniunile galactice, a vazut activitatea desfasurata de extraterestri privind corectarea evolutiei biosferei. Cu acest prilej, el a aflat ca varsta medie a extraterestrilor era de 5.000 de ani. Foarte recent, cercetatorii au stabilit ca, prin folosirea tuturor resurselor organismului uman, pamantenii vor ajunge la venerabila varsta de 5.000 de ani! Aceste date au fost date publicitatii la 80 de ani dupa publicarea cartii lui Lobsang Rampa. Sa fie si asta o noua coincidenta sau batranul monah orb cu care statuse el de vorba avea cunostinte de bioenergie pe care le au doar cercetatorii contemporani?

Calatoria monahului in alte spatii

Uimitoare este, de asemenea, descrierea amanuntita a batranului monah legata de calatoria lui catre alte constelatii, calatorie descrisa corespunzator nivelului lui de intelegere. El a descris aceasta calatorie ca o trecere de la o fereastra la alta, de la un tablou la altul. Unul dintre extraterestri i-a atras la un moment dat atentia: multe din lucrurile pe care le vezi vor fi curand inventate si pe Pamant.

Monahul a putut vedea, de asemenea, si planetele, ale caror populatii traiau in deplin acord si intelegere, dupa ce in prealabil fusesera distruse toate armele. Dupa parerea extraterestrilor, un astfel de nivel de dezvoltare spirituala nu putea fi atins prea curand pe Pamant. Ei ii permisesera sarmanului monah sa aiba acces la cunostintele lor, stiind ca el nu le va transmite si ca nimeni nu le va putea utiliza in scop de distrugere.

Beneficiar indirect al experientei uimitoare a monahului orb si al informatiilor despre extraterestrii cu care acesta intrase in contact a devenit si Lobsang Rampa. El a scris despre toate acestea cu aproape 80 de ani in urma, fara a se gandi la faptul ca vreodata va fi crezut sau nu.

primit pe mail

Sursa: esoterism.ro

Un complot de asasinare a lui Dalai Lama? Vezi ce spune CHINA

Dezminţirea are loc după ce Dalai Lama a declarat pentru un cotidian că a primit informaţii neconfirmate cu privire la existenţa unei tentative elaborate la adresa vieţii sale. China îl acuză de mult timp pe liderul spiritual tibetan că urmăreşte despărţirea Tibetului, care are o cultură şi o limbă diferite, de restul Chinei.

Dalai Lama răspândeşte zvonuri pentru a atrage atenţia publică, a declarat Hong Lei, un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, într-o conferinţă de presă. "Acuzaţiile sale ce urmăresc senzaţionalul nici măcar nu merită să fie respinse", a spus el, calificându-le drept "nefondate". "Sub acoperirea unei mantii religioase, Dalai Lama este angajat în activităţi separatiste internaţionale anti-chineze", a continuat Hong Lei.

Cotidianul chinez de limbă engleză Global Times a mers şi mai departe şi a calificat acuzaţiile drept "năucitoare". "Complotul de asasinare denunţat de Dalai Lama este ceva demn mai degrabă de un roman de arte marţiale. Dezvăluind informaţii care nu inspiră încredere, Dalai Lama pare să cam arate că este afectat de vârstă", scrie publicaţia.

Acuzaţiile provin dintr-un interviu pe care liderul spiritual tibetan l-a oferit unui jurnalist britanic, care l-a întrebat despre un complot orchestrat de China cu scopul de a-l ucide cu ajutorul unor agenţi femei. "Oh, da. Cu otravă în păr şi pe eşarfe. Iar ele să spună că sunt bolnave şi să caute să le binecuvântez. Iar eu să le ating. Am primit acest fel de informaţii", a răspuns el. Acest tip de informaţi nu pot fi verificate, a adăugat acesta.

Dalai Lama, liderul spiritual al budismului tibetan, a fugit din ţara sa în 1959, după o revoltă eşuată împotriva conducerii chineze. În prezent, el trăieşte la Dharamsala, în India, şi călătoreşte în lume pentru a obţine o susţinere în vederea acordării mai multor drepturi tibetanilor. China îl denigrează în mod frecvent.

Sursa: De Mediafax 

Sursa:  realitatea.net

Baza extraterestra din Tibet

Tibetul a atras dintotdeauna atentia celor care au incercat sa inteleaga sensul vietii si si-au pus intrebari cu privire la existenta si rolul nostru pe acest pamint, mai ales datorita faptului ca el reprezinta centrul budismului. Manastirile se afla sus in munti, iar cararile care duc acolo sint deosebit de periculoase, in special din cauza avalanselor care se produc foarte des, ingropind sub ele zeci de amatori porniti in cautarea iluminarii. Unui neinitiat insa ii este foarte greu sa afle tainele extrem de bine pazite in manastirile budiste. Chiar daca cineva reuseste sa ajunga cumva la o astfel de manastire, cei de aici sint destul de laconici si nu au relatii cu strainii. Lobsang Rampa, cercetator si scriitor care a trait mult timp in Tibet, a scris aproximativ 20 de carti ce au fost traduse in numeroase limbi, devenind in scurt timp bestseller-uri. El a calatorit mult, a vizitat manastiri budiste si a reusit chiar sa stea cu calugarii de acolo. Pentru a le cistiga increderea, el a trebuit sa se adapteze la ritmul lent al vietii celor care traiesc aici, care, in afara de rugaciunile zilnice obisnuite, nu pronunta nici un cuvint de prisos. Calugarii isi pazesc cu multa grija tainele, dar pentru ca budismul propovaduieste atitudinea pasiva fata de rau si smerenia, ei nu-i alunga pe straini, dar nici nu au legaturi cu ei. Ca rasplata pentru rabdarea si numeroasele sale renuntari, Lobsang Rampa s-a putut bucura de intilnirea cu un calugar, ale carui destainuiri au meritat toate eforturile sale. In vizita la calugarul orb Pustnicii, de regula, se pot imparti in doua categorii: primii fac legamint de tacere vesnica si nu vorbesc cu nimeni, in nici o imprejurare. Ei traiesc inchisi si primesc hrana si apa pe care le-o aduce zilnic un servitor tacut. Cu cei din a doua categorie, adica aceia care nu au facut un astfel de legamint, este de asemenea foarte greu de stabilit o legatura, deoarece ei locuiesc in pesteri indepartate, unde se poate ajunge uneori cu riscul vietii. Lobsang Rampa a perseverat si reusit sa intre in legatura cu un pustnic din cea de-a doua categorie. Sihastrii, care isi petrec zeci de ani in solitudine, ii intimpina cu multa prietenie pe calatorii care reusesc sa ajunga acolo: negustori sau monahi pribegi. Cu toate acestea, pentru a te putea bucura de atentia unui monah, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare. La inceput, sihastrul il examineaza pe musafir. Anii de singuratate i-au ascutit intr-atita simturile, incit el poate vedea clar aura musafirului. Citeodata, chiar si atunci cind monahul este convins de onestitatea persoanei din fata sa, el o supune la diferite incercari si este de ajuns o mica imprudenta din partea acesteia, pentru ca sihastrul sa nu mai rosteasca nici un cuvint. Petrecind multe zile in compania sihastrului respectiv, Lobsang Rampa  a incercat sa-i cistige acestuia increderea. Desi era orb, acesta se comporta cit se poate de normal, stiind intotdeauna unde se afla oaspetele sau si ghicindu-i  de fiecare data intentiile. Intr-una din seri, batrinul l-a rugat pe Rampa sa pregateasca ceaiul, dupa care a inceput sa-i vorbeasca fara graba despre Gradinarii Pamintului…
Marea taina a sihastrului
Cele relatate de batrinul orb l-au uimit pe Rampa. Este adevarat ca uneori, in timp ce calatorea prin Tibet, el vazuse deseori fenomene ciudate, pe care ufologii contemporani le-ar fi numit fenomene OZN (Lobsang Rampa si-a scris cartile in anii 20-30 ai secolului al XX-lea). Locuitorii din zona priveau insa fenomenul ca pe ceva normal, numind aparatele de zbor care ale zeilor. Lobsang Rampa a vazut un astfel de car al zeilor chiar deasupra pesterii in care locuia sihastrul. La intrebarea pe care el i-a adresat-o sihastrului privind cele vazute, acesta i-a raspuns linistit: Acestia sint Gradinarii Pamintului. Lobsang Rampa nu a insistat cu intrebarile si foarte curind rabdarea i-a fost rasplatita, deoarece sihastrul i-a dezvaluit cercetatorului ceea ce numea el marea taina. Viata sihastrului fusese plina de incercari. Inca din tinerete el cazuse in miinile soldatilor chinezi, care-l supusesera la torturi inimaginabile ce au culminat cu scoaterea ochilor. Tinarul monah s-a tirit tot mai sus si mai sus, de parca o forta nevazuta il tragea spre inaltul cerului. Drumul era lung si anevoios, iar singura hrana a monahului orb erau lastarii plantelor care se incumetau sa creasca acolo. La un moment dat, monahul si-a pierdut cunostinta, iar cind s-a trezit se afla intr-un pat confortabil. El nu putea vedea ce se petrecea in jurul sau, dar toate celelalte simturi ii spuneau ca se afla intr-un loc foarte ciudat. Un glas prietenos l-a anuntat ca a fost salvat de Gradinarii Pamintului si ca se afla in deplina siguranta. Acelasi glas i-a spus ca a fost ales ca reprezentant al Pamintului si ca va trebui sa vorbeasca in numele acestuia in fata Ligii Lumilor Unite. Monahului orb i-a fost atasata o telecamera Povestirea monahului era uimitoare. El i-a descris lui Rampa o baza a extraterestrilor si aparatura care se afla acolo, cu foarte mare exactitate. Pentru ca el sa poata vedea, extraterestrii i-au atasat un aparat pe care astazi l-am putea numi telecamera. Chiar daca cineva s-ar gindi ca povestirea fusese rodul imaginatiei lui Rampa, este clar ca el nu avea de unde sa aiba idee macar despre o serie de inventii de virf ale chirurgiei sfirsitului de secol XX. Din spusele monahului, Rampa a tras concluzia ca baza extraterestrilor se afla asezata strategic, pe un platou inalt. Aici se gaseau nenumarati vulcani stinsi, ale caror cratere puteau fi folosite pentru dispunerea unei baze secrete, iar podisul insusi era un loc ideal pentru aterizarea unor nave interstelare. In afara de asta, muntii si platoul sint in permanenta  acoperiti de nori, astfel ca baza nu poate fi observata din avion sau cu ajutorul satelitilor. Locuitorii Atlantidei au declansat Potopul Ajungind la baza extraterestrilor, monahul a nimerit intr-o lume fantastica, pe care o creasera niste fiinte foarte asemanatoare cu oamenii. La intrebarea cum aratau extraterestrii, monahul a raspuns laconic ca intre ei si oameni nu erau mai multe deosebiri, ca intre europeni, asiatici sau africani. Extraterestrii i-au povestit monahului despre numeroasele lor contacte cu pamintenii, care fusesera insa soldate cu esecuri, in mare parte datorate faptului ca cei contactati considerau cele vazute drept halucinatii. Gradinarii Pamintului i-au spus apoi monahului o lunga poveste legata de istoria Atlantidei, ai carei locuitori intrasera in contact cu extraterestrii, iar unii dintre ei avusesera chiar si copii cu acestia. Elita conducatoare din Atlantida avea insa alte planuri in legatura cu extraterestrii, astfel ca, in cele din urma, locuitorii Atlantidei au ajuns in posesia energiei nucleare. Povestirea monahului orb poate parea de domeniul fantasticului, dar sa nu uitam ca monahul, care nu parasise niciodata Tibetul si ale carui cunostinte se aflau la nivel de Ev Mediu, nu putea avea nici macar idee despre ceea ce numim fizica nucleara si aplicatiile acesteia. Descrierea exploziei nucleare ce urmase era reprodusa cu o uluitoare exactitate. Aceasta declansase Potopul, iar extraterestrii asistasera neputinciosi la disparitia Atlantidei. Pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii, extraterestrii hotarisera sa intre in contact doar cu pasnicii monahi sau cu oameni al caror nivel spiritual era foarte ridicat. Calea aleasa de ei era lunga, dar numai in acest mod putea fi pregatita omenirea in vederea contactului cu o civilizatie extraterestra. Unele tehnologii descrise in anii 20 au aparut recent Revenind la relatarea facuta de monah, trebuie amintit faptul ca insasi descrierea tehnologiei era uimitoare, chiar si pentru cei care au facut cunostinta cu tehnologiile avansate din ultimii ani. r Fara indoiala ca au existat multi autori de literatura SF care, pe parcursul citorva zeci de ani, au intuit aparitia realitatii virtuale, dar nimeni nu putea face acest lucru in anii 20. In ceea ce-l priveste pe Lobsang Rampa, oricita fantezie ar fi avut, nu avea cum sa vorbeasca despre reprezentari tridimensionale observate cu ajutorul unor casti speciale sau despre manusi care puteau pipai obiectele, intrucit acest lucru este posibil doar in zilele noastre. In afara de asta, experimentele de proiectare a realitatii virtuale pe scoarta cerebrala, in special in portiunile ce raspund de perceptii, sint deocamdata in curs de desfasurare, fara a fi obtinute succese deosebite. Monahul a fost cuplat la o baza de date Dupa ce a fost cuplat la o baza globala ce continea informatii privind nenumarate lumi ale Universului, monahul a aflat lucruri noi despre uniunile galactice, a vazut activitatea desfasurata de extraterestri privind corectarea evolutiei biosferei. Cu acest prilej, el a aflat ca virsta medie a extraterestrilor era de 5.000 de ani. Foarte recent, cercetatorii au stabilit ca, prin folosirea tuturor resurselor organismului uman, pamintenii vor ajunge la venerabila virsta de… 5.000 de ani!
Aceste date au fost date publicitatii la 80 de ani dupa publicarea cartii lui Lobsang Rampa. Sa fie si asta o noua coincidenta sau batrinul monah orb cu care statuse el de vorba avea cunostinte de bioenergie pe care le au doar cercetatorii contemporani?
Calatoria monahului in alte spatii
Uimitoare este, de asemenea, descrierea amanuntita a batrinului monah legata de calatoria lui catre alte constelatii, calatorie descrisa corespunzator nivelului lui de intelegere. El a descris aceasta calatorie ca o trecere de la o fereastra la alta, de la un tablou la altul. Unul dintre extraterestri i-a atras la un moment dat atentia: Multe din lucrurile pe care le vezi vor fi curind inventate si pe Pamint.
Monahul a putut vedea, de asemenea, si planetele, ale caror populatii traiau in deplin acord si intelegere, dupa ce in prealabil fusesera distruse toate armele.
Dupa parerea extraterestrilor, un astfel de nivel de dezvoltare spirituala nu putea fi atins prea curind pe Pamint. Ei ii permisesera sarmanului monah sa aiba acces la cunostintele lor, stiind ca el nu le va transmite si ca nimeni nu le va putea utiliza in scop de distrugere. Beneficiar indirect al experientei uimitoare a monahului orb si al informatiilor despre extraterestrii cu care acesta intrase in contact a devenit si Lobsang Rampa. El a scris despre toate acestea cu aproape 80 de ani in urma, fara a se gindi la faptul ca vreodata va fi crezut sau nu.

Sursa: Enigme

Doi dragoni survoleaza Tibetul!

O fotografie a doua obiecte singulare, a caror forma aminteste de dragoni, a fost facuta dintr-un avion care survola Muntii Himalaya in Tibet, a raportat publicatia Dajiyuan, la 19 august 2005. Fotograful este un amator. La 22 iunie 2004, el s-a dus in Tibet in regiunea Amdo pentru a asista la ceremonia de inaugurare a unei cai ferate legand Qinghai de Xizang. S-a imbarcat itr-un avion de la Lhasa pentru a se intoarce acasa.
Survoland Himalaya, el a capturat accidental pe pelicula doi dragoni, numind obiectele dragoni tibetani. Detaliind fotografia, se observa ca obiectele au caracteristicile reptilelor: corpurile sunt acoperite de solzi, se vad protuberante vertebrale si se termina cu cozi ascutite. Par doi dragoni giganti zburand printre niste nori.
Este posobil sa existe inca o civilizatie veche care ne este necunoscuta, care s-a pastrat in locuri foarte putin populate? Sunt dragoni reali?
In legendele chinezesti dragonul era o specie rara printre creaturile celeste care putea sa apara si sa dispara, se ridica din cer si plonja in ape profunde pentru a se ascunde atunci cand sufla vantul de toamna. El poate favoriza crearea norilor si aduce ploaie. Mai tarziu a devenit simbolul autoritatii imperiale. Toate dinastiile chinezesti au imprumutat acest simbol si numeroase instrumente muzicale erau imprimate cu el in cadrul decoratiunilor lor.
In China, toate etniile au referiri in legendele lor la dragoni. Daca aceasta fiinta exista sau nu, ramane un mister. Dar in cursul vechilor dinastii, exista numeroase documente care mentioneaza marturii oculare despre existenta dragonilor magici.
Unul dintre cazurile cele mai surprinzatoare care a fost raportat de numeroase persoane este cel al dragonilor cazatori. Este vorba despre dragoni care in circumstante speciale, cad deodata pe sol. Un caz relativ recent a fost raportat in august 1944. Un dragon negru a cazut peste Weizi, satul familei Chen, la aproximativ 12 km nord-vest de regiunea Zhoolyuan pe malul drept al raului Mudan, in provincia Heilongjiang. Dragonul negru se afla in agonie. Conform declaratiilor martorilor, creatura avea un corn pe cap, corpul ii era acoperit de solzi si degaja un puternic misros de peste care atragea mustele. Arhivele dinastiilor chinezi faceau mentiunea ca exista o legatura intre aparitia acestor fiinte misterioase dragonii si schimbarea dinastiilor in Imperiul de Mijloc.
Sursa: Enigme