Cei zece care au ingropat Romania ( 1 )

CEI ZECE CARE AU INGROPAT ROMANIA: Traian Basescu, Valeriu Stoica, Decebal Traian Remes, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isarescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sirbu, Ovidiu Grecea si Costin Borc

Cine controleaza trecutul, stapaneste viitorul. Cine stapaneste viitorul, detine trecutul. George Orwell demonstreaza un alt fapt important- cu cat stim mai multe despre trecut, cu atat vom sti mai multe despre viitor. Pentru ca daca exista un lant cauzal de evenimente, atunci viitorul este  de cele mai multe ori cauzat de trecut si de prezent. 

Acest material reprezinta un demers argumentat, bazat pe surse jurnalistice citate la final si va demonstra, in cele ce urmeaza, punctual, faptul ca Memorandum-urile semnate de dl Basescu in calitatea de imputernicit al guvernului Romaniei in relatiile cu FMI si Banca Mondiala au produs efecte dintre cele mai grave (nu doar in privatizarile fortate din industrie, din sectorul bancar, in privarea agriculturii de resurse sub pretextul acelorasi economii pe care dl presedinte le ordona si azi, dar, cum ati putut observa, in starea caii ferate, a Metroului etc.). În mandatul 1997-2000, Băsescu a fost șeful echipei care s-a ocupat de administrarea banilor de la Banca Mondială, în toate guvernele CDR.

Personajele-cheie care, in cardasie cu Traian Basescu, au ingropat Romaniasunt usor de identificat. Conform HG 374/1999, aparuta in Monitorul Oficial nr. 219/18 mai 1999, pe care el insusi o contrasemneaza, Traian Basescu conduceaun comitet de coordonare, din care mai faceau parte Valeriu Stoica, Decebal Traian Remes, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isarescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sirbu, Ovidiu Grecea si Costin Borc.

COMPONENŢA
Comitetului de coordonare a implementării acordurilor
de împrumut PSAL şi PIBL (CCI)

1. Traian Băsescu - ministrul transporturilor, preşedintele CCI
2. Valeriu Stoica - ministrul justiţiei
3. Decebal Traian Remeş - ministrul finanţelor
4. Radu Berceanu - ministrul industriei şi comerţului
5. Alexandru Athanasiu - ministrul muncii şi protecţiei sociale
6. Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României
7. Sorin Fodoreanu - preşedintele Agenţiei Române de Dezvoltare
8. Radu Sârbu - preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat
9. Ovidiu Grecea - preşedintele Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare
10. Costin Borc - consilier al primului-ministru.

Există o explicație pentru duritatea cu care Traian Băsescu a lovit, după 2009, unele categorii defavorizate, dar și unele sectoare ale economiei. Pentru ca autoritățile să aibă acces la finanțările FMI și BM, Traian Băsescu a cerut, iar guvernele au acceptat, curbele de sacrificiu din acea perioadă, dar și măsuri cu impact pe termen lung, cum ar fi privatizarea Petrom în orice condiții.

Spre improspatarea memoriei

Traian Băsescu a câştigat campania electorală din 2009 folosind tema privatizării: ”Nu voi fi de acord să-i dau Sarea lui Voiculescu şi Poşta lui Vântu!”. Exact la zece ani după ce propunea, în 19 octombrie 1999, privatizarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar Marfă, a Companiei Naţionale a Apelor Minerale şi a… Companiei Naţionale a Sării. Tot Traian Băsescu se află în spatele altor privatizări importante: Alro, Alprom, Sidex, Banca Agricolă şi Petrom.

Traian Basescu fost împuternicit al României în relaţia cu FMI şi Banca Mondială pe toată durata guvernelor ţărăniste (Ciorbea, Vasile, Isărescu), negociind acordurile de privatizare şi apoi semnându-le alături de cei trei premieri. Acordul PSAL cu Banca Mondiala are o valoare de 300 milioane de dolari, alocati in doua transe de cite 150 milioane de dolari. Jurnalistul Eugen Zainea a descoperit, în anexa la Memorandumul cu FMI, semnat cu peste un an înainte ca Adrian Năstase să ajungă prim ministru, modul în care s-a impus României vinderea Petrom la un preţ dezavantajos.

Acordul, negociat şi semnat de Traian Băsescu, prevedea că: România va vinde, în funcţie de condiţiile pieţei, acţiunile statului la Petrom, astfel încât statul să deţină mai puţin de 50% din acţiunile cu drept de vot asociat. De asemenea, s-a stabilit vinderea a 25 la sută din capacitatea de producţie a Conel şi 20 la sută din distribuţie şi a 25 % din capacitatea de producţie a Romgaz. Consultantul pentru privatizare a fost ales tot din rândul băncilor străine, aşa cum prevede acordul amintit. Lăsând piaţa să acţioneze, dar obligând statul să vândă, s-a dat posibilitatea marilor investitori să scadă preţul, susţine Eugen Zainea.

Filmul destructurarii  economiei romanesti

Atunci cand a fost acuzat de segmente largi ale presei romanesti de faptul ca si-a pus semnatura pe documentele care obligau Romania la privatizarea principalelor companii din toate sectoarele, inclusive cel bancar (ALRO, ALPROM, SIDEX, PETROM, Banca Agricola, BCR etc.), in calitatea sa de Ministru al Transporturilor, dar si de imputernicit al guvernului in relatiile cu FMI si Banca Mondiala in toate cele trei guverne taraniste (Ciorbea, Radu Vasile si Isarescu) din perioada 1997-2000, semnand in aceasta calitate alaturi de primii ministri memorandum-urile cu FMI si Banca Mondiala si anexele PSAL 1 si PSAL 2 cu Banca Mondiala, dl Basescu a replicat printr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale prin care afirma complet nereal ca programul PSAL 1 a fost un program de evaluare a societatilor comerciale si de imbunatatire a mediului de afaceri.

PSAL 2, aprobat de guvernul Nastase, a fost, de fapt, programul de privatizare. Afirmatia nu este doar aiuritoare, ci de-a dreptul mincinoasa pe toate planurile. Nu numai pentru ca PSAL 1 a fost un program de privatizare care obliga Romania, inclusiv sub semnatura imputernicitului Traian Basescu la privatizarea a 64 de societati comerciale, pentru a primi diverse transe din acordurile de imprumut cu FMI si Banca Mondiala, dar si pentru ca programul PSAL 2 a fost elaborat de guvernul Isarescu si Banca Mondiala sub supravegherea dlui Basescu personal, care si semneaza diversele variante, prima varianta a programului PSAL 2 fiind datata 19 octombrie 1999, deci cu mai bine de un an inainte de alegerile in urma carora a devenit dl Nastase prim ministru.

Mai mult, pentru a demonstra ca Basescu minte cu sange rece, iata un fragment din presa zilei (spre ex., din “ziarul de Iasi” din 27.05.2000), din articolul care este intitulat chiar… Traian Basescu considera ca “sistemul mafiot” il impiedica sa coordoneze programul PSAL II! (Adica programul aprobat, chipurile, de guvernul Nastase ajuns la putere in decembrie 2000, dar pe care dl Basescu nu era lasat de „sistemul mafiot” sa-l coordoneze in…mai 2000!): “Am inceput sa lucram deja la PSAL II, care are componenta importanta pe zona sistemului bancar. Raportul de due dilligence la Banca Agricola si BCR s-a finalizat, insa spre deosebire de PSAL I, unde am avut acces la toate informatiile, ceea ce mi-a permis sa iau decizia corecta de inchidere a activitatii Bancorex, de aceasta data responsabilii de procesul de privatizare a celor doua banci din partea FPS refuza transmiterea de informatii cu privire la procesul de evaluare”, a precizat Basescu.

Se observa ca, in declaratia de presa din 27 mai 2000, dl Basescu preciza ca ”a inceput deja sa lucreze la PSAL 2”. Mai mult, in Anexa PSAL 2 la Memorandumul cu FMI si Banca Mondiala, inca in varianta din 19 octombrie 1999, se specifica faptul ca „Imprumutatul (Romania-nota autorului) a selectat si angajat banci de investitii (straine, nota autorului, Romania nemaiavand banci de investitii la acea ora, dupa privatizarea BRD), utilizand procedura de licitatie internationala, pentru a elabora un plan de privatizare si care sa realizeze vanzarea in vederea privatizarii a urmatoarelor societati: Societatea Nationala de Transport Feroviar Marfa, Compania Nationala a Sarii si Compania Nationala a Apei Minerale. (Capitolul II- Privatizarea si externalizarea intreprinderilor mari de stat).

La acelasi capitol, gasim si angajamentul: Imprumutatul a angajat, in urma unei licitatii internationale, o banca de investitii care sa faca recomandari asupra vanzarii actiunilor statului la Petrom. Pentru a considera vanzarea acceptabila Bancii (Mondiale-nota mea), aceasta va trebui sa aiba ca rezultat reducerea cotei detinute de stat la Petrom la mai putin de 50%. Se mai prevad explicit masuri foarte interesante, care merita sa ajunga sub ochii cititorului roman, ca sa se vada cine si cand a decis spulberarea proprietatii de stat, inclusiv asupra unor segmente strategice:

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei (toate sublinierile apartin autorului articolului), actiunile statului la Petrom, astfel incat actiunile detinute de stat sa reprezinte mai putin de 50% din actiunile cu drept de vot asociat;

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta din capacitatea de productie a Conel care sa reprezinte cel putin 25% din capacitatea totala si o componenta care sa reprezinte 20% din capacitatea de distributie a Conel, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori;

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta a capacitatii de productie a Romgaz care sa reprezinte cel putin 25% din capacitate (nota mea-las cititorului ”placerea” de a interpreta ce reprezinta aceasta expresie si cum pot fi calificati aceia care, semnand un astfel de angajament, au azi nerusinarea sa vorbeasca de modul in care s-au instrainat rezervele naturale ale Romaniei!) si o componenta care sa reprezinte cel putin 20% din capacitatea de distributie a Romgaz, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori;

Au fost subliniate anumite lucruri esentiale pentru a intelege mecanismul pervers pus in miscare de aceste memorandum-uri si de anexele lor, cu atat mai mult cu cat, prin noul acord cu FMI, Romania, condusa de aceasta data de dl Basescu in calitate de presedinte, se angajeaza la instrainarea pachetelor minoritare pe care le mai detine la societati de maxima importanta (sau la parti semnificative ale acestor pachete).

Mecanismul este pervers pentru un motiv foarte simplu: fiindca ”investitorii” (cu precadere straini), stiind ca este vorba de conditii impuse de FMI si acceptate de Romania, vor dicta astfel de ”conditii ale pietei”, care sa-i avantajeze (adica preturile cele mai mici). Stiind ca, chiar daca in prima faza, statul nu va fi incantat, va fi nevoit ulterior sa accepte ”conditiile pietei”, piata care stie ca zisul stat, prin acordul cu FMI, si-a pus singur cutitul la gat. (Ca si in anii ’97-2000, ulterior, statul, reprezentat de alt guvern, dar statul fiind acelasi, cel roman, fiind nevoit sa accepte ”sfaturile” bancii internationale de investitii consultanta si…”conditiile pietei”).

Palma usturatoare primita de arogantul Boc, dupa ce s-a laudat ca pe pachetul minoritar de la Petrom va primi mai mult decat a primit Nastase pe pachetul majoritar este mai mult decat pilduitoare. ”Investitorii” sunt aceia care dicteaza ”conditiile pietei”, stiind ca guvernul are niste obligatii de care, pana la urma va trebui sa se achite. La cel mai mic pret!

( va urma )

sursa: gandeste.org

CINCI FACTORI EXOPOLITICI SI OPERATIUNILE ACOPERITE

Primul factor este existenţa unei reţele de agenţii militare şi guvernamentale ce se întrepătrund, din SUA şi din lume, creată pentru a gestiona afacerile extraterestre. Adesea descris ca „un guvern secret”, această organizaţie operează, în paralel, cu mult mai convenţionalul sistem politic ce cuprinde reprezentanţi aleşi şi oficialii guvernamentali. Acest lucru este similar distincţiei lui Lewis Lapham, dintre „guvernul provizoriu” şi „guvernul permanent”, în care cel dintâi cuprinde oficialii aleşi, în timp ce cel din urmă cuprinde grupuri de interese speciale emanate dinspre sectoarele corporaţioniste, militare şi educaţionale. Indivizii din sistemul guvernamental convenţional, „guvernul provizoriu” al lui Lapham, sunt informaţi în baza criteriului „nevoii de a cunoaşte” şi nu în baza rangului sau poziţiei. În consecinţă, s-a demonstrat că preşedinţii aleşi pot fi ţiunţi în afara cercului, aşa cum s-a întâmplat cu preşedinţii Carter şi Clinton. Preşedintele Clinton se presupune că i-a spus reporterului principal de la Casa Albă, Sarah McCledon: „Sarah, există un guvern secret, în cadrul guvernului si nu am control asupra lui.” „Guvernul secret” ce se ocupă cu afacerile extraterestre se află în vârful „guvernului permanent” şi a fost descris ca MJ-12 sau PI-40.

Operaţiunile majore de inducere în eroare, cum ar fi 11 Septembrie, implică, cu siguranţă, „guvernul secret”, utilizând astfel de operaţiuni, ca parte a agendei sale lărgite, legate de afacerile extraterestre. Era puţin probabil ca schimbările din „guvernul provizoriu”, cum ar fi alegerea, în anul 2000, a lui George Bush şi aducerea neoconservatorilor în poziţii importante, să fie suficiente pentru operaţii de inducere în eroare, de tipul 11 Septembrie. Ascendenţa neoconservatorilor în poziţii guvernamentale înalte nu ar putea fi suficientă pentru a pune în mişcare o operaţiune de inducere în eroare, datorită potenţialei opoziţii din partea multor birocraţi de carieră şi oficiali guvernamentali. Numai un sistem de management secret şi de lungă durată, ce există dincolo de cercul de rotaţie al oficialilor aleşi, ar putea spera să conducă birocraţi de carieră şi oficiali guvernamentali. Ca urmare, dată fiind magnitudinea atacurilor de la 11 Septembrie, acest lucru nu se putea petrece decât cu consimţământul guvernului secret (sau permanent) care s-a folosit de neoconservatorii numiţi pe poziţii importante, în administraţia Bush („guvernul provizioriu”), ca instrumente pentru realizarea obiectivelor gevernului ocult. Sprijinul necondiţionat al guvernelor importante, cum ar fi cel britanic şi australian, în cadrul politicii ulterioare adoptate de administraţia Bush, se datorează „guvernelor secrete” ale acestor naţiuni, care îşi coordonează politica, în cadrul sistemului de gestionare a afacerilor extraterestre. Acesta include multe organizaţii cvasiguvernamentele, cum ar fi Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), Grupul Bilderberg (Bilderberg Group) şi Consiliul pentru Relaţii Externe (Council for Foreign Relations), care asigură resursele şi conducerea politicii dictate a guvernului secret pe termen lung, pe întreaga planetă.

Al doilea factor ce trebuie luat în considerare, în cazul operaţiunilor de inducere în eroare, este nevoia guvernului secret de a menţine controlul exclusiv asupra tuturor tehnologiilor şi dovezilor extraterestre, descopterite în întreaga lume. Aceasta implică eliminarea oricărei dovezi fizice a vizitelor extraterestre, din ochii opiniei publice şi introducerea acestora în laboratoare ştiinţifice secrete din SUA sau alte naţiuni importante. Există numeroase exemple de vehicule extraterestre care se prăbuşesc în întreaga lume. Acestea au fost documentate şi analizate într-o carte recentă a lui Ryan Woods, „Majic – a se citi doar” (Majic Eyes Only). În toate aceste cazuri, guvernele sunt supuse, fie prin influenţare, fie prin sancţiuni, în cadrul acestor eforturi acoperite conduse de guvernul secret, global, prin scopuri. Liderii naţionali care nu se supun îşi asumă marele risc de a fi schimbaţi din funcţii.

De exemplu, lovitura de stat, din 1979, care l-a îndepărtat pe primul-ministru al Granadei, sir Eric Gairy, a fost o operaţiune de inducere în eroare, realizată pentru a-l opri pe Gairy, din drumul său către Naţiunile Unite, pentru a aduce în atenţie şi a face un mare pas înainte, în investigarea problemei OZN-urilor. Gairy a fost promontorul singurei rezoluţii ONU, iniţiate de Granada (promovată în 1978), şi a fost programat să se întâlnească cu secretarul general al ONU, pe 13 martie 1979, pentru a discuta şi alte iniţiative referitoare la fenomenul OZN, pe baza materialelor extraterestre recuperate în Granada. În aceeaşi zi a întâlnirii, guvernul său a fost îndepărtat de la putere, în cadrul unei lovituri de stat revoluţionare, condusă de Maurice Bishop. Cazul lui Gairy sugerează faptul că operaţiunile de inducere în eroare ce rezultă în lovituri de stat conduse de elite nemulţumite pot fi un rezultat al politicii de îndepărtare din funcţie a liderilor naţionali ce nu se supun sistemului global de acoperire a informaţiilor despre OZN/aspecte extraterestre. Astfel de lideri, sunt înlocuiţi de indivizi mai supuşi care pot fi uşor discreditaţi sau îndepărtaţi, ulterior.

Cel de-al treilea factor exopolitic este nevoia de a câştiga controlul asupra oricărui teritoriu pe care au existat vreodată civilizaţii antice şi unde se găsesc artefacte ce oferă informaţii sau tehnologii lăsate de extratereştri. Aceste civilizaţii au îngropate în ruinele lor informaţii şi tehnologii acumulate prin intervenţie extraterestră ce a avut loc, se presupune, cu mii de ani în urmă. De exemplu, există multe dovezi că civilizaţia sumeriană antică a fost crată de o civilizaţie extraterestră, cunoscută ca Anunnaki. Sumerul, cunoscut ca leagănul civilizaţiei vestice, a fost localizată în sudul Irakului şi a făcut obiectul unui număr de excavări arheologice, sprijinite de regimul lui Saddam Hussein.

Există tot mai multe dovezi că intervenţiile militare americane, din Irak, din 1991 şi 2003, au avut ca ţintă câştigarea accesului la unele dintre siturile arheologice antice, din Irak, cu scopul de a găsi orice informaţie sau tehnologie referitoare la Anunnaki. Falsificarea informaţiilor de la serviciile secrete, despre armele de nimicire în masă (WMD), din Irak, şi alianţa cu organizaţiile teroriste a fost o operaţiune de inducere în eroare, ce a trebuit să justifice intervenţia militară americană, din 2003, pentru a se asigura faptul că artefactele extraterestre nu vor fi exploatate de către regimul Hussein sau nu vor cădea în mâinile competitorilor strategici, cum ar fi Rusia şi China. Mărturii ale acestei falsificări au aspărut în Raportul din septembrie 2006 al Comitetului Senatorial pentru Informaţii care confirmă că informaţiile utilizate pentru a justifica războiul din Irak au fost „exagerate”.

Cel de-al patrulea factor exopolitic se referă la utilizarea tehnologiilor de modificare a vremii, a căror existenţă a fost confirmată în 1997, de către fostul secretar de stat, William Cohen. Operaţiunile de inducere în eroare care utilizează tehnologiile de modificare a vremii sunt folosite pentru a pune totul pe seama factorilor de mediu „imprevizibili”, când, de fapt, astfel de tehnologii sunt utilizate ca un instrument de politică naţională. Astfel de tehnologii pot fi utilizate pentru a crea dezastre sau evenimente naturale care constrâng naţiunile să se supună sistemului global de ocultare a afacerilor extraterestre. Acest sistem global de ocultare se asigură că aceste informaţii ştiinţifice, tehnologii alternative de energie şi informaţii referitoare la extratereştrii nu ajung în mass-media. De exemplu, tsunami-ul asiatic, din decembrie 2004, a afectat un număr de naţiuni, inclusiv subcontinentul indian. La acea vreme, India descoperise cele mai multe dovezi ale vizitelor extraterestre.

Este foarte posibil ca tsunami-ul asiatic să fi servit ca atenţionare transmisă Indiei, cum că vor fi utilizate tehnologii de modificare a vremii împotriva sa, dacă va continua politica de revelare a adevărului. Ulterior, administraţia Bush a semnat, în iulie 2005, un acord extraordinar, prin care ajuta India să-şi dezvolte industria sa nucleară şi a continuat să permită industriei americane să ofere locuri de muncă Indiei. Aceasta sugerează că un complex de atenţionări şi sancţiuni, utilizând tehnologii de modificare a vremii este utilizat pentru a câştiga supunerea naţiunilor ascendente, cum ar fi India care altfel, ar provoca sistemul global de ocultare.

Factorul exopolitic final se referă la „adevăratul” buget negru, din SUA. Estimările oficiale despre bugetul negru,făcute de către Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani (FAS), se concentrează pe revelările CIA ce aduc la lumină adevărata mărime a bugetului ce finanţează activităţile agenţiilor de informaţii americane. Prezentat de către CIA ca fiind de 26,7 miliarde de dolari, pentru anul fiscal 1997, bugetul său apare ca necesarul pentru o singură problemă, în cadrul bugetului anual al Pentagonului, fiind estimat de către FAS la 30,1 miliarde de dolari, pentru anul fiscal 2007. Ideea generală este că „bugetul negru” este alimentat de către Pentagon care crează proiecte false şi exagerează nivelul cheltuielilor de apărare prezente (ex. capace de WC), transferând toate aceste către proiecte „foarte negre”. În orice caz, mărimea reală a bugetului negru este estimată la a fi apropiată de 1000 de miliarde de dolari, pe an calendaristic, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul întregului buget al Pentagonului de 420 miliarde de dolari, pentru anul fiscal 2006. Această imensă sumă de bani este acumulată de către CIA, nu pentru profiturile corporaţiilor americane, nici pentru dominaţia financiară, ci pentru a finanţa o reţea secretă de proiecte foarte negre care constituie un al doilea Proiect Manhattan.

În cartea sa, „Alianţa întunecată”, Gary Webb a scos la lumină dovezi copleşitoare ale faptului că CIA a fost implicată în traficul de droguri şi că agenţiile de ordine publică au fost deliberat subminate, în eforturile lor de a captura jucătorii majori de pe piaţa drogurilor, datorită intervenţiei CIA. Dovezi în acest sens au fost adunate de către Michael Ruppert, pe website-ul său „From the Wilderness” (Din sălbăticie) şi în cartea „Traversând Rubicconul” (Crossing the Rubiccon). Dacă CIA este complice în transportul drogurilor, spre SUA, cu scopul de a genera o sursă enormă de fonduri ilicite, scopul principal al acestor fonduri nu este acela de a-i îmbogăţi pe „baronii drogurilor” sau politicienii corupţi, ci pentru a finanţa cel de-al doilea Proiect Manhattan. Mai mult, profiturile generate de industriile armamentului, petrolieră etc., legale şi ilegale, sunt acumulate de către companiile acoperite ale CIA, fonduri ce sunt transferate şi ele către „proiectele foarte negre” care scapă controlului Congresului. Aceste activităţi total imorale de finanţare există din motive de securitate naţională legate de ascunderea adevăratei dezvoltări a proiectelor de afaceri extraterestre, create ca răspuns la o prezenţă extraterestră.

Concluzie: conexiunea dintre perspectiva exopolitică a evenimentelor de la 11 septembrie şi operaţiunile de dezinformare.

Operaţiunile de inducere în eroare pot conduce la intervenţia militară americană, în zonele în care se poate menţine traficul de droguri pe care CIA îl foloseşte pentru menţinerea finanţării proiectelor bugetului negru. Operaţiunile de inducere în eroare, cum ar fi incidentul Tonkin şi atacul de la 11 septembrie, au dus la intervenţia militară, în zone vitale pentru traficul de droguri: Indochina şi Afganistanul. După Zworkin şi Jones, incidentul din Golful Tonkin a fost orchestrat pentru a se asigura faptul că SUA se va angaja în războiul din Vietnam, pentru a menţine hegemonia globală a SUA, prin eforturi militare, pentru a preveni expansiunea comunistă în Indochina şi a asigura industria de armament, cu noi comenzi de armament. Cu toate acestea, războiul din Vietnam a realizat importante scopuri exopolitice pentru SUA, unul dintre ele fiind acela de a ajuta CIA-ul să profite de pe urma operaţiunile cu droguri. Acesta este un aspect pe care chiar Ruppert l-a identificat, dar pe care nu-l încadrează în perspectiva exopolitică datorită refuzului său de a lua în considerare dovezi care susţin existenţa OZN. Similar, intervenţia SUA în Afganistan a fost, de asemenea, motivată, după Ruppert, de dorinţa de a reface comerţul cu droguri, ce era ameninţat de politica regimului fundamentalist taliban ce controla totul şi eliminaseră ciclul de producere a heroinei.

„Autorii despre 11 septembrie” prezintă un punct de vedere relevant conform căruia recentele atacuri teroriste din SUA, Marea Britanie şi alte ţări au avut aceleaşi caracteristici distincte cu cele ale operaţiunilor de inducere în eroare utilizate în trecut de guverne pentru a elimina potenţialii oponenţi, crea ameninţări închipuite şi eroda libertăţile civile. Diferitele cărţi şi casete video care se prezintă 11 septembrie ca o operaţiune de inducere în eroare sunt puternice semnale de alarmă despre nivelul la care guvernele pot ajunge, pentru a-şi mări puterea. În explicarea obiectivului suprem al operaţiunilor de inducere în eroare, analiza făcută de cei mai mulţi dintre bine-cunoscuţii „autori despre 11 septembrie”, Jones, Zwicker, Ruppert şi Griffin, nu merg destul de adânc în revelarea adevăratei agende şi beneficiari.

După cum spun Jones, Zwicker şi mulţi alţii, cei mai importanţi beneficiari ai operaţiunilor sunt baronii corporatişti, din spatele industriei petroliere şi de armament şi planurile imperialiste ale neoconservatorilor americani, ce domină, în prezent, administraţia Bush. Aceasta, spun ei, asigură o explicaţie convingătoare despre cine se află în spatele războiului împotriva terorismului şi a scopului pentru care este purtat. Pe lângă lăcomia corporatistă şi intenţiile imperialiste din spatele războiului împotriva terorismului, există factori mai subtili care au legătură cu politica acoperită ce implică proiecte înalt clasificate, în care sunt prezente tehnologii extraterestre şi finanţate de surse ale ilicitului buget negru care utilizează companii acoperite din industria petrolieră şi de armament. Acesta este punctul în care explicaţiile despre 11 septembrie, oferite de Griffin, Jones, Ruppert and Zwicker, se opresc şi nu merg mai departe pentru a identifica adevăraţii parametri ai „afacerii interne” care a dus la 11 septembrie. Lăcomia corporatistă şi imperialismul neoconservator nu sunt forţele din spatele războiului împotriva terorismului, ci instrumentele utilizate pentru a genera fonduri pentru un al doilea Proiect Manhattan care surclasează oricare altă problemă de securitate naţională, din SUA şi alte naţiuni importante.

O dată cu creşterea ameninţările din partea comunicaţiilor, în plină dezvoltare, şi a internetului, la adresa dovezilor muşamalizării prezenţei extraterestre, de către sistemul global de ocultare, războiul împotriva terorismului reprezintă un mijloc de distragere a atenţiei opiniei publice, discreditării cercetărorilor care sunt preocupaţi să prezinte aceste dovezi. Războiul împotriva terorismului asigură, de asemenea, o acoperire utilă pentru continua generarea enormelor sume de bani pentru cel de-al doilea Proiect Manhattan, ce scapă supravegherii guvernamentale şi creşte puterea guvernului secret, ce controlează aceste venituri. Autorii şi cercetătorii, asociaţi cu teza că 11 Septembrie a fost o „afacere internă”, ne-au orientat în direcţia corectă, în ceea ce priveşte complicitatea guvernului. Ei merită să li se acorde credit pentru că au ajutat la deschiderea ochilor opiniei publice americane, referitor la ceea ce chiar a transpirat despre 11 Septembrie, după cum s-a dovedit şi în recentele sondaje de opinie de la Zogbby şi Scripps. Cu toate acestea, „autorii despre 11 septembrie” nu identifică diferiţii factori exopolitici care revelează agenda secretă din spatele operaţiunilor de inducere în eroare. Acest lucru este de înţeles, dat fiind faptul că cei care susţin ideea unui „Cosmic Watergate”, referitor la OZN şi vizitele extraterestre, au fost ridiculizaţi, în trecut. Invocând dovezi ce conduc către un „Cosmic Watergate”, poţi fi uşor perceput de unii ca un instrument care pune în pericol consideraţiile publice ale studiilor despre 11 Septembrie. Mai rău, luând în considerare factorii exopolitici, se poate ajunge la acuzaţii de dezinformare, în scopul deturnării cercetătorilor atacurilor de la 11 septembrie, de pe calea adevărului. Cu toate acestea, studiile făcute, cum ar fi cel al Roper Poll, din 2002, arată că 70% din opinia publică americană crede că guvernul nu spune adevărul despre OZN-uri şi vizitele extraterstre. Aceasta sugerează că este corectă conexiunea făcută între 11 Septembrie şi muşamalizarea fenomenului OZN, pentru a înţelege mai bine instituţiile şi actorii-cheie implicaţi în operaţiunile de inducere în eroare şi posibilii factori exopolitici. Doar o înţelegere sistematică a perspectivei exopolitice poate permite identificarea dimensiunii motivelor care stau în spatele „războiului împotriva terorismului” şi naturii „guvernului secret”, precum şi găsirea unei soluţii durabile care să împiedice alte operaţiuni de inducere în eroare.

Despre autor: Michael E. Salla, PhD., este autorul lucrării „Exopolitica: implicaţiile politice ale prezenţei extraterestre”, Ed. Dandelion Books, 2004 şi fondatorul popularului website exopolitics.org. A predat la Universitatea Naţională Australiană şi Universitatea Americană din Washington D.C. Este doctor în filosofie, titlu obţinut la Universitatea Queensland, din Australia. Pe timpul carierei sale academice, a fost bine cunoscut pentru organizarea unei serii de iniţiative diplomatice cetăţeneşti, pentru conflictul din Timorul de Est, finanţate de Institutul pentru Pace al SUA (U.S. Institute of Peace) şi Fundaţia Ford. Este fondatorul Institutului pentru exopolitică (www.exopoliticsinstitute.org ), editorul-şef al Exopolitics Journal şi organizatorul „Conferinţei pentru pacea mondială şi civilizaţii extraterestre”. (www.etworldpeace.com )

sursa: unromaninromania.wordpress.com

Sursa: zborul-spre-acasa.blogspot.ro

TRECEREA DE LA A PATRA LA A CINCEA RASĂ-RADACINĂ

Rudolf Steiner

DIN CRONICA AKASHA

-FRAGMENTE-

"Următoarele comunicări se referă la trecerea de la a patra rasă-rădăcină (atlanteană) la cea de a cincea (ariană), căreia îi aparţine omenirea civilizată de astăzi.

[...]

Ceea ce am spus în paginile precedente despre a patra rasără-dăcină, a atlanteenilor, se referă la marea majoritate a umanităţii. Aceasta se afla încă sub comanda unor conducători mult mai evoluaţi decât omul obişnuit, prin capacităţile lor. Înţelepciunea şi puterea de care dispuneau aceşti conducători nu ar fi putut fi atinse prin nici un sistem terestru de educaţie. Ele erau conferite de entităţi superioare care nu făceau parte din lumea pământească. Era ceva cu totul natural ca marea majoritate a oamenilor să vadă în aceşti conducători fiinţe superioare, mesageri ai zeilor. Şi pe bună dreptate, căci nici prin organele de simţ şi nici prin inteligenţa omului nu ar fi putut fi atinse ştiinţa şi dibăcia acestor conducători. Ei erau veneraţi ca trimişi ai lui Dumnezeu şi oamenii primeau de la ei porunci, îndrumări şi învăţături. Fiinţe de asemenea natură au instruit omenirea să deprindă ştiinţa, artele şi fabricarea uneltelor. Aceşti „mesageri ai zeilor" conduceau uneori ei înşişi comunităţile, iar alteori prin oameni mai evoluaţi, pe care îi instruiau în arta de a guverna. Se spune despre aceşti conducători că „erau în relaţie directă cu zeii", care le revelau legile după care trebuia să se dezvolte omenirea. Aceasta era realitatea. Această legătură cu zeii era, de fapt, o adevărată iniţiere şi se realiza în locuri ascunse cu străşnicie celorlalţi oameni. Erau adevărate centre de iniţiere şi se numeau „temple ale misteriilor". De aici emana întreaga conducere a umanităţii.

Ceea ce se petrecea în templele de misterii era, prin urmare, de neînţeles pentru popor, ca şi intenţiile marilor săi conducători. Poporul nu putea, cu ajutorul simţurilor, să înţeleagă decât ceea ce era legat nemijlocit de Pământ şi nicidecum ceea ce se revela din lumile superioare pentru salvarea lui. Din aceasfă cauză învăţăturile pe care le dădeau conducătorii trebuiau să fie înfăţişate într-o formă care nu semăna cu nimic din cele ce se refereau la evenimente strict terestre. Limbajul de care se slujeau zeii în relaţia cu „mesagerii" lor, în centrele de misterii, nu era unul pământesc, iar forma sub care aceşti zei se revelau era, cu atât mai puţin, una terestră... „În nori de foc" apăreau aceste înalte spirite în faţa mesagerilor lor, pentru a le transmite cum să conducă pe oameni. Doar omul avea putinţa să îmbrace o formă umană; entităţile ale căror facultăţi depăşeau nivelul uman nu se puteau manifesta decât sub o formă care nu avea nimic asemănător ce ceea ce era pe pământ.

„Mesagerii zeilor" puteau să primească revelaţiile transmise de entităţile superioare pentru că ei înşişi erau cei mai evoluaţi în cadrul comunităţilor în care trăiau. În cursul perioadelor anterioare de evoluţie, ei dobândiseră facultăţile pe care majoritatea celorlalţi oameni abia de acum înainte urmau să le obţină. Ei erau oameni propriu-zis numai dintr-un anumit punct de vedere; puteau lua o formă umană, dar facultăţile lor spirituale şi sufleteşti aveau dimensiuni supraumane. Cu alte cuvinte, erau înzestraţi cu o dublă natură, atât divină, cât şi umană. Trebuie să vedem aceşti mesageri ca pe nişte spirite superioare, care însă puteau să îmbrace o formă umană, spre a fi în mijlocul oamenilor, să-i ajute să progreseze în evoluţia lor terestră. Adevărata lor patrie nu se afla pe Pământ. – Aceste fiinţe îndrumau pe oameni, dar nu le puteau dezvălui principiile după care îi conduceau; până în epoca celei de a cincea subrase atlanteene, a protosemiţilor, oamenii erau cu totul incapabili să înţeleagă aceste principii. Era necesar ca, mai întâi, în timpul acestei subrase, să se dezvolte facultatea de judecată, forţa gândirii. Iar această forţă nu s-a dezvoltat decât foarte lent şi în mod progresiv. Chiar şi ultimele subrase atlanteene nu puteau înţelege decât foarte puţin principiile după care acţionau conducătorii lor dumnezeieşti. Ei începuseră să presimtă aceste principii. De aceea, ideile pe care le aveau, ca şi legile care guvernau instituţiile lor de stat, erau mai curând presimţite, decât gândite clar.

[...]

Către sfârşitul perioadei atlanteene, existau trei grupuri de entităţi de tip uman. 1. Primul grup era alcătuit din acele fiinţe pe care le-am numit „mesageri ai zeilor"; aceştia se aflau pe o treaptă de evoluţie ce depăşea cu mult pe aceea a celorlalţi oameni; ei propovăduiau înţelepciunea divină şi făceau fapte dumnezeieşti. 2. Al doilea grup, mai restrâns, era format din marea masă a populaţiei, la care forţa de gândire era încă într-un stadiu latent, dar care dispunea totuşi de unele facultăţi elementare pe care omenirea de azi le-a pierdut. 3. Un al treilea grup dispunea de o putere de gândire mai evoluată, dar pierduse complet vechile facultăţi elementare atlanteene. În schimb, deveneau capabili să asimileze, cu ajutorul gândirii, principiile directoare transmise de „mesageri". – Al doilea grup de fiinţe umane urma să dispară treptat. Dimpotrivă, al treilea grup a fost pregătit şi educat de fiinţele superioare din primul grup pentru a putea prelua în mâinile lor propriul destin.

Din rândul celor care alcătuiau acest al treilea grup, marele Conducător, pe care literatura ocultă îl numeşte Manu*, a ales pe cei mai apţi şi i-a pregătit să pună bazele unei noi umanităţi. Cei aleşi, fiinţele cele mai dotate, se aflau din a cincea subrasă. Gândirea oamenilor care făceau parte din subrasele a şasea şi a şaptea căpătase o anumită tentă negativă şi nu mai erau apte să evolueze. – Venise acum timpul să se dezvolte la maximum cele mai bune calităţi ale celor mai buni. Alegerea s-a făcut de către acel mare Conducător, care a izolat pe cei aleşi într-o zonă specială a Pământului – undeva în interiorul Asiei –, punându-i la adăpost de toate influenţele negative care ar fi putut veni de la cei rămaşi în urma evoluţiei sau care decăzuseră. – Sarcina pe care Conducătorul şi-o luase era ca acest grup de aleşi să progreseze până într-atât, încât aceştia să reuşească să sesizeze în sufletul lor, cu ajutorul gândirii, principiile după care fuseseră conduşi până atunci, principii pe care mai înainte abia le presimţeau, fără a le putea înţelege. De acum înainte trebuia ca oamenii să cunoască forţele divine pe care mai înainte le-au urmat în mod inconştient. Până atunci, zeii conduseseră omenriea prin „mesagerii" lor; acum trebuia ca oamenii să ştie entităţile divine. Trebuia să se deprindă să se considere ei înşişi ca fiind organele de execuţie ale Providenţei.

Acest grup izolat se afla în faţa unei hotărâri de mare importanţă. Conducătorul divin se afla în mijlocul lor sub o formă umană. De la aceşti „mesageri divini", omenirea primea îndrumări şi porunci în legătură cu ceea ce trebuia sau nu trebuia să facă. Oamenii erau instruiţi în ştiinţele care se bazau numai pe ce era perceptibil cu simţurile fizice. Ei presimţiseră această conducere divină a lumii, o simţiseră în propriile lor fapte; dar o conştienţă clară despre ea nu avuseseră. – Acum, Conducătorul le vorbea într-un mod cu totul nou. Îi învăţa că tot ceea ce percep în jurul lor este dirijat de puteri invizibile şi că, de acum înainte, ei înşişi, sunt slujitorii acestor puteri invizibile şi, prin puterea propriei judecăţi, vor avea de tradus în practică legile acestora. Oamenii aud acum despre o lume divină, suprapământească. Aud că spiritul invizibil este creatorul şi susţinătorul a tot ceea ce este vizibil pentru om. Până atunci ei îşi ridicau privirile spre „mesagerii" lui Dumnezeu, pe care îi vedeau, spre acei iniţiaii de natură supraomenească, dintre care unul le vorbea şi le spunea ce trebuie să facă sau să nu facă. Dar, de acum înainte, ei înşişi erau demni ca mesagerul divin să le vorbească chiar despre zei. Cuvântul pe care acesta îl rostea fără încetare acestui grup de oameni aleşi de el avea o puternică rezonaniă: „Voi aţi văzut până acum pe cei care vă conduceau, dar există conducători mai mari pe care voi nu îi vedeţi. Acestor conducători să vă supuneţi. Trebuie să împliniţi poruncile Domnului, pe care nu îl vedeţi, şi să ascultaţi de acela despre care nici măcar nu vă puteţi face o imagine". Aşa suna, din gura marelui Conducător, noua şi suprema poruncă prin care se instituia, de fapt, cultul unei Divinităti căreia nu-i semăna nici o imagine material-vizibilă şi despre care, din această cauză, nu era îngăduit să se facă nici un fel de chip cioplit. Un ecou al acestei puternice porunci primordiale pe care a primit-o a cincea subrasă se regăseşte în cuvintele Decalogului: „Să nu-ţi faci ţie chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer sus şi din câte sunt pe pământ jos şi din câte sunt în apele de sub pământ".

[...]

Nu toţi cei selecţionaţi de Manu erau corespunzătari pentru acest scop, ci numai un grup foarte restrâns. Numai din rândul acestui grup Manu putea forma nucleul noii rase-rădăcină. El i-a adunat şi s-a retras cu ei, pentru a-i pregăti şi perfecţiona, în timp ce restul s-a amestecat cu ceilalţi oameni existenţi. – Din acel mic nucleu de oameni grupaţi în jurul lui Manu derivă tot ceea ce constituie încă, până in zilele noastre, adevăraţii germeni ai progresului existenţi în actuala a cincea rasă-rădăcină. Aceasta explică faptul că există două caracteristici care jalonează întreaga evoluţie a acesteia. Una este proprie celor care sunt însufleţiţi de idei superioare, considerându-se ca nişte copii ai unei puteri divine cosmice; alta reprezintă pe cei care pun totul în slujba intereselor personale şi a egoismului.

[...]

Oamenii iniţiaţi, care au apărut mai târziu, sunt din punct de vedere exterior oameni ca şi ceilalţi. Dar ei au rămas, în orice caz, în legătură cu lumile superioare, iar revelaţiile şi apariţiile mesagerilor divini pătrund până la ei. În cazuri cu totul aparte, când apare o necesitate superioară, recurg la anumite forţe care le vin de sus. Ei săvârşesc atunci acte pe care oamenii nu pot să le explice prin legile cunoscute de ei, considerându-le din această cauză, pe bună dreptate, drept minuni. – În toate aceste cazuri, scopul urmărit de forţele superioare este acela de a aşeza omenirea pe picioare proprii şi de a dezvolta complet forţa ei de gândire. – Iniţiaţii-oameni sunt astăzi mediatori între popor şi puterile superioare şi, numai prin actul iniţierii, ei devin apţi să intre în relaţie cu mesagerii divini."

Sursa: www.evolutiespirituala.ro

De ce si cum se produc cutremurele

Potrivit unui studiu publicat in revista “Science”, cutremurele de intensitate mica, asa-numitele seisme “tacute”, dureaza zile, saptamani sau chiar luni de zile, pana cand elibereaza intreaga energie, in vreme ce cutremurele majore nu tin mai mult de cateva zeci de secunde si rar depasesc un minut. De pilda, cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat 40 de secunde, iar cel din Alaska din 24 ianuarie 1964 a tinut peste 7 minute. Multe cutremure produc o miscare a solului asemanatoare cu leganatul unui vapor. In functie de intensitatea cutremurului, solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere.

Cele mai devastatoare cutremure din lume se produc la jonctiunea a doua placi tectonice convergente, in momentul in care una dintre acestea aluneca sub cealalta, prin procesul de subductie. O echipa de cercetatori, condusa de Teh-Ru Alex Song, de la Institutul Carnegie din Statele Unite (Departamentul pentru Magnetism Terestru) a descoperit in premiera ca invelisul de la varful acestor placi coincide cu zonele in care se produc seisme de intensitate mica sau unde au loc activitati telurice non-vulcanice, care sunt concentrate in zone cu temperaturi de peste 450 de grade Celsius.

Pentru realizarea acestui nou studiu, oamenii de stiinta au analizat informatiile adunate timp de 20 ani de activitate seismica in sudul Mexicului, unde placa tectonica denumita Cocos a alunecat sub placa nord-americana. “Putem afla multe amanunte despre structura pamantului, in functie de viteza, puterea si interferentele diferitelor unde seismice” – a explicat Song, care a adaugat ca, in mod normal, undele P sunt cele mai rapide. Acest tip de unde, denumite si unde de comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Ele pot traversa substante solide, lichide si gazoase si astfel pot patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. De regula, undele seismice P ajung la suprafata terestra sub forma unei bufnituri bruste.

Un al doilea tip de unde, denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. De altfel, in mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei.

Scoarta terestra nu este nici neteda si nici continua. Crapaturi adanci ce ajung pana la manta fragmenteaza litosfera in mai multe placi tectonice. Formarea placilor tectonice este datorita presiunii create de curentii magmatici din mantaua Pamantului asupra scoartei terestre. Acestia se formeaza ca rezultat a ridicarii magmei fierbinti spre partea superioara a mantalei, urmand sa ia locul magmei mai reci care, la randul ei va cobori in adancime.

Placile tectonice sunt mobile, ele deplasandu-se pe suprafata mantalei cu 3-4 cm/an. In timpul deplasarii placilor tectonice, acestea inevitabil vor intalni alte placi tectonice in cale. Acestea se vor ciocni iar placa mai grea va intra sub placa mai usoara, se va afunda in mantaua Pamantului si se va topi. Acest proces se numeste subductie. Crapatura scoartei pe unde placa patrunde in manta se numeste fosa. Cele mai puternice cutremure din ultimul timp, Indonezia, 2004, Alaska, 1964, Chile, 1960, au avut loc in zona faliilor de subductie. In prezent, cei mai numerosi si mai periculosi si activi vulcani de pe Terra sunt situati in zonele de subductie din jurul Oceanului Pacific, cunoscute sub numele de “Centura de Foc a Pacificului”.

Litosfera planetei este strabatuta de aproximativ 51.500 de kilometri de zone de subductie, iar miscarea acestora duce la deplasari medii de 5 centimetri. Totusi, in locurile in care marginile a doua placi se lipesc si au loc cutremure, deplasarile sunt de pana la 20 de metri si asta pe distante de sute de kilometri. Zona Vrancea este considerata de specialisti drept un stadiu final al unei foste zone de subductie. Toate seismele vrancene majore au acelasi tip de plan de falie, orientat NE-SV. In plus, s-a constatat tendintele de grupare a seismelor vrancene minore catre anumite adancimi “preferate”, care ar fi de circa 80 km, circa 95-100 km, circa 125 km, circa 133-136 km, si apoi 150s/-5 km. Acest tip de adancimi corespund cu zonele de falii vechi formate in partea “scufundata” din vechea placa subdusa formata in zona Carpatilor Orientali, cu milioane de ani in urma. Cele mai puternice cutremure din zona Vrancea, care au determinat si numeroase pierderi de vieti omenesti, s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 (a avut adancimea focarului de 122 km si magnitudinea de 7,4 pe scara Richter) si 4 martie 1977 (adancimea focarului fiind de 93 km si magnitudinea de 7,2 pe scara Richter).

Potrivit unor cercetatori, se pare ca zonele de subductie responsabile de producerea celor mai puternice cutremure sunt acelea care contin aceste bazine cu sedimente. Recent, seismologul Mark Brandon facea chiar o comparatie foarte plastica: “”Fenomenul este similar cu ce i se intampla unui borcan de maioneza tinut in frigider. Daca mancati maioneza zilnic, borcanul se deschide usor. Dar daca ramane mult timp nedeschis, capacul se va lipi de borcan, fiind necesara lovirea acestuia de masa. In cazul pamantului, cutremurele distrug adeziunea din zona de subductie”

Expertii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea, prin intermediul seismografului. Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor. Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin procesul numit trilateratie.

Seismologii inregistreaza anual in jur de cinci sute de mii de cutremure,adica un cutremur pe minut. Majoritatea acestor vibratii raman neobservate, fiind detectate doar de specialisti. Socurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoartei terestre, in aceasta situatie fiind eliberata o cantitate  mare de energie, care se masoara in ergi si este utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se masoara cu ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre 0,3 si 9 grade.

Prin cartografierea si observarea periodica a activitatii seismice se pot identifica zonele seismice si frecventa cutremurelor, dar in present nu exista nicio metoda stiintifica de predictie a momentului producerii unui seism. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare a cutremurelor. O alta metoda de observare a miscarii pamantului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.

Clasificarea seismelor in functie de magnitudine:

I – Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt nelinistite.

Inregistrat doar de seismografe) – intre 1 si 2 grade

II – Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) – intre 2 si 3 grade

III – Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul cladirilor) – intre 3 si 4 grade

IV – Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) – 4 grade

V – Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt sculati din somn) – intre 4 si 5 grade

VI – Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) – intre 5 si 6 grade

VII – Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost construite) – 6 grade

VIII – Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) – intre 6 si 7 grade

IX – Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) – 7 grade

X – Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc mari alunecari de teren) – intre 7 si 8 grade

XI – Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) – 8 grade

XII – Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului) – mai mare de 8 grade

Ce trebuie sa facem in timpul unui unui cutremur

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.

– sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica, sa-i linistim si pe ceilalti, sa protejam copiii, batranii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.

– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.

– daca ne aflam in fata unei cladiri, sa ramanem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.

– daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo, departe de ferestre care se pot sparge; sa stam inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.

– sa ne protejam sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.

– sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a ne asigura stabilitatea.

In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea, ne putem proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.

Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei.

– sa inchidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ceva, sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic.

– daca suntem intr-un atelier, sa aplicam imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate.

– sa nu fugim pe usa, sa nu sarim pe fereastra, sa nu alergam pe scari, sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire, sa evitam aglomeratia.

– sa nu alergati in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.

– daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati ianuntru, sa ne ferim de firele de curent electric cazute.

– daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.

– daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf,mall, biserica, stadion, sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul, sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand.

Sursa:  www.2012en.ro 

Источник:http://www.2012en.ro/2012/08/de-ce-si-cum-se-produc-cutremurele/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29


Источник:http://www.2012en.ro/2012/08/de-ce-si-cum-se-produc-cutremurele/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29

Universul Dual - Forta Triunitara

Traiti intr-un univers dual. Aceasta e natura lui reala. Ea se manifesta ca principiu al contrariilor, in care fortele tind sa aiba reactii egale si opuse. Acest principiu se aplica in fizica universului vostru si la insasi natura constiintei duale in sine. 

Aceasta natura duala a universului vostru este influentata de Accelerarea Timpului, prin care treceti acum. Un rezultat net al acesteia este cresterea dualitatii sau polarizarea constiintei umane. 

Conflictele polarizate dintre natiuni, comunitati, religii si persoane sunt in crestere. Aceasta stare nefericita de lucruri este de asteptat, intrucat energeticile planetare si galactice se intensifica. 

Mesajul nostru abordeaza o strategie de inaintare prin greutatile provocate de polarizarea crescuta. La drept vorbind, se poate sa fi descoperit deja ca, in unele dintre cercurile voastre sociale, exista un fel de ostilitate si perspective polarizate asupra situatiilor. 

Strategia pe care o sugeram se numeste Forta Triunitara. 

Ea este o calitate a maiestriei spirituale si va va permite sa inaintati prin polarizare, cu mai multa eficienta si cu o probabilitate mai mare de a materializa ceea ce doriti, spre deosebire de faptul de a fi „prinsi” in dramele de polarizare si conflict. 

Principiul este simplu. Ca fiinta umana, aveti tendinta de a fi atrasi spre persoane sau situatii sau de a simti repulsie fata de ele. Aceasta tendinta de a cadea sub influenta atractiei sau repulsiei este, in cea mai mare parte, un act inconstient. 

Se poate sa intalniti o persoana si sa va simtiti atrasi catre ea, iar forta sau intensitatea atractiei v-ar putea face sa eliminati alte informatii despre acea persoana. In mod similar, pe masura ce in jurul vostru apar situatii – fie ca sunt sociale, politice sau religioase – v-ati putea simti atrasi spre aceste situatii, fara sa aveti alte informatii, ce v-ar fi utile sa determinati daca o anumita situatie a fost „justa” sau nu pentru voi. 

Acelasi lucru e valabil pentru repulsie. S-ar putea sa va simtiti dezgustati de cineva sau de o situatie si, in mod similar, sa va identificati cu repulsia, privandu-va astfel de alte informatii, ce v-ar putea fi de folos. 

1 Forta Triunitara 

Daca ar fi sa va imaginati un triunghi, iar in coltul stang al triunghiului s-ar afla atractia si in coltul drept al triunghiului s-ar afla repulsia, punctul de deasupra celor doua extreme ar reprezenta Forta Triunitara. 

Este o perspectiva mentala, ce are atribute spirituale. Ea va da posibilitatea sa planati deasupra situatiei si sa o vedeti din perspective multiple. 

Spre exemplu, daca sunteti atrasi spre o persoana si va abandonati acelei atractii, fara sa dati voie sa vina indicii si informatii despre acea persoana, v-ati pus intr-o situatie precara. 

Insa, prin faptul de a nu va identifica cu atractia, „plutiti in sus”, spre Forta Triunitara si sunteti liberi sa observati comportamente ce v-ar putea semnala caracterul inadecvat sau natura periculoasa a unei relatii cu acea persoana. 

In mod similar, daca sunteti dezgustati de o persoana sau situatie, Forta Triunitara va da posibilitatea sa „planati deasupra” si sa va dez-identificati de repulsie, iar in timp ce sunteti in aceasta stare de dez-identificare, sunteti liberi sa vedeti alte niveluri implicate. Ar putea fi faptul ca aceasta persoana sau situatie este toxica pentru voi sau ar putea fi faptul ca aceasta persoana sau situatie este o oglinda ce va reflecta ceva ce nu va place, in voi insiva. 

Intrerupand, pentru o clipa, identificarea voastra, fie cu atractia, fie cu repulsia, sunteti capabili sa vedeti mai clar si sa accesati informatii despre persoana sau situatie, dintr-o perspectiva extinsa. 

Cunoasterea inseamna putere, iar Forta Triunitara va ofera acces la puterile innascute ale claritatii. Prin urmare, in aceasta perioada de polarizare umana crescuta si de Accelerare a timpului, sugestia noastra este sa fiti atenti la voi insiva. Atunci cand cadeti sub influenta atractiei, opriti-va o clipa. Renuntati sa va identificati cu atractia. Plutiti deasupra ei, ca sa zicem asa, si angrenati Forta Triunitara. Faceti acest lucru pentru a intra in relatie – fie ca este cu o persoana sau cu o situatie – cu ochii deschisi. 

Daca sunteti dezgustati de o persoana sau de o situatie, opriti-va o clipa si dez-identificati-va de aversiunea fata de persoana sau de situatie. Plutiti deasupra situatiei sau persoanei, ca sa zicem asa, si angrenati Forta Triunitara, ca sa vedeti mai in profunzime – sa percepeti cu mai multa claritate – daca aceasta persoana sau situatie este toxica sau daca este o oglinda pentru ceva din voi insiva, pe care trebuie sa il transformati. 

Pe masura ce patrundeti si mai adanc in faza de polarizare a procesului de inaltare planetara, Forta Triunitara va poate ajuta foarte mult, atunci cand treceti prin aceasta perioada dificila, de conflict personal, interpersonal si colectiv crescut. 

2 Hathorii

1 iulie 2012 

Gandurile si remarcile lui Tom 

Perceptia este, intr-adevar, relativa celui care percepe. Iar aceasta relativitate a perceptiei nu este mai evidenta, consider eu, ca in relatiile dintre noi. 

Mai mult decat atat, de catva timp (adica in ultimele cateva luni) am observat ca polarizarea relatiilor umane e in crestere. 

De buna seama ca au existat dintotdeauna diferente de opinie. Iar conflictele dintre persoane si natiuni nu sunt mai deloc ceva nou. Istoria e presarata de incidente ale unor ciocniri distrugatoare si dezastruoase intre indivizi, precum si intre religii si culturi. 

Insa lucrul la care se refera aici Hathorii este o crestere a perceptiilor si convingerilor polarizate, in randul oamenilor. 

Ei sunt de parere ca aceasta crestere perturbatoare a polarizarii are loc ca urmare a energeticilor prin care trecem cu totii (adica schimbarile din Soarele nostru, precum si ritmurile de evolutie accelerata, provenite din Soarele Central al galaxiei noastre si din spatiul cosmic) si a faptului ca suntem supusi efectelor extreme ale Accelerarii Timpului. 

La finalul sedintei, Judi i-a intrebat cat de mult timp considera ei ca va continua aceasta perioada de polarizare crescuta. Ei au raspuns ca este greu de identificat coordonatele temporale exacte, insa perceptia lor este ca aceasta polarizare extrema, a perceptiei umane, va continua cel putin optsprezece luni, pana la doi ani – daca nu si mai mult. In plus, ei se asteapta ca intensitatea polarizarii sa creasca – si nu sa scada – in aceasta perioada. Judi i-a mai intrebat despre caracterul straniu al experientei polarizarii si s-a interesat daca au de oferit mai multe precizari. Ei au raspuns ca o parte din dificultatea prin care noi, oamenii, trecem este faptul ca intensitatea energeticilor planetare si galactice sunt atat de extreme, incat scurtcircuiteaza adeseori procesarea cognitiva. Drept rezultat, oamenii pot deveni si mai imprevizibili si irationali decat de obicei. 

Daca perceptiile si predictiile lor sunt exacte, atunci ar fi intelept sa gasim o cale maiastra de a trece cu bine printr-o astfel de perioada de dezacord interpersonal, cultural si religios crescut. 

3 Forta Triunitara 

Dupa parerea mea, ideea de Forta Triunitara este simplitate hathoriana, la modul superlativ. 

Daca aveti inclinatia de a imagina lucruri in mod vizual, ganditi-va la un triunghi. Plasati forta de atractie in coltul din stanga si forta de respingere in coltul din dreapta. Varful triunghiului, de deasupra celor doua colturi, este perspectiva Fortei Triunitare. Cu ajutorul acestei perspective, putem privi in jos, vazand sau percepand lucruri pe care s-ar putea sa nu le vedem sau sa le percepem, atunci cand suntem prinsi in miscarea de atractie sau respingere. 

Fireste ca triunghiul e doar o metafora. Ceea ce faceti, in realitate, este sa va mariti constienta, ca sa nu mai fiti fermecati de forta de atractie sau de forta de respingere. Din aceasta stare de non-identificare cu niciuna din stari (atractie sau respingere), puteti percepe mai bine informatii ce v-ar putea fi utile in procesul de luare a deciziei. 

Ca sa angrenam Forta Triunitara, se impune sa facem o schimbare in procesul nostru de gandire, iar aceasta schimbare inseamna sa renuntam la auto-identificare. 

In loc sa ne grabim si sa facem lucrul uman si normal, de a ne identifica cu atractiile sau cu repulsiile noastre, intervenim temporar in reactiile noastre automate, in scopul de a dobandi informatii pretioase. 

Genul de informatii pe care il putem accesa, atunci cand suntem intr-o stare de non-identificare, este calitativ diferit de genul de informatii pe care il accesam atunci cand suntem prinsi in intensitatea momentului. 

Pe langa sistarea procesului de auto-identificare, Hathorii sugereaza o schimbare a perspectivei spatiale, ca un alt pas de a angrena Forta Triunitara: 

Atunci cand sunteti sub influenta atractiei, opriti-va o clipa. Renuntati sa va identificati cu atractia. Plutiti deasupra ei, ca sa zicem asa, si angrenati Forta Triunitara. Faceti acest lucru pentru a intra in relatie – fie ca este cu o persoana sau cu o situatie – cu ochii deschisi. 

Daca sunteti dezgustati de o persoana sau de o situatie, opriti-va o clipa si dez-identificati-va de aversiunea fata de persoana sau situatie. Plutiti deasupra situatiei sau persoanei, ca sa zicem asa, si angrenati Forta Triunitara, ca sa vedeti mai in profunzime – sa percepeti cu mai multa claritate – daca aceasta persoana sau situatie este toxica sau daca este o oglinda pentru ceva din voi insiva, pe care trebuie sa il transformati. 

Daca v-ati dezvoltat aptitudinile spatiale, va veti putea imagina plutind deasupra situatiei sau interactiunii, putandu-va observa ca fiind atrasi sau respinsi. Aceasta separare spatiala – a unei parti care „observa”, de o parte care „reactioneaza” – poate fi foarte utila in intreruperea tiparului de identificare cu reactiile noastre (adica atractie sau respingere). Dar daca nu aveti acest gen de aptitudine spatiala, va va fi greu sa faceti acest lucru. 

Daca nu puteti „pluti deasupra situatiei sau persoanei” fata de care reactionati, nu va faceti griji. Actiunea principala, necesara angrenarii Fortei Triunitare, este ca doar sa opriti procesul vostru de auto-identificare, astfel ca sa puteti percepe noi genuri de informatii despre situatie sau persoana. 

A fi om inseamna a avea atractii si repulsii. Este doar o parte din ecuatia omului-mamifer. Toate animalele au o reactie biologica innascuta, care le impinge spre ceva (atractie) sau le indeparteaza de acel ceva (repulsie). Iar Hathorii nu ne sugereaza sa eliminam acest gen de reactie biologica. Ei spun doar ca, atunci cand ne intrerupem temporar auto-identificarea cu acele reactii, in constiinta noastra se deschid usi (metaforic vorbind). Ne devin accesibile noi viziuni si o noua intelegere si, cu acea cunoastere, putem crea si co-crea cu mai multa maiestrie. 

Daca suntem, totusi, prinsi in entuziasmul atractiei sau in frica repulsiei, de multe ori, nu reusim sa vedem sau sa percepem „codurile rosii” ori alte informatii cruciale, despre persoana sau situatie. 

Cate relatii si/sau situatii „negative” am fi putut cu totii evita, daca am fi putut „vedea” acele lucruri pe care le-am ignorat in momentul de atractie puternica (sau de repulsie, in unele cazuri)? 

Sunt de parere ca folosirea acestei metode impune o disciplina personala. Iar ea reclama ca noi sa evitam intoxicarea emotionala ce are loc atunci cand chiar suntem prinsi intr-o atractie sau repulsie puternica. 

Si, la fel ca si cu numeroasele aspecte ale vietii noastre emotionale, uneori, acest lucru este mai usor de spus, decat de facut. 

Eu cred insa ca disciplina emotionala merita cu prisosinta efortul. Ea ea ne va conduce, cel putin, la o intelegere psihologica mai profunda – iar acesta este un lucru bun. 

Insa, in afara de asta, angrenarea Fortei Triunitare ne poate ajuta ca si creatori si co-creatori, dandu-ne access la niveluri superioare de informatii despre [cu] cine sau [cu] ce am putea intentiona o co-creare cu. [n.tr. ‘eroare’ intentionata, vezi mai jos explicatia!] 

Apropo, in mod intentionat am incheiat fraza de mai sus cu o prepozitie. Prepozitiile stabilesc relatii intre cuvinte, asa cum forta de atractie sau respingere stabileste o relatie intre oameni. Desi unii gramaticieni nu sunt de acord in privinta corectitudinii de a incheia o propozitie cu o prepozitie, altii subliniaza ca, uneori, este necesar. Prin urmare, mie – si multor altor iubitori ai stilului de exprimare – mi se pare ca regula prepozitiei este, de fapt, un mit. Unele mituri mor lent. In aceasta privinta, mitul prepozitiei a fost tenace, aparat, asa cum a fost, de dogma gramaticienilor inflexibili. 

Comentariul meu de aici nu se refera pe atat de mult la gramatica, cat se refera la sintaxa vietilor noastre. Prin sintaxa vietilor noastre inteleg ordinea si relatiile din experientele noastre – dupa cum le stabilim sa fie. Atunci cand este modificata sintaxa (ordinea) intr-o propozitie sau in viata noastra, se poate produce o bresa in perceptie, iar prin acea bresa pot lua nastere noi lumi de perceptie. 

Multi dintre noi au fost ingraditi de un alt mit – mitul ca nu putem sau nu ar trebui sa ne cream (sau re-cream) viata, asa cum vrem noi ca ea sa fie. 

In acest context, Forta Triunitara este, in mod fundamental, o metoda de schimbare a sintaxei (ordinii), atat a perceptiei noastre, cat si a vietii noastre mentale/emotionale. Prin bresa (sau portalul) ce apare, atunci cand sintaxa e modificata, suntem mai capabili sa intrezarim noi posibilitati. 

4 Tom Kenyon 

© 2012 Tom Kenyon Toate drepturile rezervate www.tomkenyon.com 

Puteti face copii ale acestui mesaj si sa le distribuiti, in orice mijloc de comunicare in masa doriti, atat timp cat nu percepeti bani pentru el, nu il modificati in niciun fel, mentionati autorul si includeti intregul anunt prezent, privind drepturile de autor. 

Daca doriti sa primiti Mesaje Planetare Hathor ulterioare, accesati website-ul (www.tomkenyon.com) si faceti click pe Contact. Urmati indrumarile de a va fi trecut numele pe lista noastra de abonati la mesajele Hathor sau de a primi stiri la zi, despre calendarul lui Tom – sau ambele. Nu distribum nimanui informatii privind adresele de email.

sursa: dei-matei.blogspot.ro

Sursa: trezirea-constiintei.blogspot.ro