duminică, 2 noiembrie 2014

Descoperire SENZAȚIONALĂ - Piramide și civilizații extraterestre în munții din România



Munții României sunt plini de mistere dar nu și pentru ochii unui cercetator care doreste sa descopere adevarul unui trecut care ne-a fost negat, a unei istorii care este diferita de ceea ce se invata in manualele scolare si a unor probe evidente care atesta ca aceste locuri au fost locuite din timpuri stravechi. Pai daca piramide se gasesc pente tot in lume, daca cele mai mari si mai antice se gasesc in Bosnia, recent atestate international, de ce sa nu recunoastem ca si noi avem aceste antice constructii in muntii nostrii, numai ca piramidele noastre sant muntii insasi in timp ce ale lor le copiaza pe ale noastre. Civilizatia de giganti a acestor locuri a sculptat muntii iar probe despre acest adevar sant peste tot. Este suficient sa vezi lumea cu altii ochi ca sa realizezi ca nimic nu este asa cum ti s-a spus.
În parcul din Bran, au fost aduse niste blocuri de piatara luate din dealul din apropiere care seamana cu o piramida si despre care Tarca Valentin sustine ca de fapt este o piramida. Ei bine, aceste pietre au fost puse pe piedestaluri si cineva a incercat sa le dea o forma sculptata. Surpriza !! Aceste blocuri de piatra sant cel mai extraordinar mozaic inventat vreodata “de natura”. Nicaieri nu exista asa ceva in stare naturala… deci, se decimeaza in mod voit o piramida antica. Aceste foto le-am facut eu personal cu ocazia unei excursii la Bran si in imprejurimi.

https://www.youtube.com/watch?v=7-L7-cZSvC8
Sursa: http://oradetimis.oradestiri.ro/

7 epoci de civilizaţie

Undeva în Orientul Îndepărtat, sub conducerea unei individualităţi evoluate, s-a născut prima civilizaţie despre care mărturisesc vechile Vede.

Prima iradiere a acestei culturi s-a făcut către sud, prin civilizaţia protoindiană. În vechile mituri şi legende indiene, în documentele religioase s-au păstrat relatări ale acestor fapte; 
ele pot fi citite de clarvăzători. Multe din contradicţiile aparente se dovedesc a fi adevăruri profunde. Această civilizaţie păstrase încă amintirea vechii clarvederi şi resimţise o profundă nostalgie după ea, ca după un bun preţios pe care l-ai pierdut. Oamenii erau încă atât de puternic pătrunşi de realitatea lumii spirituale încât numeau lumea fizică maya, iluzie. De aceea ei căutau să regăsească acest bun pierdut întorcându-şi fără încetare privirea de la lumea fizică pământească spre spiritual. Aceasta este originea exerciţiilor yoga, care încearcă să îi introducă în lumea spirituală printr-o diminuare a conştienţei. Aceşti oameni voiau să revină la vechea stare crepusculară; ei căutau drumul înapoi spre paradisul pierdut. De-a lungul întregii ere altlanteene lumea le-a apărut oamenilor în contururi vagi. Atlanteenii trăiau încă cu precădere în lumea spirituală. Întreaga eră postatlanteeană nu reprezintă pentru cercetătorul spiritual decât o cucerire progresivă a planului fizic.
Prima civilizaţie postatlanteeană, cea indiană, avea încă un simţ slab dezvoltat pentru ceea ce se petrecea în exterior în natura fizică, care pentru iniţiaţi era pură iluzie, de care ei încercau să scape pentru a ajunge la singura realitate, realitatea spirituală.

A doua iradiere a fost civizilaţia protopersană. Persanul se apropie deja mai mult de lumea exterioară decât indianul; el cunoştea fenomenele binelui şi răului, reprezentate prin zeii Ormuzd şi Ahriman. El caută să se unească cu primul pentru a-l combate pe cel de al doilea. Pământul este pentru el un câmp de activitate în scopul inserării spiritului în existenţa fizică. 

A treia epocă de civilizaţie este cea egipto-asiro-caldeo-babiloniană. 
Omul a făcut un pas mai departe în cucerirea planului fizic. Pentru persan lumea fizică era încă un câmp de activitate nediferenţiat. Acum omul îşi orientează deja ştiinţa sa pentru a pune în slujba lui forţele pământului. El cunoaşte geometria şi o foloseşte pentru a parcela şi a împărţi teritoriul. Privirea sa se ridică şi dincolo de pământ, către stele, astfel luând naștere astronomia.

A patra perioadă de civilizație este cea greco-latină. Dacă până atunci, prin ştiinţă, omul s-a ocupat de cultura exterioară, acum omul introduce propriul său interior, specificul uman, în materie. În operele de artă pe care el le creează vedem exteriorizată propria sa formă; în dramele şi epopeile pe care le compune sunt descrise propriile sale însuşiri psihice. Romanul este cetăţeanul care proiectează în afară propria sa legitate, dând naştere statului şi jurisprudenţei.

În decursul celei de a cincea epoci, în care trăim actualmente, omul a progresat în stăpânirea lumii exterioare. Epoca noastră este expresia celei mai profunde adânciri a spiritului în materie, de la epoca atlanteeană încoace. Această coborâre era necesară pentru ca omul să poată progresa. Abia după această adâncire totală a spiritului în materie se poate începe reurcarea.Epoca noastră a dezvoltat în mod deosebit spiritul ştiințific, cu ajutorul căruia stăpânim cele mai diverse forţe ale naturii. Odinioară, pe timpul în care omul măcina cerealele în mod primitiv între două pietre, nu era nevoie decât de puțină forţă spirituală pentru a-şi asigura micile nevoi ale traiului. În ziua de astăzi este cu totul altfel. Gândiţi-vă doar la consumul enorm de forţă spirituală necesar pentru satisfacerea nevoilor materiale ale omului modern. Avem locomotive, nave cu aburi, telefon, lumină electrică. O enormă cantitate de forţă spirituală ce a fost cheltuită şi introdusă aici, în materie. În schimb, interesele spirituale ale omului trec cu totul pe planul secund. Vedem astfel că întreaga evoluţie spirituală postatlanteeană a omenirii înseamnă o coborâre a spiritului uman în materie. Scopul acestei coborâri este însă acela de a birui materia, acest mare adversar al spiritului. Căci după cea mai profundă coborâre trebuie să înceapă acum o urcare către viaţa spirituală conştientă.
Ne putem reprezenta cursul istoriei în epoca postatlanteeană prin curba următoare:



Steaua creştinismului răsare în mijlocul celei de a patra epoci de civilizaţie, cu mult înainte ca punctul inferior al curbei să fie atins. Christos Iisus apare drept înalta personalitate care aduce omenirii forţa pentru viitoarea înălțare în spirit. Toate civilizaţiile anterioare pot fi deci considerate şi ca o pregătire a creştinismului. În epoca a cincea creştinismul trebuie să facă faţă celui mai puternic asalt, fiindcă gândirea materialistă întunecă adevărurile spirituale ale creştinismului.
În epoca a şasea creştinismul va uni omenirea într-o mare fraternitate, iar teosofia poate fi considerată un mesager, o vestitoare a acestor timpuri viitoare. Învăţăturile date prin creştinism omenirii sunt atât de profunde, atât de pline de înţelepciune, încât nicio religie viitoare nu va putea să înlocuiască sau să elimine creştinismul.
Creştinismul poartă în el capacitatea de a se adapta tuturor formelor de cultură ale viitorului.

Mai trebuie arătat şi un alt aspect al evoluției omenirii. În timpul ere
i atlanteene s-a format corpul fizic al omului, iar când continentul atlanteean s-a scufundat omul avea aproape aceeaşi constituţie cu cea actuală. Începe apoi formarea elementelor constitutive spirituale.
În perioada civilizației indiene a fost dezvoltat corpul eteric. Poporul indian, ca primă ramură a civilizaţiei postatlanteene, era foarte receptiv la viaţa spirituală. Faptul are legătură cu dezvoltarea deosebită a corpului eteric.
În civilizaţia persană începe să se dezvolte corpul astral.
În civilizaţia egipto-asiro-caldeo-babiloniană, din corpul astral se dezvoltă sufletul senzaţiei.
În civilizaţia greco-latină este rândul sufletului înţelegerii să se dezvolte.
Civilizaţia noastră conduce la dezvoltarea sufletului conştienţei.
În cea de a şasea perioadă se va dezvolta Sinea spirituală, care astăzi nu există decât în germene. Pentru dezvoltarea acestui germene este nevoie de impulsul puternic al Spiritului christic.
Adevăratul creştinism va înflori numai atunci când Sinea spirituală se va fi dezvoltat. Omenirea se va pregăti apoi să primească Budhi, Spiritul vieţii. La început doar un mic grup de oameni va fi în stare să dezvolte această forță, el va ajunge însă la o minunată viaţă spirituală. Creştinismul nu este astăzi decât la începutul dezvoltării sale. Cei care se pregătese astăzi pentru formarea înăuntrul lor a Sinei spirituale vor face tot mai accesibil omenirii acest creştinism spiritual, acest creştinism mai profund, în următoarea epocă.
În cursul epocii a treia vedem un mic grup de oameni, poporul iudeu, pregătind condiţiile care fac posibilă apariţia creştinismului. Tot astfel vedem cum în a patra epocă forţa lui Christos pătrude în lumea fizică, cum în a cincea epocă are loc cea mai puternică coborâre a omenirii în lumea fizică, cum, după cucerirea stăpânirii acestei lumi fizice omenirea dobândeşte în a şasea epocă forţe şi facultăţi cu atât mai mari pentru a primi în sine viaţa spirituală adusă de Spiritul christic. Christos apare ca primul născut, ca un înainte-mergător ivit cu mult înaintea timpului său, care a atins deja treapta pe care omenirea o va atinge abia în epoca a şasea. Epoca a cincea este cea mai materială din evoluţia omenirii.
În epoca a şasea şi a şaptea în cei care se sprijină pe Christos se vor dezvolta Sinea spirituală şi Spiritul vieţii. Aceştia vor dobândi totodată o gândire şi o simţire sănătoase. Creştinismul este purtătorul marilor forţe de sănătate şi de vindecare. Forţa de viaţă a lui Christos biruie orice boală şi moartea. Corpul omenesc s-a născut drept corp solid din elementul lichid; de aceea ştiinţa spiritului consideră lichidul ca fiind elementul constitutiv al corpului.  Numai după ce va fi străbătut aceste cinci epoci omul se poate vindeca. Cel care a fost prada acestor cinci spaţii nu poate fi vindecat dacă marele vindecător, Christos, nu vine la el. Atunci se produce ceea ce Evanghelia după Ioan descrie în capitolul cinci. Astfel, descrierea vindecării omului bolnav de 38 de ani este o vestire profetică a ceea ce se va produce în epoca a şasea, în care omul nu va mai avea nevoie de niciun medicament, fiindcă el va fi propriul său vindecător.


Cuvintele lui Christos: „Cine nu îşi părăseşte pe mama sa şi pe tatăl său... nu poate fi ucenicul meu” se referă la epoca a şasea. Atunci spiritelor popoarelor, semințiilor şi raselor li se va substitui un singur spirit, spiritul general al omenirii. Atunci omul nu va mai fi fiul unei seminţii sau al unui popor, ci fiu al omenirii, fiu al omului. Tot Christos este primul care foloseşte acest termen, şi pe bună dreptate (3, 13-14). El deja se comporta atunci aşa cum se vor comporta oamenii când vor deveni fii ai omului.
Acest lucru este exprimat prin faptul că Christos merge către samarineancă – samarinenii nu aveau nimic comun cu iudeii. Ceea ce are omul în el, ceea ce face posibilă evoluţia este ceva feminin, pasiv faţă de spirit, care reprezintă principiul fecundant, masculin, activ. Consecinţa acestei influenţe masculine permanente asupra principiului feminin este mai întâi dezvoltarea corpului eteric, apoi a corpului astral, a sufletului senzaţiei, a sufletului înțelegerii şi a sufletului conştienţei. În acesta din urmă se formează apoi Sinea spirituală. Acest lucru este indicat în discuţia lui Christos cu samarineanca prin cuvintele: „Tu ai avut cinci bărbaţi şi cel pe care îl ai acum nu este bărbatul tău” (4, 18). Cei cinci bărbați pe care i-a avut samarineanca sunt cele cinci corpuri spirituale ce au acţionat asupra corpului fizic. Al şaselea, Sinea spirituală, nu mai este bărbat în sensul vechi. Cei cinci dinainte sunt etape inferioare, trecătoare de evoluţie, în timp ce al şaselea, Sinea spirituală, reprezintă divinul, veşnicul. Astfel şi în discuţia cu samarineanca observăm o vestire a timpurilor viitoare de către Christos.


În timp ce cele cinci corpuri au nevoie de o purificare din exterior, Sinea spirituală va putea păstra ea însăşi puritatea omului. Corpul lui Christos este deja plin de puritate. El vrea să purifice şi omenirea şi de aceea porneşte să cureţe templul de negustori şi zarafi (2, 14-22);altfel spus, se curăţă templul Spiritului sfânt, corpul omului, de principiile inferioare ataşate de el, făcându-l apt să primească spiritul.
În Antichtiate atribuirea unui nume nu avea nimic arbitrar ci era adaptată în mod strict caracterului persoanei. Astfel, pe cât de adevărat este că femeile care stăteau sub cruce reprezintă cele trei calităţi, sufletul conştienţei, sufletul înţelegerii şi sufletul senzației, la fel de adevărată a fost prezenţa corporală a celor trei femei sub cruce. Astfel, când citim Evanghelia după Ioan trebuie să privim atât imaginile simbolice a ceea ce se va întâmpla pe acest Pământ în epoca următoare, cât şi ceea ce s-a petrecut în realitate la începutul erei creştine.
Faptele istorice sunt toate aranjate – de către puterile înţelepte care călăuzesc omenirea – ca simboluri ale evoluţiei viitoare.

sursa
http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA094_100/GA100_Ev06.html

http://adevarul2012.blogspot.ro/

ÎNVINGEREA FRICII

Curajul-inseamna-a-Crede-in-Instrument fără alimentare


Suntem în măsură să redobândim controlul asupra vieţilor noastre, dacă suntem dispuşi să ne privim temerile în faţă, mai degrabă decât să le îngropăm, reprimăm sau evităm. A ne înfrunta spaimele din străfundurile sufletului, ori teroarea, este o cale de a ne desprinde de agonia poveştilor noastre repetitive şi de a pătrunde în superba lume a asumării puterii personale. Aproape toţi am fost terorizaţi, într-un fel sau altul, în copilărie sau adolescenţă. În ceea ce te priveşte, poate că ai fost ironizat, la şcoală, ori poate că unul dintre fraţi te-a încuiat într-un dulap. S-a întâmplat ceva care a declanşat sentimentul de teamă, sau chiar de autentică teroare; apoi, la un moment dat, ţi-ai respins frica şi ai stabilit că nu este un simţământ agreabil, deoarece o asociai cu un eveniment negativ.
curajos-cel-ce-nu-are-frica-care-stie-sa-si-invinga-frica-sa-600x317
Acum, a venit timpul propriei maturităţi şi al preluării conducerii lumii tale interioare. Tu însuţi / însăţi trebuie să revendici puterea personală, chiar dacă îţi este teamă. Atunci când eşti cuprins de frică, această stare este provocată de o credinţă în întuneric, mai puternică decât credinţa în Lumină. Ai putea crede că, dacă te cufunzi în a face, te laşi absorbit de diverse activităţi – dacă citeşti, te rogi sau sporovăi îndeajuns, vei reuşi să desfiinţezi teama; dar eu sunt aici, pentru a-ţi confirma că este imposibil să o mulţumeşti, să o fericeşti. Ai putea crede că, dacă îi dai ascultare un timp îndelungat, se va îndepărta. Însă nu va proceda astfel. Trebuie să o înfrunţi. Trebuie să îţi revendici puterea şi să preiei controlul. Vei spune: “Da, Debbie, dar cum?” Ei bine, iată antidotul împotriva fricii: IUBEŞTE-O! Nu încerca să o înlături sau te desprinzi de ea, fiindcă nu eşti, probabil, suficient de puternic! Însă, ceea ce este cu putinţă, e să aduci Lumina, revărsând-o asupra întunericului. Acea Lumină este Iubirea. Atunci când te confrunţi cu frica, te poţi întreba: “Cum, oare, să mă iubesc pe mine însumi / însămi, chiar şi atunci când sunt împresurat ori copleşit de temeri? Lucrurile pot lua o întorsătură bună, prin decizia de a-ţi înfrunta spaima. Ar fi bine să nu te mai supui pe tine însuţi / însăţi la cazne, din pricina fricii însăşi; ci să afli de când datează. De asemenea, te poţi întreba: “Câţi ani, câte luni, săptămâni, zile şi minute, am fost terorizat de unul şi acelaşi lucru?” Calculează şi notează pe o hârtie. După aceea, învăluie în compasiune, cu blândeţe, copilul înspăimântat, dinlăuntrul tău!
curaj_categor_450(2)

Calea ideală de a prelua controlul asupra fricii este de a-ţi crea un spaţiu al siguranţei.Siguranţa e secretul pentru curaj. Iar acţiunea reprezintă modalitatea de a-ţi demonstra ţie însuţi / înseţi că eşti în siguranţă şi poţi avea grijă de tine. De pildă, dacă nutreşti frica tainică de a-ţi pierde locuinţa şi posesiunile, devenind o persoană fără adăpost, şi nu ai niciun plan financiar, vei fi în frământare şi zbucium continuu. Recurge la un consilier financiar! Informează-te cu privire la suma pe care este necesar să o economiseşti şi porneşte pe această cale!
Urmariti video aici:
https://www.youtube.com/watch?v=sb2YOg_dkQM
În cazul în care ţi-e teamă de un posibil atac, atunci urmează antrenamente de autoapărare! Dacă ţi-e teamă că partenerul tău de afaceri te va extorca, atunci încheie o convenţie, prin intermediul căreia să-ţi asiguri protecţia! Dacă te frământă spaima că partenerul / partenera de viaţă te va părăsi, descoperă ce este necesar să faci pentru a ajunge la convingerea că, inclusiv în această situaţie, eşti o fiinţă atrăgătoare, fascinantă. În cazul în care nutreşti frica de a-ţi transfera credinţele în limitare şi problemele aferente, asupra copiilor, întreabă-te care sunt cursurile şi atelierele de transformare personală pe care ar trebui să le urmezi, sau care sunt formele de instrucţie la care ai putea participa, cu scopul de a te asigura că le oferi tot ce este mai bun? Iar dacă nutreşti spaima de o posibilă îmbolnăvire, întreabă-te care sunt măsurile pe care le-ai putea lua, în clipa de faţă, pentru a atinge o sănătate înfloritoare? Îmbogăţeşte-ţi programul săptămânal, cu lecţii de tai chi sau yoga şi caută un practician de medicină integrativă [medicina integrativă îmbină principalele terapii medicale convenționale, dar și terapii de medicină complementară și alternativă - acupunctură, masaj, terapie de nutriție etc. N.Tr ] cu scopul de a diminua stresul și de a menține trupul în echilibru.
februarie
Având în vedere că, până la urmă, tu eşti singurul responsabil şi în măsură să-ţi creezi un spaţiu al siguranţei, întreabă-te care este mediul prielnic, necesar a fi creat în jurul tău. Dar structurile de sprijin pe care le-ai putea institui? Întreabă-te în ce sferă a vieţii nu îţi oferi suficientă protecţie – nu îţi porţi suficientă grijă. Care sunt fie “ajustările” subtile, fie paşii cuantici de întreprins, în decursul săptămânii viitoare, cu scopul de a implementa o măsură de siguranţă, într-o sferă a vieţii tale, ce îţi provoacă frică? Indiferent dacă presupune introducerea antioxidanţilor în dieta zilnică, deschiderea sau alimentarea unui cont de economii, instalarea unui sistem de alarmă, încheierea unei poliţe de asigurări; sau, pur şi simplu, a te ruga Divinităţii, întreprinde tot ceea ce îţi stă în puteri, pentru a îţi alina şi bucura inima şi cugetul.
Asuma-ţi un angajament, în decursul săptămânii viitoare! Descoperă o sferă a vieţii tale care este cuprinsă de temeri şi preia controlul!
Extras din cursul online “Învingerea fricii” de Debbie Ford (autoarea căţilorPartea întunecată a căutătorilor de Lumină, Curaj, De ce oamenii buni fac lucruri rele, publicate de Editura FOR YOU.)
Sursa: http://astrodeva.wordpress.com/2014/11/02/invingerea-fricii/

Horoscop noiembrie 2014



Luna cu schimbari majore si multa actiune, noiembrie vine cu revolte sociale si dispute serioase la nivel global. In ciuda acestor lucruri, economia mondiala incearca timid si  chiar reuseste in anumite domenii, progrese interesante (sau poate voit pozitive?!).
Cu Saturn in Scorpion, semn de apa, noiembrie va creea emotii puternice in ceea ce priveste vremea. Multa umezeala, furtuni puternice, inundatii si alerte numeroase de tsunami. Cutremurele vor fi deasemenea, subiect de stiri pe intreg mapamondul.

10-12 noiembrie: perioada cu risc extrem de ridicat de escaladare a unor diferende internationale. Marte conjunct cu cuadratura Pluto/Uranus poate fi punctul de cotitura care va determina ca o situatie existenta sa degenereze intr-un conflict armat.
Dealtfel, noiembrie 2014 este punctul de pornire al multor probleme ce se vor intinde pe o perioada de 2 ani. Teme cu apartenenta religioasa,etnica sau politica vor fi motiv de discutii,certuri,conflicte. Emotiile intense traite in aceasta perioada de toti actorii de pe scena mondiala vor desparte persoane, partide, natiuni.
6 si 22 nov(+/-3 zile): doua date cu risc major de crestere a volumului de precipitatii, vanturi extreme si miscari seismice importante.

In plan personal, noiembrie poate deveni o trambulina catre succes pentru multe dintre casele astrologice ale zodiacului. Tandemul Saturn/Soare va lucra pentru noi extrem de pozitiv, se vor depasi obstacole fara pierderi si, in plus, vom obtine rezultate spectaculoase si benefice.
Al doilea tandem al lunii, Marte/Uranus, ne va fi aliat de nadejde in luptele personale si motiv de izbanda in litigiile existente deja.

De retinut ca noiembrie descatuseaza planeta Neptun, si, pentru multe zodii se va dovedi agresiva si negativa. Aceste energii vor lovi in special semnele de apa, dar intr-un domeniu sau altul ne vor afecta pe toti.



Dezvăluirea câtorva dintre noile stratageme perfide, malefice de manipulare a opiniei publice, care s-au extins deja în sfera sănătăţii oamenilor


Preocuparea înţeleaptă şi efortul apreciabil al multor oameni de a acţiona în sensul prevenirii apariţiei bolilor prin intermediul unui mod de viaţă atent, al unei alimentaţii cât mai naturale şi sănătoase, al folosirii înţelepte a plantelor de leac şi al punerii în practică a unor metode simple şi naturale de echilibrare lăuntrică i-a făcut pe reprezentanţii lacomi şi cinici din industria farmaceutică să considere mai nou că acţiunea de prevenire a bolilor este pe cale să devină cel mai mare duşman al companiilor farmaceutice şi că aceasta le-ar putea afecta avantajele financiare imense pe care şi aşa le obţin din plin. Aşa că, în loc să susţină, aşa cum ar fi bine şi omenesc, eforturile marii majorităţi a oamenilor de a acţiona în sensul prevenirii bolilor, punând astfel în practică principiul esenţial care afirmă că „a preveni apariţia unei boli este cu mult mai bine decât a face după aceea eforturi considerabile pentru a o vindeca, după ce ea deja s-a declanşat“, reprezentanţii industriei farmaceutice moderne şi-au unit eforturile pentru a elabora nici mai mult nici mai puţin decât „o nouă stratagemă de prevenire a bolilor“, prin care ei desfăşoară o campanie uluitoare de manipulare în vederea anulării eforturilor oamenilor de a se feri de boli. În acest mod, cinicii reprezentanţi ai industriei farmaceutice moderne urmăresc să îi subjuge pe cei mai mulţi oameni intereselor lor economice şi financiare, conducându-i în situaţia de a deveni nişte consumatori docili ai produselor costisitoare şi inutile inventate de ei, doar pentru a-şi spori cu lăcomie şi mai mult profiturile financiare care deja sunt imense.
Acţionând în mod făţiş împotriva oricăror reguli de bun-simţ, aceste minţi deraiate au elaborat deja un plan amănunţit de manipulare a oamenilor prin intermediul unor sugestii perverse şi păcălitoare, al căror scop este acela de a şubrezi gradat şi apoi de a distruge chiar încrederea oamenilor în valoarea practică extraordinar de mare a demersului înţelept de a preveni apariţia bolilor prin mijloace naturale. Ei au remarcat faptul că preocuparea pentru punerea în practică a  măsurilor de prevenire a bolilor a început să înmugurească în mintea multor pacienţi şi chiar a multor medici, ori ei consideră că o astfel de preocupare a ajuns să constituie pentru ei un risc alarmant de scădere a profiturilor lor. În consecinţă, aceşti malefici „strategi ai răului“ şi-au propus să înlocuiască ideea valoroasă şi plină de bun-simţ a prevenţiei bolilor cu un ansamblu de sugestii păcălitoare, care să anuleze vigilenţa oamenilor şi să-i abată în mod perfid de la direcţia prevenirii apariţiei bolilor prin mijloace naturale şi printr-un mod de viaţă sănătos.
Pentru a ne edifica asupra acestei sumbre perspective pe care ne-o oferă spaţiul virtual al publicităţii din domeniul sănătăţii, perspectivă ce este promovată la ora actuală în mod agresiv, mai ales prin reprezentanţii industriei farmaceutice, vă vom dezvălui în continuare conţinutul unei întâlniri avute de un jurnalist cu un reprezentat din industria farmaceutică, în care respectivul domn X îi prezintă în exclusivitate jurnalistului, într-un mod persuasiv şi cu un anumit sarcasm, strategia perfidă pe care el o foloseşte pentru a contracara riscul în creştere pe care îl reprezintă prevenţia bolilor pentru marile companii farmaceutice ce sunt avide de câştiguri. Fiind uluit de cinismul elaborat de care respectivul domn X a dat dovadă, jurnalistul a considerat că este necesar să dezvăluie oamenilor stratagemele criminale pe care unele dintre companiile farmaceutice internaţionale le elaborează şi apoi le aplică în activitatea lor.
În această întrevedere, domnul X, reprezentant al unei mari companii farmaceutice, declară: „Trebuie cu orice preţ să uităm vechea zicală care afirmă că «a preveni este mai bine decât a vindeca». Deoarece, pentru a menţine industria noastră farmaceutică actuală «în bună stare de sănătate» şi pentru a ne asigura o clientelă fidelă, deviza noastră trebuie să fie «Nici prevenţie, nici vindecare, dar nici nu vă lăsăm să muriţi». Ţinuţi astfel, oamenii vor putea cotiza constant şi astfel vom câştiga considerabil. Prin urmare, obiectivul nostru este unul foarte simplu şi anume promovarea maladiilor cronice (!!!). Un om sănătos este total inadmisibil pentru scopurile noastre. Dacă omul este sănătos sau dacă reuşeşte, prin prevenţie, să fie sănătos cât mai mult timp, atunci acesta este un mare risc pentru interesele noastre şi pentru dezvoltarea activităţii noastre. Odată ce am stabilit acest scop şi anume «prevenirea prevenţiei», am pregătit şi o serie de mijloace pentru a ne putea atinge acest scop. În acest sens, am elaborat o serie de noi stratageme prin care vom urmări să anulăm eforturile oamenilor ce sunt îndreptate în direcţia prevenirii bolilor.“
Întrevederea a continuat cu expunerea de către cinicul domn X a unui număr de nouă aşa-zise stratageme de prevenire a prevenţiei, despre care el afirmă că, odată ce sunt cunoscute de către directorii de marketing fideli intereselor companiei, se traduc apoi în felurite secvenţe publicitare, în mesaje vehiculate în presă, în sloganuri publicitare, în clipuri şi secvenţe filmate, în prezentări şi alte produse media, care induc în mod sistematic şi repetat oamenilor sugestii păcălitoare şi perfide, din care să rezulte în final convingerea năucitoare cum că efortul de a preveni bolile este zadarnic.
Iată un prim exemplu de sugestie perversă ce a fost integrată într-un anumit clip publicitar, ca o sugestie contestată şi şocantă totodată: „Nu aveţi nevoie de centură de siguranţă. În caz de accident, medicina repară totul!“ În afară de faptul că sugestia în sine, analizată distinct, încalcă anumite prevederi legale, ea accentuează, mai ales în partea a doua a ei, sugestia perfidă conform căreia omul nu ar trebui să-şi ia niciun fel de măsuri de prevedere, pentru a fi mai mereu clientul unui sistem medical aservit unor interese şi care, în realitate, nu doreşte decât să se folosească de el. Dacă analizăm mesajul acestui clip ar trebui să ne întrebăm: „Oare de ce ar trebui să acţionăm prosteşte, adeseori peste limita riscului, considerând în mod arbitrar, doar pe baza unei astfel de sugestii insidioase, cum că, indiferent de circumstanţe, vom fi întotdeauna «reparaţi», oricum şi oricând, de atoatecapabila medicină modernă? Oare nu sunt atât de multe exemple reale care dovedesc contrariul? De ce oare să dăm crezare unei astfel de sugestii mincinoase?
Cu acest prim exemplu vom trece să enumerăm seria celor nouă stratageme de prevenire a prevenţiei, ce au fost dezvăluite de respectivul jurnalist după ce a avut întrevederea cu acel reprezentant al unei mari companii farmaceutice, misteriosul domn X. Veţi putea observa, fiecare, cinismul şi încălcarea flagrantă a celor mai elementare norme de bun-simţ şi omenie de care dau dovadă autorii acestor stratageme. În mod evident, ele sunt rodul unor minţi bolnave, cu tendinţe criminale, care, din nefericire, ocupă posturi de conducere, posturi cheie în cadrul unor mari companii farmaceutice din domeniul sănătăţii, dar care acţionează, în mod paradoxal, în detrimentul sănătăţii omului. Vă invităm să le parcurgeţi cu atenţie şi apoi să reflectaţi asupra lor, pentru a şti, pe viitor, cum să vă feriţi de astfel de sugestii malefice insidioase. Spunem toate acestea ţinând cont de adevărul conform căruia un om prevenit, care ajunge să ştie dinainte, poate acţiona în mod benefic, cu o mare eficienţă, după aceea şi poate face mult mai multe acţiuni bune şi rodnice decât cel care nu a fost prevenit la timp şi care ajunge astfel să fie luat prin surprindere de ceea ce nu îi este favorabil şi despre care nu a ştiut mai nimic la timp. Iată în continuare cele nouă stratageme perfide de „prevenţie a prevenţiei“, ce sunt folosite de unii reprezentanţi din domeniul farmaceutic modern.
Stratagema 1 de prevenţie a prevenţiei
Este treaba noastră (a celor din sistemul medical şi farmaceutic modern, n. n.)să descoperim sau să inventăm o boală acolo unde nu o găseşte nimeni şi, bineînţeles, acolo unde nici măcar ea nu există. Acest demers va fi interpretat de către cei naivi ca fiind un mare triumf al medicinei, iar noi ne vom folosi din plin de astfel de vorbe mari, care îi vor «îmbăta cu apă rece» pe mulţi specialişti(orgolioşi şi naivi totodată, n. n.).“
Stratagema 2 de prevenţie a prevenţiei
Noi suntem cei care am inventat «sindromul-femeie», care este pentru noi o reuşită uriaşă, pentru că am reuşit astfel să convingem jumătate din umanitate că a fi femeie înseamnă neapărat a avea tot felul de boli care, din «fericire» pentru ele, dar mai ales pentru noi, se tratează, de la naştere până în adolescenţă, de la vârsta adultă până la menopauză, cu ajutorul produselor şi serviciilor noastre. Am remarcat că este suficient să le menţinem pe femei într-o stare de frică de orice fel, într-o constantă temere de boală mai mereu şi că, dacă nu vom înceta să alimentăm prin fel de fel de idei alarmiste aceste temeri, reuşim cu aceasta să avem o piaţă sigură de peste 50% din populaţie.“
Stratagema 3 de prevenţie a prevenţiei
Trebuie să recunoaştem că depunem acelaşi efort şi în ceea ce priveşte bărbaţii! Ştim că nu prea se face să le cerem bărbaţilor să-i atace pe alţi bărbaţi. Dar ce vreţi, pentru o cauză «bună» ca a noastră, nu trebuie să ne cramponăm de fel de fel de principii răsuflate, ci, urmărindu-ne mai departe scopul, să ne depăşim scrupulele şi să reuşim să le impunem şi bărbaţilor convingerea imposibilităţii de a se debarasa de boli. Aşadar, mai avem ceva de lucru la aşa-numitul sindrom al bărbatului, prin intermediul căruia urmează să-i convingem şi pe bărbaţi că şi ei sunt predispuşi, aproape tot timpul, la anumite boli.“
Stratagema 4 de prevenţie a prevenţiei
Sponsorizând anumite studii ştiinţifice ce sunt realizate de specialiştii plătiţi de noi pentru ca să ne fabrice dovezi, trebuie să facem ca lumea să înţeleagă că bolile cele mai frecvente sunt toate de origine genetică şi deci sunt inevitabile. Dacă îi convingem pe oameni să accepte această idee a inevitabilităţii bolilor, atunci am câştigat o piaţă sigură. Astfel, de exemplu, putem fabrica o explicaţie genetică credibilă, conform căreia în familiile de obezi până şi animalele de companie sunt obeze! Odată ce ideea a fost acceptată de către cei naivi şi creduli, care totodată sunt insuficient documentaţi, vom câştiga enorm şi pe termen lung de pe urma lor.“
Stratagema 5 de prevenţie a prevenţiei
Trebuie să facem să se creadă, la modul general, că explozia de boli ale civilizaţiei moderne este determinată doar de creşterea speranţei de viaţă. Astfel, îi vom face pe oameni să creadă, în mod prostesc, că dacă au şanse să trăiască mai mult, atunci cu siguranţă se vor confrunta cu şi mai multe boli! Între timp vom putea să mai inventăm unele. Statisticienii noştri cei mai buni, care servesc intereselor noastre financiare, vor fabrica la comandă argumentele necesare care să dovedească această dogmă indispensabilă nouă. Trebuie să ştim că dacă oamenii încep să caute în altă parte, atunci totul se năruie şi tocmai de aceea trebuie să fim prevăzători şi să nu-i lăsăm pe oameni să ştie sau să afle mai mult decât ceea ce le dăm noi.“
Stratagema 6 de prevenţie a prevenţiei
Cel mai bun mijloc de a controla, în interesul nostru, starea de sănătate generală este acela de a împiedica oamenii să realizeze cât mai multe dintre activităţile fizice dinamice curente, scop pe care tocmai am reuşit să-l atingem în prezent, aproape în totalitate, prin impunerea aşa-numitei filosofii de viaţă a confortului sporit. Pentru a fi siguri că oamenii nu îşi vor folosi picioarele, că nu vor face mişcare, că nu se vor preocupa de condiţia lor fizică, vom încuraja folosirea a nenumărate aparate şi instrumente ce sunt confortabile, dar care, în realitate, cele mai multe dintre ele, sunt inutile şi costisitoare. Pentru a încuraja sedentarismul, vom inventa fel de fel de găselniţe inovatoare menite, chipurile, să le uşureze oamenilor efortul, le vom prezenta într-o lumină foarte avantajoasă şi atunci mulţi oameni naivi se vor grăbi să le cumpere, renunţând astfel la a-şi mai menţine condiţia fizică prin mişcare şi activitate fizică.“
Stratagema 7 de prevenţie a prevenţiei
Cancerul este pentru noi un motor indispensabil de progres, care ajută foarte mult foloaselor industriei noastre. Însă datorită faptului că există încă oameni preocupaţi de a găsi şi de a aplica mijloace naturale de vindecare a acestei afecţiuni, poate să apară pentru noi o ameninţare dublă. Pe de o parte există unii vindecători care pretind că pot stopa la voinţă evoluţia cancerului prin modificarea regimului alimentar al celor suferinzi, regim ce implică, printre altele, renunţarea completă la consumul de carne şi produse din carne. În acelaşi timp, alţii susţin că pot obţine rezultate mai bune decât chimioterapia prin intermediul plantelor medicinale şi al procedeelor naturale, tradiţionale, de vindecare. Astfel de veşti, cum că o asemenea boală gravă ca şi cancerul poate să fie vindecată şi prin mijloace naturale, nu trebuie să se răspândească. Aşadar, strategia noastră este să nu permitem răspândirea unor astfel de metode de vindecare naturală şi, în consecinţă, să nu spunem nimănui că s-ar putea vindeca şi altfel decât cum îi sugerăm noi să procedeze. Trebuie să facem astfel încât nimeni să nu mai spună cuiva că ar exista şi metode eficiente de vindecare a bolilor grave!
Stratagema 8 de prevenţie a prevenţiei
Cârciumile şi consumul de alcool reprezintă arma noastră fatală. Aşadar, vom face tot posibilul să fie cât mai multe cârciumi şi cât mai mulţi inconştienţi care să accepte să fie consumatori sistematici de alcool. Mâncarea proastă care se găseşte din abundenţă în supermarketuri este, de asemenea, un instrument care ne poate aduce mari avantaje. Vom urmări astfel, ca oamenii să cultive gradat un dezinteres din ce în ce mai mare faţă de mâncarea sănătoasă, faţă de hrănirea echilibrată şi faţă de modalităţile sănătoase de preparare a hranei. Îi vom încuraja de asemenea să folosească fel de fel de produse cosmetice cu efecte secundare pe termen lung, care ascund cât mai mult timp posibil daunele pe care le generează. De asemenea, în cazul otrăvurilor, cu timpul trebuie să creştem doza şi să le includem în cât mai multe produse alimentare de larg consum. De asemenea, mai sunt şi alte zone noi de cucerit, cum ar fi de exemplu cerul, în raport cu care neoanele noastre au ascuns deja stelele. Neoanele vor lumina aşadar spaţiul în care oamenii locuiesc, iar noi vom câştiga şi mai mult de pe urma neştiinţei lor.“
Stratagema 9 de prevenţie a prevenţiei
Ştim că vor exista unele contestaţii ale stratagemelor noastre. Vor exista unii oameni care vor fi revoltaţi de modul nostru de acţiune. Însă noi va trebui să continuăm, în ciuda acestor opoziţii sau contestaţii posibile, negând cu vehemenţă cum că aceste produse nu ar fi bune. Vom acţiona astfel încât contestaţiile strategiei noastre să fie neglijabile, până la un procent de 5%, întocmai ca în politică. Pentru că, în definitiv, în ceea ce facem urmărim să câştigăm prin orice mijloace. Pentru a anula vigilenţa celor puţini, care poate se trezesc mai devreme, trebuie ca noi să atacăm încă de la început, deoarece noi ştim foarte bine că a preveni este mai bine decât a trata. În cazul nostru însă, noi vom preveni prevenţia şi atunci noi vom câştiga, iar ceilalţi oameni vor pierde ceea ce nici măcar nu vor şti că au pierdut.“
Articol preluat din Programul Taberei Spirituale Yoghine de Vacanţă Costineşti 2012

SURSA: yogaesoteric
31 octombrie 2014


Sursa: http://ascensiuneaspiritului.blogspot.ro/

360 grade - 1 noiembrie 2014 - emisiune completa





https://www.youtube.com/watch?v=0eBKnH3cqJw

MISTERELE UNIVERSULUI 2014.11.01





https://www.youtube.com/watch?v=_UvHZITJQyo

Un Torţionar Ateu convertit la Credinţă - (18oct.2014)





https://www.youtube.com/watch?v=4nIZoOKabIs

Marile Tragedii ale Lumii - analiză ezoterică (18oct.2014)





https://www.youtube.com/watch?v=aarMJ8VzONU

Ritualuri Creştine vs Ritualuri Păgâne - (11oct.2014)





https://www.youtube.com/watch?v=roMmnHHwt_k

Liderii şi Susţinerea primită din Invizibil - (11oct.2014)





https://www.youtube.com/watch?v=slKG3Q2A4ng

Horoscop Noiembrie - Risc de accidente, conflicte. Pe 16 Noiembrie Neptu...

Noiembrie e o lună crucială! Justiție, dreptate cu orice preț - Jupiter în cuadratură cu cele doua luminarii. Eliberarea vine după 16 Noiembrie - Neptun își reia mersul direct. Luna Plină 7 nov. în Taur - opoziție Soare-Venus - Astrele evaluează relațiile și modul nostru de relaționare - social, politic, semn că vom fi încercați, provocați, atacați.







https://www.youtube.com/watch?v=To9JXNor3Gs

Eckhart Tolle - Conştiinţa: calea eliberării de durere


Nu mai creaţi durere în prezent 

Nu există om a cărui viaţă să fie total lipsită de durere şi de suferinţă. Oare nu este vorba mai degrabă de a învăţa să trăim cu ele, decât să încercăm să le evităm?
Cea mai mare parte a durerilor omeneşti sunt inutile. Ele sunt create de dvs. înşivă, atâta timp cât viaţa vă este condusă de o minte care nu este supusă observării.

Durerea pe care o creaţi acum este întotdeauna o formă de neacceptare, de rezistenţă inconştientă la ceea ce există. La nivelul gândului, rezistenţa este o formă de a judeca. La nivel emoţional, este o formă de negativism. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezistenţă la momentul prezent, care la rândul său depinde de gradul în care vă identificaţi cu mintea. Mintea încearcă mereu să nege Clipa de acum şi să scape de ea. Cu alte cuvinte, cu cât vă identificaţi mai mult cu mintea, cu atât veţi suferi mai mult. Sau putem spune şi aşa: cu cât sunteţi mai capabil să respectaţi şi să acceptaţi Clipa de acum, cu atât veţi fi mai liber de suferinţă şi durere — şi de mintea egocentrică.
 Oare din ce motiv, de obicei, mintea se împotriveşte sau neagă Clipa de acum? Pentru că nu poate funcţiona şi păstra controlul în afara timpului, care este trecut şi viitor, aşa că ea percepe Clipa de acum, care se sustrage temporalităţii, ca pe o ameninţare. Timpul şi mintea sunt, de fapt, inseparabile.

Imaginaţi-vă Pământul fără oameni, locuit numai de plante şi animale. Ar mai avea un trecut şi un viitor? Ar mai avea sens să vorbim despre timp? întrebările „Cât este ora?” sau „în ce zi suntem?” — dacă ar mai exista cineva să le pună — ar fi total lipsite de sens. Stejarul sau vulturul ar fi zăpăciţi de o asemenea întrebare. „Care oră?”, ar întreba ei. „Sigur, e acum. Timpul este Clipa de acum. Ce altceva mai există?”.
Da, avem nevoie de minte, ca şi de timp pentru a funcţiona în această lume, dar ajungem la un punct în care ele pun stăpânire pe viaţa noastră, şi atunci începem să funcţionăm prost, apar durerea şi suferinţa.
Mintea, pentru a se asigura că păstrează controlul, caută permanent să acopere momentul prezent prin trecut şi viitor şi astfel, la fel cum vitalitatea şi potenţialul creator infinit al Fiinţei, care sunt inseparabile de Clipa de acum, devin acoperite de timp, adevărata dvs. natură este ascunsă de minte. Povara din ce în ce mai grea a timpului s-a acumulat în mintea umană. Toţi oamenii suferă din cauza acestei poveri, dar continuă să mai adauge câte puţin la ea în fiecare moment, ori de câte ori ignoră sau neagă acest preţios prezent sau îl reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv viitor, care există numai în mintea lor, niciodată în realitate. Acumularea timpului în mintea colectivă şi individuală include şi o mare cantitate de durere reziduală din trecut.
Dacă nu mai vreţi să vă creaţi durere dvs. înşivă sau altora, dacă nu mai doriţi să suplimentaţi reziduurile durerilor trecute care mai trăiesc încă în dvs., atunci nu mai creaţi timp sau, cel puţin, nu mai mult decât este necesar pentru a face faţă aspectelor practice ale vieţii. Cum să încetăm să creăm timp? Daţi-vă seama că momentul prezent este tot ceea ce veţi putea avea vreodată. Faceţi din Clipa de acum ţinta principală a vieţii dvs. Dacă mai înainte sălăşluiaţi în timp şi făceaţi din când în când vizite scurte înClipa de acum, locuiţi de acum încolo în prezent şi vizitaţi din când în când trecutul şi viitorul, atunci când trebuie să faceţi faţă aspectelor practice ale unei situaţii. Spuneţi mereu „da” momentului prezent.
Ce poate fi mai inutil, mai nesănătos, decât să creaţi o rezistenţă internă faţă de un lucru care există deja? Ce poate fi mai nesănătos decât să te opui vieţii înseşi, care este acum şi doar acum? Predaţi-vă în faţa a ceea ce există. Spuneţi „da” vieţii — şi observaţi cum viaţa începe dintrodată să lucreze „pentru” şi nu „împotriva” dvs.  

Prezentul este uneori inacceptabil, neplăcut sau groaznic.
Este aşa cum este. Observaţi felul în care mintea îl etichetează şi cum acest proces de etichetare, această judecare continuă, creează durere şi nefericire. Observând mecanismele minţii, ieşiţi din aceste tipare ale rezistenţei şi atunci îi veţi putea permite momentului prezent să existe. Aceasta vă va oferi experienţa stării de eliberare interioară de condiţiile exterioare, starea de pace interioară autentică. Urmăriţi apoi ceea ce se întâmplă şi treceţi la acţiune, dacă este necesar şi posibil.
Acceptaţi — apoi acţionaţi. Indiferent ce conţine momentul prezent, acceptaţi-l ca şi cum dvs. l-aţi fi ales. Conlucraţi întotdeauna cu el, nu împotriva lui. Faceţi-vă din el un prieten şi un aliat, nu un duşman. Acest fapt vă va transforma în mod miraculos întreaga viaţă.  

Durerea trecută: dizolvarea corpului-durere
Atâta timp cât nu puteţi accede la puterea Clipei de acum, orice durere emoţională pe care o trăiţi lasă în urmă un reziduu dureros, ce continuă să trăiască în sinea dvs. Se contopeşte cu durerea trecutului, care era deja acolo, şi se fixează în mintea şi în corpul dvs. Ea include, desigur, şi durerea pe care aţi suferit-o în copilărie, provocată de inconştienţa lumii în care v-aţi născut.
Această durere acumulată este un câmp energetic negativ, care vă locuieşte corpul şi mintea. Dacă o consideraţi un fel de entitate invizibilă cu drepturi proprii, începeţi să vă apropiaţi destul de mult de adevăr. Este corpul-durere emoţional. El are două moduri de funcţionare: latenţa şi activitatea. Un corp-durere se poate afla într-o stare de latenţă până la 90% din timp; totuşi, la o persoană extrem de nefericită, el poate fi activ 100% din timp. Unii oameni trăiesc aproape în întregime prin corpul-durere, în timp ce alţii doar în anumite situaţii, cum ar fi relaţiile intime, abandonările sau pierderile din trecut, rănirile fizice sau emoţionale ş.a.m.d. Starea de activitate a corpului-durere poate fi declanşată de orice eveniment, mai ales dacă rezonează cu un tipar al durerii din trecut. Când este pregătit să se trezească din faza de latenţă, chiar şi un simplu gând sau o remarcă inocentă, făcută de o persoană apropiată, poate activa corpul-durere.
Unele corpuri-durere sunt neplăcute, dar relativ inofensive, de exemplu, ca un copil care nu vrea să renunţe la o cerere sâcâitoare. Altele sunt nişte monştri vicioşi şi distructivi, adevăraţi demoni. Unii sunt violenţi fizic; dar mult mai mulţi sunt agresivi din punct de vedere emoţional. Unii atacă persoanele apropiate sau pe cele din împrejurimi, în timp ce alţii vă atacă chiar pe dvs., gazda lor. Gândurile şi sentimentele pe care le aveţi despre viaţa proprie devin atunci profund negative şi autodistructive. Boala şi accidentele apar deseori tocmai în acest fel. Unele corpuridurere îşi pot împinge gazda la sinucidere.
Când credeţi că ştiţi bine o persoană şi apoi vă confruntaţi brusc, pentru prima oară, cu o creatură străină şi perfidă, trăiţi un şoc. Totuşi, este important să o observaţi mai mult în dvs. înşivă şi mai puţin în alţii. Căutaţi orice semn de nefericire, în orice formă — el poate semnala trezirea corpului-durere. Trezirea aceasta poate lua forma iritării, a nerăbdării, a proastei-dispoziţii, a dorinţei de a răni, a enervării, a furiei, a deprimării, a nevoii de a declanşa un moment dramatic într-o relaţie personală etc. Surprindeţi corpul-durere în momentul în care se trezeşte din starea de latenţă.

Corpul-durere vrea să supravieţuiască, precum orice altă entitate vie, şi nu poate supravieţui decât dacă vă determină vă identificaţi inconştient cu el. Atunci se poate ridica, poate pune stăpânire pe dvs., poate trăi prin dvs. Are nevoie să-şi procure „hrana” prin dvs. şi poate să vă determine să vă identificaţi cu el. Se hrăneşte cu orice experienţă ce rezonează cu propriul său fel de energie, cu orice lucru ce creează o durere nouă, indiferent sub ce formă: furie, dorinţă de a distruge, ură, pierdere, dramă emoţională, violenţă şi chiar boală. Astfel, corpul-durere, în momentul în care a preluat conducerea, vă va pune într-o situaţie de viaţă care să reflecte propria sa frecvenţă energetică şi să-l hrănească. Durerea nu se poate hrăni decât din durere. Durerea nu se poate alimenta din bucurie. O găseşte cu totul indigestă.
Odată ce corpul-durere a pus stăpânire pe dvs., doriţi şi mai multă durere. Deveniţi o victimă sau un tiran. Vreţi fie să provocaţi sau să suferiţi durerea, fie amândouă. Nu este o diferenţă prea mare între ele. Desigur, nu sunteţi conştient de acest aspect şi veţi susţine cu vehemenţă că nu doriţi durerea. Dar examinaţi-vă cu atenţie şi veţi descoperi că gândirea şi comportamentul vă sunt proiectate în aşa fel încât să facă durerea să continue, atât în ceea ce vă priveşte pe dvs., cât şi pe alţii. Dacă aţi fi într-adevăr conştient de acest lucru, tiparul s-ar dizolva, pentru că a dori mai multă durere este o nebunie şi nimeni nu este nebun în mod conştient sau voit.

Corpul-durere, care este umbra întunecată, aruncată de sinele fals, în realitate se teme de lumina conştiinţei. Se teme să nu fie descoperit. Supravieţuirea sa depinde de identificarea dvs. inconştientă cu el, ca şi de frica inconştientă de a înfrunta durerea ce trăieşte în dvs. Dar, dacă nu o înfruntaţi, dacă nu o aduceţi la lumina conştiinţei, veţi fi forţat să o retrăiţi de nenumărate ori. Corpul-durere vi se poate părea un monstru periculos, la care nu suportaţi să vă uitaţi, dar eu vă asigur că este o fantomă lipsită de substanţă, care nu poate învinge puterea prezenţei dvs.
Unele învăţături spirituale afirmă că orice durere este în ultimă instanţă iluzie — şi au dreptate. Întrebare: este adevărat şi în cazul dvs.? O simplă credinţă nu poate face ca acest lucru să fie adevărat. Vreţi să trăiţi durerea pentru tot restul vieţii şi să continuaţi să spuneţi că este o iluzie? Acest lucru vă va elibera de durere? Ceea ce ne preocupă aici este felul în care vă puteţi da seama de acest adevăr — adică felul în care îl puteţi face să devină real în experienţa dvs.
Aşadar, corpul-durere nu vrea să fie observat direct şi să fie văzut aşa cum este. În momentul în care îl observaţi, îi simţiţi câmpul energetic în interiorul dvs. şi vă îndreptaţi atenţia asupra lui, identificarea cu el fiind împiedicată. Se instalează o dimensiune superioară a conştiinţei. Eu o numesc prezenţă. Sunteţi acum martorul sau observatorul corpului-durere. Aceasta înseamnă că el nu vă mai poate folosi de acum înainte, pretinzând că vă reprezintă, şi nu se mai poate alimenta prin dvs. V-aţi descoperit puterea interioară. Aţi dobândit accesul la puterea Clipei de acum.

Ce se întâmplă cu corpul-durere când devenim suficient de conştienţi pentru a întrerupe identificarea cu el?
Corpul-durere este creat de inconştienţă; conştiinţa îl face să devină el însuşi. Sfântul Pavel a exprimat foarte frumos acest principiu universal: „Iar tot ce este pe faţă, se descoperă prin lumină, căci tot ceea ce este descoperit lumină este” [Efeseni, 5, 13]. (Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune, Bucureşti, 1995. (N. red.)). 

Aşa cum nu puteţi lupta cu întunericul, tot aşa nu puteţi lupta cu corpul-durere. Încercând să faceţi acest lucru, aţi crea un conflict interior, şi astfel şi mai multă durere. Observarea este suficientă. Observarea lui implică acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat. 

Corpul-durere constă în blocarea energiei vitale, aceasta rupându-se de câmpul energetic total şi devenind temporar autonomă prin procesul artificial de identificare cu mintea. S-a răsturnat şi a devenit anti-viaţă, ca un animal care încearcă să-şi devoreze singur coada. De ce credeţi că civilizaţia noastră a devenit atât de neprielnică vieţii? Chiar şi forţele care se opun vieţii sunt totuşi energie vitală.  
Când veţi începe să vă detaşaţi de identificare şi să deveniţi un observator, corpul-durere va continua să funcţioneze un timp şi va încerca să vă păcălească să vă identificaţi din nou cu el. Deşi nu îl mai alimentaţi cu energie prin identificare, i-a mai rămas un impuls, o inerţie, ca în cazul titirezului ce continuă să se învârtă, deşi nu mai este acţionat de nimic, în acest stadiu, el poate crea dureri în diferite părţi ale corpului, dar acestea nu vor dura. Rămâneţi prezent, rămâneţi conştient. Fiţi paznicul mereu vigilent al spaţiului interior. Trebuie să fiţi suficient de prezent încât să puteţi urmări corpul-durere şi să îi simţiţi energia. Atunci el nu vă va mai putea controla gândirea. În momentul în care gândirea dvs. se aliniază cu câmpul energetic al corpului-durere, deja v-aţi identificat cu el şi îl alimentaţi din nou cu propriile gânduri.

De exemplu, dacă furia este vibraţia energetică predominantă a corpului-durere şi nutriţi gânduri pline de furie, stăruind cu mintea la ceea ce v-a făcut cineva sau la ceea ce îi veţi face dvs. lui sau ei, v-aţi lăsat pradă inconştienţei, iar corpul-durere a devenit „dumneavoastră” înşivă. Acolo unde există furie întotdeauna este şi durere dedesubt. Sau atunci când simţiţi că vă cuprinde o dispoziţie tristă şi începeţi să activaţi un tipar de gândire negativ, spunându-vă singur cât de oribilă este viaţa, gândirea dvs. s-a aliniat cu corpul-durere, aţi intrat în starea de inconştienţă şi vulnerabilitate la atacul corpului-durere. În sensul în care îl folosesc eu aici, a fi „inconştient” înseamnă a te identifica unui anumit tipar mental sau emoţional. Implică absenţa dvs. completă ca observator.
Atenţia conştientă şi susţinută rupe legătura dintre corpul-durere şi procesele gândirii, duce la apariţia procesului de transmutare. Este ca şi cum durerea ar deveni combustibilul flăcării conştiinţei dvs., care începe să ardă astfel mai puternic. Acesta este înţelesul ezoteric al vechii arte a alchimiei: transmutarea metalului obişnuit în aur sau a suferinţei în conştiinţă. Ruptura interioară se vindecă şi deveniţi din nou unitar. Din acel moment, responsabilitatea dvs. este să nu mai creaţi durere.
Să rezumăm acum acest proces. Concentraţi-vă atenţia asupra sentimentului interior. Recunoaşteţi corpul-durere. Acceptaţi că se află acolo. Nu vă gândiţi la el — nu lăsaţi sentimentul să se transforme în gândire. Nu îl judecaţi şi nu îl analizaţi. Nu faceţi din el o identitate proprie. Rămâneţi prezent şi continuaţi să fiţi observatorul lucrurilor care se petrec în interiorul dvs. Conştientizaţi nu numai durerea emoţională, ci şi pe dvs. ca „persoana care observă”, observatorul tăcut. Aceasta este puterea Clipei de acum, puterea prezenţei conştiente. Urmăriţi ce se întâmplă în continuare.  

Pentru multe femei, corpul-durere se trezeşte mai ales înainte de perioada ciclului menstrual. Despre acest lucru şi despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai târziu. Acum aş vrea să vă spun numai atât: dacă puteţi rămâne atentă şi prezentă în acest timp şi dacă puteţi observa ceea ce simţiţi, în loc să vă lăsaţi dominată de eveniment, veţi avea ocazia să faceţi cel mai intens exerciţiu spiritual şi veţi putea să vă transmutaţi rapid toată durerea pe care aţi simţit-o în trecut.

Identificarea sinelui fals cu corpul-durere 
Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic şi în acelaşi timp foarte simplu. Îi poate fi explicat şi unui copil şi să sperăm că într-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fi predate la şcoală. Odată ce aţi înţeles principiile de bază ale prezenţei dvs. ca observator al evenimentelor interioare — şi le-aţi „înţeles” trăindu-le — aveţi la dispoziţie cel mai puternic instrument de transformare.
Nu neg că v-aţi putea confrunta cu o rezistenţă interioară intensă în procesul de renunţare la identificarea cu durerea, se va întâmpla astfel mai ales dacă, în cea mai mare parte a vieţii dvs., aţi trăit în strânsă identificare cu corpul-durere emoţional şi dacă întregul sentiment de sine sau mare parte din el este investit în acesta. Asta înseamnă că v-aţi construit un sine nefericit din corpul-durere şi credeţi că dvs. sunteţi această ficţiune construită de minte. În acest caz, frica inconştientă că vă veţi pierde identitatea va crea o rezistenţă puternică la orice tentativă de anulare a identificării. Cu alte cuvinte, preferaţi mai curând să suferiţi — să fiţi corpul-durere — decât să faceţi un salt în necunoscut şi să riscaţi să pierdeţi familiarul sine nefericit.
Dacă acest lucru este adevărat în ceea ce vă priveşte, observaţi-vă rezistenţa. Observaţi ataşamentul faţă de propria durere. Fiţi foarte atent. Observaţi plăcerea ciudată pe care o simţiţi în urma faptului că sunteţi nefericit. Observaţi impulsul de a vorbi despre acest lucru sau de a vă gândi la el. Rezistenţa va înceta dacă o veţi conştientiza. Atunci veţi putea să vă îndreptaţi atenţia asupra corpului-durere, rămânând prezent ca martor şi iniţiind astfel transmutarea.
Numai dvs. puteţi face acest lucru. Nimeni nu-l poate face in locul dvs. Dar dacă aveţi norocul să întâlniţi o persoană intens conştientă, dacă puteţi fi alături de ea şi să o urmaţi în starea de prezenţă, acest lucru poate fi salutar şi poate accelera procesul. Astfel, lumina dvs. va deveni cu repeziciune mai puternică. Când un buştean care abia a început să ardă este pus lângă unul care arde puternic şi după un timp este separat din nou, el va arde mult mai intens. La urma urmei, este acelaşi foc. A fi un astfel de foc este una dintre funcţiile unui maestru spiritual. Unii terapeuţi s-ar putea să fie şi ei capabili să îndeplinească această funcţie, dacă au depăşit nivelul identificării cu mintea, putând crea şi susţine o stare de prezenţă conştientă intensă în timp ce lucrează cu dvs.

Originea fricii 
Aţi spus că frica face parte din durerea noastră emoţională fundamentală. Cum apare frica şi de ce are o pondere atât de mare în vieţile oamenilor? Oare o anumită cantitate de frică nu ajută la autoapărare? Dacă nu m-aş teme de foc, aş putea să bag mâna în el şi să mă ard.
Nu frica este motivul pentru care nu vă băgaţi mâna în foc, ci faptul că ştiţi că vă veţi arde. Nu aveţi nevoie de frică pentru a evita pericolele întâmplătoare — ci doar de un minim de inteligenţă şi bun-simţ. Pentru asemenea chestiuni practice, este utilă aplicarea lecţiilor învăţate în trecut. Dacă cineva vă ameninţă cu focul sau cu violenţa fizică, aţi putea avea un sentiment asemănător cu frica. Aceasta este o retragere instinctivă din faţa pericolului, dar nu este acelaşi lucru cu starea psihologică de frică despre care vorbim aici. Starea psihologică de frică este independentă de orice pericol concret şi imediat. Ea îmbracă multe forme: disconfort, grijă, anxietate, nervozitate, tensiune, groază, fobie ş.a.m.d. Acest tip de frică psihologică este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea întâmpla, nu se referă la un lucru care se întâmplă acum. Dvs. trăiţi aici şi acum, în timp ce mintea dvs. se află în viitor. Aceasta creează o prăpastie de anxietate. Şi dacă v-aţi identificat cu mintea şi aţi pierdut contactul cu puterea şi simplitateaClipei de acum, prăpastia anxietăţii vă va însoţi constant. Puteţi oricând să faceţi faţă momentului prezent, dar nu puteţi face faţă unui lucru care este doar o proiecţie a minţii — nu puteţi face faţă viitorului.
Mai mult, atâta timp cât vă identificaţi cu mintea dvs., viaţa vă este condusă de sinele fals, aşa cum am arătat mai devreme. Ca urmare a naturii sale iluzorii şi în ciuda elaboratelor sale mecanisme de apărare, sinele fals este foarte vulnerabil şi nesigur şi se consideră ameninţat în mod constant. Lucrurile stau astfel chiar dacă, privit din exterior, sinele fals este foarte încrezător. Amintiţi-vă că o emoţie este reacţia corpului la activitatea minţii dvs. Ce mesaj primeşte în mod constant corpul de la sinele fals, construit de minte? „Pericol, sunt ameninţat”. Şi care este emoţia generată de acest mesaj continuu? Frica, desigur.
Frica pare să aibă multe cauze. Frica de pierdere, frica de eşec, frica de a fi rănit etc, dar, în ultimă instanţă, toate fricile reprezintă frica de moarte, de anihilare a sinelui fals. Pentru sinele fals, moartea pândeşte întotdeauna după colţ. În această stare de identificare cu mintea, frica de moarte afectează fiecare aspect al vieţii dvs. De exemplu, chiar şi un lucru aparent obişnuit şi „normal”, ca nevoia instinctivă de a avea dreptate într-o discuţie şi de a-i dovedi celuilalt că greşeşte — apărând în felul acesta poziţia mentală cu care v-aţi identificat — este urmare a fricii de moarte. Atunci când vă identificaţi cu o poziţie mentală şi greşiţi, sentimentul de identitate bazat pe gândire este serios ameninţat cu anihilarea. Aşa că dvs., ca sine fals, nu vă puteţi permite să greşiţi. A greşi înseamnă a muri. Din cauza acestui lucru s-au purtat războaie şi au fost distruse nenumărate relaţii.
Odată ce aţi scăpat de identificarea cu mintea, pentru sentimentul dvs. de identitate nu mai are nicio importanţă dacă aveţi dreptate sau nu; astfel, nevoia compulsivă şi profund inconştientă de a avea dreptate, care este o formă de violenţă, nu va mai exista. Puteţi afirma clar şi ferm ce simţiţi sau gândiţi, fără a mai fi agresiv sau mânat de sentimente defensive în legătură cu aceste lucruri. Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund şi mai autentic, din interiorul dvs., nu din minte. Urmăriţi apariţia oricărui fel de sentiment defensiv. Ce apăraţi? O identitate iluzorie, o imagine din mintea dvs., o entitate fictivă. Conştientizând acest tipar, observându-l, veţi anula identificarea cu el. În lumina conştiinţei dvs., tiparul inconştient se va dizolva rapid. Acesta este sfârşitul tuturor conflictelor şi al jocurilor de putere, care sunt atât de corozive pentru relaţii. Puterea asupra altora este de fapt slăbiciune deghizată în putere.
Adevărata putere se află în interior şi vă este acum disponibilă.
Aşa că orice persoană care s-a identificat cu mintea sa şi, din acest motiv, este deconectată de la puterea sa adevărată, de la sinele său profund, înrădăcinat în Fiinţă, va avea ca tovarăş constant frica. Numărul persoanelor care au depăşit identificarea cu mintea este extrem de mic, aşa că puteţi presupune că aproape orice persoană cu care vă întâlniţi pe stradă sau pe care o cunoaşteţi trăieşte într-o stare de frică. Numai intensitatea ei variază. Această stare fluctuează între anxietate şi groază la un capăt al scalei şi o senzaţie vagă de neplăcere şi sentimentul unui pericol îndepărtat la celălalt. Cei mai mulţi oameni devin conştienţi de ea numai atunci când trec printr-o stare mai intensă.

Încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire
Un alt aspect al durerii emoţionale, care este o parte intrinsecă a minţii conduse de sinele fals, îl reprezintă un profund sentiment de lipsă sau de neîmplinire, de a nu fi întreg. La unii oameni, acesta este conştient, la alţii este inconştient. Dacă este conştient, forma sa de manifestare o reprezintă sentimentul neliniştitor şi constant al lipsei de valoare proprie sau acela că nu eşti suficient de bun. Dacă este inconştient, va fi resimţit numai indirect, ca o dorinţă, o nevoie, o cerinţă intensă, în orice caz, oamenii se înscriu deseori în graniţele unei nevoi compulsive de gratificare a sinelui fals şi caută lucruri cu care să se identifice pentru a putea umple acest gol pe care îl simt în ei înşişi. Aşa că se luptă să acumuleze posesiuni, bani, succes, putere, recunoaştere sau o relaţie specială, în primul rând pentru a se putea simţi mai bine cu ei înşişi, pentru a se simţi mai compleţi. Dar, chiar şi atunci când obţin toate aceste lucruri, ei constată curând că golul continuă să existe şi este fără margini. Atunci se simt într-adevăr în pericol, pentru că nu se mai pot minţi. Sau pot şi chiar continuă să se mintă, dar le este mult mai greu.
Atâta timp cât mintea dominată de sinele fals vă conduce viaţa, nu vă puteţi simţi cu adevărat bine; nu vă puteţi simţi împăcat sau împlinit, cu excepţia unor intervale foarte scurte, în care obţineţi ceea ce v-aţi dorit, când o dorinţă tocmai a fost împlinită. Deoarece sinele fals este un sentiment derivat al identităţii, el are nevoie să se identifice cu lucruri externe. Are nevoie să fie atât apărat, cât şi alimentat constant. Sinele fals se identifică cel mai des cu posesiunile, cu ocupaţia, cu statutul şi recunoaşterea socială, cu educaţia şi cunoştinţele, cu aspectul fizic, cu aptitudinile speciale, cu relaţiile, cu istoria de viaţă personală sau a familiei, cu sisteme de credinţe şi apelează deseori la identificări politice, naţionaliste, rasiste, religioase şi alte identificări colective. Niciuna dintre acestea nu sunteţi dvs.
Găsiţi că este înspăimântător? Sau este o eliberare să ştiţi acest lucru? Mai devreme sau mai târziu, va trebui să renunţaţi la toate aceste lucruri. Poate că acum vă vine greu să credeţi şi, bineînţeles, nu vă cer să credeţi că nu vă puteţi regăsi identitatea în nimic din toate acestea. Veţi afla singur adevărul, îl veţi afla cel mai târziu în momentul în care veţi simţi că se apropie moartea. Moartea ia tot ceea ce nu sunteţi dvs. Secretul vieţii este să „mori înainte de a muri” — şi să descoperi că nu există moarte. Nu vă căutaţi sinele în minte.

 sursa : cartea Puterea prezentului de Eckhart Tolle

Drum drept spre Lumina !

Sursa: http://burebista2012.blogspot.ro/