Fereastra 2012-2032 este de o importanţă mai mare decât solstitiul de iarna din 2012 în sine.

În cazul în care fenomenul 2012 este real, se pare ca e mult mai complicat decât se presupune. Cercetarile mele îmi spun că în nici un fel, aceasta nu înseamnă ascensiunea in masa a toată lumea de pe această planetă, pentru că ar fi împotriva liberului arbitru a celor care în loc să fie gata pentru o lume mai buna, se tin cu încăpăţânare multumiti de una inferioara. Si nici nu se va întâmpla tocmai pe 21 decembrie 2012, deoarece această dată se bazează pe doar două lucruri: calendarul Maya care se încheie in acea zi şi pozitia soarelui la solstitiul de iarna când se suprapune peste centrul galactic, prima este o datare discutabilă, în timp ce al doilea a avut loc deja în 1998. Trecerea dimensionala ar putea fi de fapt mai mult efectul dimensional al unui val energetic mai larg al cărui vârf se află centrat pe acea data sau după 2012, in timp ce anii imediat înainte şi după vârf ar putea fi la fel de semnificativi. Mai degraba estimez că fereastra 2012-2032 este de o importanţă mai mare decât solstitiul de iarna din 2012 în sine.
Ce implică Trecerea?

Pot presupune ca ar fi mai degraba o deslipire de realitatea noastră colectivă consensual, astfel că partile disonante ale populaţiei pot să se abată fluxuri temporale separate şi apoi în tărâmuri (realitati) diferite de existenta. Este o manifestare mai accentuata a aceleeaşi Dinamica a Realitatii care sta la baza experientelor noastre de zi cu zi. În momentul de faţă împărtăşim cu toţii aceeaşi planetă şi separarea în rândul persoanelor care se afla pe diferite cai de imbunatatire se limiteaza cel mult la o separare geografica , dar mai degraba de obicei, implica o simpla barieră in sincronicitate, astfel încât drumurile lor se intalnesc rar în viaţă. Dar pe masura ce creşte polarizarea şi tensiunea de respingere dintre sectoarele populaţiei disonante şi condiţiile de pe aceasta planeta lasă loc din ce în ce mai puţin pentru manifestarea liberei vointe a fiecaruia care se afla in acest spatiu si timp, va exista o presiune tot mai mare pentru mijloace mai extreme (se poate spune si exotice) de separare. Potrivit Dinamicii Realitatii, ceea ce începe ca o simplă antipatie între persoane poate creste pana la despartirea cailor, a liniei temporale şi în final despartirea de dimensiuni. Este mitoză celulară pe scara hiper dimensională .

Ce determina Transgresiunea? De ce este ciclică? De ce se referă la alinieri astronomice?

Este posibil că sistemul nostru solar să treacă printr-o regiune a spaţiu-timpului ale căror condiţii variază foarte mult de cele din regiuna noastră curentă. Sau poate mai degrabă decât să mergem noi spre ea, vine ea spre noi. Oricum, merită să speculăm ce mecanism fizic ar putea produce Trecerea.

Este posibil ca din centrul galaxiei să radieze braţe spiralate de potenţial gravitaţional foarte mult modificat. Pe masura ce sistemul nostru solar se misca in jurul centrului galactic, acesta va intra ciclic şi va ieşi din aceste brate spiralate, astfel încât toate planetele şi soarele trec printr-o schimbare simultană în potenţialul lor gravitaţional. Probabil ca si altii au emis ipoteze similare dar în acest articol voi urmări acest concept până la concluzia sa logică şi voi arăta de ce implicaţiile explica tot ce putem spune cu siguranta despre Trecere.
Teoria Relativităţii Generale: atingerea pragului de Portal

Centrul galactic este o gaura neagra super masiva; şi găurile negre sunt ieşirile din universul nostru. Pentru a înţelege găurile negre, trebuie mai intai sa intelegem gravitatia. Toate corpurile masive emana câmpurile gravitaţionale care determina alte corpuri să cadă spre ele şi invers. Dar la baza acestui camp sta un camp fundamental cunoscut sub numele de potenţial gravitaţional. Pentru a face o analogie, în cazul în care câmpul gravitaţional este ca panta descendenta a unui deal, atunci potenţialul gravitaţional este măsura înălţimii la un punct de pe acest versant. Sau daca câmpul de forţă este ca vântul, potenţialul este ca presiunea aerului. Este nevoie de schimbări în potenţialul gravitaţional pe o oarecare distanţă pentru a produce un câmp de forţă gravitaţională, la fel cum este nevoie de schimbări în înălţime pentru a face lucrurile s ase poata rostogoli în jos pe panta, sau modificări în presiunea atmosferică pentru a crea vânt. Pe pământ, fiecare înălţime deasupra suprafeţei (sau distanţa de la centrul planetar) are un potenţial gravitaţional diferit, care creează o “panta” îndreptata în jos (spre centru), provocând obiecte să scadă dacă sunt eliberate.

Este evident din teoria lui Einstein a relativitatii generale că potenţialul gravitaţional stabileşte de asemenea rata timpului şi scara spaţiului. Ceasurile merg mai lent şi riglele verticale sunt mai scurte la altitudini mai mici, deoarece potenţialul gravitaţional este mai puternic acolo. O gaură neagră este atât de compactă şi masivă incat potenţialul ei gravitaţional la o oarecare distanta este deja suficient de puternic pentru a încetini timpul si pentru a opri şi micsora spaţiul pana la zero. Această distanţă este cunoscută sub numele de orizontul evenimentului (event horizon), sau raza Schwarzschild. Din perspectiva noastră, un obiect care intră în orizontul evenimentului va apărea îngheţat în timp, în realitate obiectul în sine este instantaneu propulsat spre eternitate şi fie ejectat din universul nostru fizic, fie distrus în acest proces.

Oricine intră într-o gaură neagră va fi cel mai probabil strivit pana la moarte, deoarece modificările de potenţial gravitaţional lângă orizontul evenimentului sunt atât de abrupte încât forţele asociate sunt prea mult să le suporte. Dar amintiţi-vă că acesta este potenţialul gravitaţional în sine, şi nu camp gravitational care incetineste timpul si micsoreaza spatiul. Prin urmare, este posibil să existe aceleaşi efecte de îndoire a spaţiu-timpului fără forţele periculoase daca potenţialul gravitaţional, în ciuda faptului că e intens, variază foarte puţin într-un volum dat de spaţiu. Ar fi ca o regiune de presiune de aer inalta, dar fără vânt. Deci, atâta timp cât gradientul spaţial în potenţialul gravitaţional este neglijabil, potenţialul in sine poate varia în mod liber, fără a fi însoţit forţe.

Lucrurile devin interesante cand se trece dincolo de orizontul evenimentului, sau ca sa zicem altfel, dincolo de valoarea potenţială gravitaţională necesara pentru a opri timpul. Teoria Relativitatii Generală are o ecuaţie care arată modul în care potenţialul gravitaţional determină dilatarea timpului:

După cum puteţi vedea, cu cat mai negativ este potenţialul gravitaţional, cu atât mai mare e dilatatarea timpului. Dupa ce atinge o valoare critică, potenţialul determina dilatarea la infinit a timpului, în sensul că din perspectiva noastră ceasului afectat i-ar lua o infinitate sa ajunga la secunda urmatoare. Cu alte cuvinte, atunci timpul incetineste pana la zero. Această valoare critică a potenţialului poate fi numit condiţia de portal:

Condiţia de portal se găseşte tocmai la orizontul evenimentului gaurii neagre, dar poate exista si în altă parte în formă fara gradient şi astfel fara forta distrugatoare. Daca potenţialul devine inca mai negativ decât conditia de portal, atunci nu numai curgerea timpului se reduce la zero, dar de fapt timpul devine imaginar. Spre deosebire de cantităţile reale care sunt multipli de unu, cantităţile imaginare sunt multipli de rădăcina pătrată din -1, care din punct de vedere practic înseamnă “o imposibilitate dintr-o dimensiune, făcuta posibilă într-o alta” Ceea ce stim ca timp liniar de zi cu zi este timpul real. Timpul imaginar se poate scurge fără ca o singura secunda de timp real sa treaca şi de aceea este singurul moment care continuă să existe şi pentru cineva care trece pragul portalului.
Fizica cuantica: dincolo de pragul Portalului

Trecerea pragului portalului este echivalent matematic cu depasirea vitezei luminii, dar fara a misca un centimetru. Este ejectat din spaţiu-timp real în spaţiu-timp imaginar, pe care fizica il numeşte hiperspaţiu, Ra il numeste timp-spatiu, iar Cassiopenii il numesc antimaterie sau univers eteric. Dacă timpul liniar (timp real) este de fapt o bucla, atunci trecerea timpului cu viteza zero şi intrarea in hiperspatiu ar însemna ieşirea din această buclă. De acolo, alte bucle ar deveni deschise spre explorare. Acestea ar fi caile temporale paralele.
După o trecerea pragului portalului, cum poate cineva naviga, unde se poate duce, incotro o poate lua?

Aici se termina relativitatea si incepe Fizica Cuantica. Când curgerea timpului este redusă la zero, nu mai există o diferenţă între cauză şi efect. Mai degrabă acestea există ca o singura stare de la început până la sfârşit, simultan şi se suprapun, ca o rolă film care doar sta pe un raft. Acestea sunt secvenţe deterministe sau de cauzalitate, în sensul ca secvenţe în care cauza duce la un efect previzibil, fără surprize pe traseu. Astfel de surprize sunt numite puncte cuantice de alternativa, locul unde ramurile temporale se impart in mai multe posibilităţi alternative. Acestea reprezintă evenimente nedeterministe prin care constiinta alege dintr-un set de mai multe “bobine de film”, pe cea care o să ruleze următoarea. Această alegere este reprezentata în mecanica cuantică ca o “fază cuantic,” un unghi de aliniere sau poziţia pe funcţia de undă cuantică. Ce este funcţia de undă cuantica? Spre deosebire de particule, care există ca lucruri tangibile într-un univers obisnuit, o funcţie de undă este colectia tuturor starilor posibile ale acestei particule asa cum se manifesta ea simultan in toate universurile paralele . Atunci cand constiinta observă o funcţie de undă, ea selectează automat din unda o singură fază pe care o blocheaza şi pe care o transforma într-o posibilitate concretă in universul nostru.

Deci, după intrarea hiperspaţiu, timpul imaginar si faza cuantica fundamentala (poate ca ele sunt acelaşi lucru) asigură măsura principala de navigaţie. După intrarea in hiperspaţiu, constiinta poate alege si fixa o faza a undei cuantice trecand astfel inapoi pragul portalului în spaţiu-timp real.
Trecerea ca Expansiune a Undei Cuantice Macroscopice

Acum, ce are asta de-a face cu 2012? Poate ca totul. Aşa cum am menţionat, ipoteza expusa aici este că centrul galactic radiaza valuri sau braţe spiralate de potenţial gravitaţional modificat. Conform teoriei unificate a câmpului , există o varietate de mecanisme pentru a genera astfel de valuri. Indiferent de mecanism, în cazul în care sistemul solar suferă o schimbare de potenţial gravitaţional care depăşeşte condiţia de portal, realitatea noastră ar deveni literalmente deslipita.

Vedeti, motivul pentru care impartim în prezent aceeasi planeta pe aceasta linie temporala este că noi toţi suntem fixati pe aceeaşi fază cuantica a undei fundamentale şi astfel, impartim aceeaşi realitate. In prezent variantele individuale ale realităţii noastre sunt legate împreună pentru că suntem colectiv blocati in partea de jos a aceluiasi potenţial gravitaţional, ca niste bile îngrămădite împreună într-o depresiune pe o foaie de cauciuc. Din intamplare, pragul de portal este potenţialul necesar pentru a depasi potenţialul fixat al întregului univers fizic pe care il locuim in prezent. Daca bilele ar fi ridicate deasupra acestui prag al potentialului ar putea fugi care incotro şi la fel daca am avea o crestere in potentialul nostru gravitaţional, realitatea noastră colectivă s-ar dizolva. Si asta este exact ceea ce s-ar întâmpla dacă am trece printr-o regiune a galaxiei modificata suficient sau în cazul în care un potenţial undă gravitaţională ar trece prin noi. Cred că acesta este mecanismul cheie din spatele Transgresiunii.

Să spunem că 2012-2032 implică o modificare cataclismica a potenţialului nostru gravitaţional, până la punctul în care totul se destrama. Atunci totul ar fi flexibil, orice ar fi posibil, viitor şi trecut s-ar contopi într-un singur moment de eternitate, timpul incetineste pana devine o infinitate şi conştiinţa este proiectata în hiperspaţiu. În anii premergatori acestui moment, realitatea ar deveni pur şi simplu mai plastica şi va răspunde mai usor conştiinţei noastră ca urmare a schimbarii prin care trece, relaxarea potenţialului gravitaţional, dar după aceea realitatea s-ar dizolva complet. Şi după ce ar fi aruncata în hiperspaţiu, constiinta ar alege si ar fixa una din fazele corespunzatoare oricarei realitati careconsidera.

[Aici plasticitatea ar fi atat de mare incat ar permite ceea ce numim ascederea la planurile superioare urmatoare, NIRVANA - vezi 'interviul'cu entitatea Ra; totusi, ceva previne trecerea directa pe planurile cele mai de sus pana la Creatorul Unic, presupun ca este maturitatea noastra limitata care se desvolta doar treptat, pas cu pas - n.tr.].

Departe de a fi speculaţii New Age, aceste rationamente decurg direct dintr-o aplicare ipotetica a fizicii cuantice şi relativiste.

Deci ceea ce înseamnă cu adevărat Trecerea în acest context este deblocarea lanţurilor gravitaţionale care ne leaga unul de altul, astfel că apare un proces natural de sortare astfel incat transgresiunea se poate produce atunci cand oamenii o pot lua pe cai diferite, catre realităţi noi care se potrivesc mai bine propriilor nevoi spirituale, realităţi care rezoneaza cel mai bine cu spectrul propriei lor faze cuantice. Ultima parte s-ar numi mai corect “colapsul valului/undei cuantice macroscopice” – care este un termen pe care alţii l-au mai folosit anterior, dar aici vă spun că aceasta este doar jumătate din ecuaţie. Cealaltă jumătate este în primul rând întâlnirea cu pragul de portal, care este singura modalitate in care o realitate tangibilă/fixata poate fi “fluidizata” şi pentru care e nevoie de o undă de potenţial gravitaţional al cărei amplitudine maxima depaseste pragul de portal. Altfel spus, Trecerea este un expansiune a undei cuantice macroscopice urmata de un colaps a undei cuantice macroscopice. Este deschiderea şi închiderea uşii realitatii noastre. Sampo macina inca o dată!

Ce se întâmplă după aceea depinde de persoana în cauză. Cei cu mai putina conştientizare şi polarizare spirituala poate, ca puii de pasare prea mici pentru a zbura ce cad înapoi din vazduh, vor cadea si ei intorcandu-se imediat într-o linie temporala liniară limitată, fără a-si mai aminti ceva. Amintirile noastre sunt parte a liniei temporale liniare şi se schimba concomitent cu orice modificări ale ei. Alţii poate au câştigat suficientă energie personala şi polarizare spirituală pentru a se elibera din potenţialul gravitaţional, noul grad de libertate oferindu-le posibilitatea de a intra şi ieşi din timp-spatiu/hiperspaţiu dupa dorinta. That level of existence is called “fourth density” but here I wish to give a technical hypothesis of what that really means: total quantum phase freedom and conscious navigation through imaginary time. Acel nivel de existenţă este numit “densitatea a patra”, dar aici aş dori să emit o ipoteză tehnică a ceea ce înseamnă asta cu adevărat: libertate totala in faza cuantica şi navigare conştienta prin timpul imaginar.
Viitorul e în mâinile noastre

În cele din urmă acest lucru înseamnă că unde (şi când) ajungem depinde de unde avem nevoie sa ajungem, in punctul culminant al alegerilor noastre spirituale în viaţă, şi de ceea ce rezoneaza cel mai mult cu natura sufletului nostru, pentru că acestea determină ce realităţi putem noi accesa după intrarea in hiperspaţiu.

De aceea este incredibil de nerealist să spunem că in 2012 toată lumea de pe pământ garantat va urca la un nivel superior. Acest scenariu ar încălca libera alegere a celor care nu sunt pregatiti şi ar încuraja pasivitatea deoarece cu ascensiune garantata, tot ce mai trebuie să faci este să stai şi să aştepti până în 2012, ceea ce nu este diferit de Răpirea creştină sau oricare alta conduita in caz de apocalipsa care promovează aşteptarea pasiva a sfârşitului. As far as the common criticism goes that even the kind of Shift mentioned in this article is no different from Rapture theories since it deals with a “grand event” that leads to a “judging of people” — keep in mind that the criteria for the sorting process discussed here is based entirely on freewill and spiritual necessity rather than some backwards moralistic dogma, and that the only ones doing the judging are the individuals themselves (or rather their own higher selves). În ceea ce priveşte criticile obisnuite, s-ar putea spune ca nici varianta expusa in acest articol nu difera prea mult de Rapirea Crestina din moment ce se vorbeste de un “eveniment grandios, final”, care conduce la o “judecata a oamenilor” – sa ţinem totusi cont de faptul că in cele expuse aici criteriile procesului de sortare se bazează în întregime pe necesitatea individuala de imbunatatire si evoluare si pe libera alegere, mai degrabă decât vreo dogma moralista retrograda [ptiu!, il trazneste Dumnezeu..- n.tr.], şi că singurii care vor face judecarea sunt oamenii (sau mai degrabă propriul lor sine superior).

Dinamica Realitatilor explică de ce principiile care stau la baza Trecerii sunt aceleaşi cu cele active la un grad mai scăzut în viaţa noastră de zi cu zi. Dacă doriţi să ştiţi care va este rezonanta fazei cuantice, uitati-va la ce fel de experienţele atrageti chiar acum. Care este “tema” experienţelor din viaţa ta? Alergi nebuneşte dupa satisfacţii materiale, pasind peste cadavrele altora pentru a-ti satisface ambiţiile personale? Suferi nenorocire după nenorocire, ostilitate şi persecuţie? Sau te straduiesti să obtii o mai buna conştientizare şi echilibru, avand in viata ta de zi cu zi un numar oarecare de miracole? Există o mie de alte întrebări dar acestea ar trebui sa faca sa te gandesti.

Pentru a-ti aseza realitatea pe directia traiectoriei optime, este nevoie de o combinaţie optimă de atitudine, de conştientizare şi de acţiune. Mai multe despre acestea într-un alt articol viitor, dar aruncai o privire pe note de cercetare privind atitudine vs. conştientizare. Cu cat mai buna constientizarea, cu atat mai armonioasa atitudinea şi mai responsabile acţiunile, cu atat mai mult rezonezi cu un viitor probabil pozitiv. Leave one of these out and the triad is broken, imbalance arises, and problems inevitably creep in. Daca neglijezi doar una dintre acestea şi triada este rupta, apare dezechilibrul şi inevitabil problemele.

Eu cred că dacă vom face partea noastră pentru a ne îmbunatati, daca vom ajuta pe ceilalti la nevoie şi vom consolida în permanenţă legătura cu vocea noastră interioară a intuiţieişi conştiinţei spirituale, vom reusi tot mai mult sa ne amintim cine suntem şi de ce suntem aici. With this “blueprint” of higher awareness fully activated in our souls, what precipitates from the hyperdimensional state is a new reality in full harmony with that blueprint. Cu acest “plan” pentru o mai buna conştientizare pe deplin activat în sufletele noastre, din starea hyperdimensională se va concretiza o nouă realitate în deplină armonie cu acest plan.
sursa

Sursa: eulinterior.blogspot.com

Supravietuirea omenirii in caz de apocalipsa

Foto (11)

Crusta Pamantului se destabilizeaza, generand cutremure teribile si eruptii tectonice naprasnice care abat valurile uriase ale oceanelor inspre suprafetele de uscat, acoperindu-le. Totul a fost prezis intocmai, in urma cu mii de ani, de mayasi. In doar 157 de minute, civilizatia umana intra in colaps, iar Institutul Continuitatii Umane incearca sa asigure supravietuirea speciei prin gazduirea, la bordul unor arce, a celor mai importanti si a celor mai bogati oamani ai planetei. Desigur, cosmarul apocaliptic se petrece in pelicula 2012. Insa, promovarea la scara internationala a filmului a popularizat ideea iminentei apocalipse din 2012, reusind sa alimenteze ingrijorari oficiale cu privire la abilitatea umanitatii de a supravietui unui eventual eveniment catastrofal de talie globala. In realitate, nu exista un Institut al Continuitatii Umane, dar acest lucru nu inseamna ca oamenii de stiinta nu s-au gandit la supravietuirea rasei noastre.

Scutul impotriva obiectelor din apropierea Pamantului 

Marele Zid Chinezesc, operele complete ale lui Shakespeare, Internetul, telefonia mobila, piese de arta, muzee. Civilizatia umana a excelat in cultura si tehnologie, insa istoria a demonstrat deja ca ne aflam, in orice moment, la distanta de numai o catastrofa naturala pentru a ne putea lua adio de la toate acest lucruri. Pentru a ne face o imagine corecta, este suficient sa ne amintim de extinctia dinozaurilor, de acum 65 de milioane de ani, sau, mai recent, de Evenimentul Tunguska, petrecut in 1908 in Siberia, cand un asteroid s-a autodistrus in mod spectaculos, chiar deasupra Pamantului, si a produs o explozie comparabila cu cea a 185 de bombe atomice asemanatoare celei lansate la Hiroshima.

Ce s-ar intampla daca, intr-o buna zi, am descoperi prin telescoapele si satelitii care vegheaza pe orbita ca un corp ceresc de mari dimensiuni se afla pe un traseu de coliziune cu Terra? Cu siguranta, nu am sta cu mainile la spate, ne asigura cercetatorii, care s-au gandit la mai multe metode de evitare a unui impact devastator pentru planeta noastra.

Una dintre cele mai speculate metode este lansarea unui atac nuclear impotriva asteroidului invaziv. Aceasta nu presupune insa trimiterea unei rachete in miezul sau: o asemenea actiune ar putea chiar inrautati lucrurile, asteroidul continuandu-si bombardamentul sub forma unor fragmente mai mici, la randul lor distrugatoare si letale. Atacul s-ar efectua, insa, sub forma lansarii unei incarcaturi nucleare, la bordul uneia sau a mai multor navete, in apropierea asteroidului, si detonarea lor acolo, fapt care ar pulveriza o parte din suprafata rocii si i-ar devia cursul.

O alta varianta ar fi izbirea, pur si simplu, a asteroidului, fara focos nuclear, fara explozie: nimic altceva decat lansarea in spatiu a unui proiectil care, din nou, sa il devieze de la curs. Cercetatorii excentrici au mai propus vopsirea in alb a unei portiuni a "bolovanului", pentru ca acesta sa fie respins de radiatiile solare in afara orbitei Pamantului; si au mai luat in calcul ideea montarii unor "panze" solare pe suprafata sa, pentru a putea fi purtat de vanturile cosmice departe de Terra. Alta solutie ar fi aceea a "plantarii" unei rachete puternice in asteroid, astfel incat prin aprinderea motoarelor, aceasta sa il impinga literalmente de la curs.

Pacalirea naturii 

Apocalipsa nu presupune, intotdeauna, evenimente explozive, subite si sub forma unei singure lovituri naucitoare. Desi poate parea paradoxal, sfarsitul speciei umane, poate fi, si cel mai probabil este, un proces de uzura, manifestat in trepte, gradual. Evident, suntem mai ingrijorati cu privire la evenimente care ne-ar putea distruge civilizatia dintr-o data si le luam in calcul mai ales pe acestea, dar cum ar fi sa ne concetram si asupra unor manifestari armaghedonice mai mici, destabilizatoare, precum topirea calotelor glaciare si ridicarea nivelului marilor si oceanelor?


Tehnicile de pacalire a naturii sau de ocolire a metodelor standard vizeaza prevenirea si mai ales stavilirea unor situatii neplacute de acest fel, prin pastrarea unui oarecare echilibru climatic si ambiental. Desigur, masuri precum reducerea emisiilor de carbon sunt binevenite si ar putea functiona, insa "pacalirea planetei" tinde sa implice metode mai drastice si mai putin conventionale pentru a intoarce sortii in favoarea umanitatii.



Suna socant, dar o metoda care s-ar incadra cu succes, cel putin in viziunea anumitor oameni de stiinta, ar fi eruptia controlata a unor vulcani, astfel incat nori de cenusa sa acopere pentru mai mult timp cerurile si sa impiedice lumina solara sa patrunda in atmosfera terestra. Totul, pentru scaderea temperaturii globale. Aceiasi cercetatori ar incerca sa respinga radiatia solara prin acoperisuri reflectorizante sau prin impanzirea cerului cu flote aerospatiale.

In acelasi scop, s-ar putea instala oglinzi pe satelitii orbitali sau planta paduri de copaci falsi, cu rolul absorbirii dioxidului de carbon. Ar fi, desigur, vorba despre provizorate, nimic dintre aceste peticeli neavand caracterul de permanenta. Unele dintre aceste artifici ar putea chiar poseda potentialul de a dezlantui schimbari atmosferice neprevazute, insa ideea de baza a metodei este "sa salvam planeta acum si sa reparam defectiunile mai tarziu".

Seifurile terestre pentru seminte 

In situatia in care Pamantul se va confrunta, intr-adevar, cu un cataclism global, alte lucruri cu mult mai importante decat obiectele care exprima cultura si civilizatia speciei (dar de care supravietuirea se poate lipsi) vor fi periclitate. Este vorba despre marile surse de hrana, precum agricultura, cele al caror declin ar avea o rasfrangere dramatica asupra speciei umane. Prin urmare, in aceasta situatie, cel mai intelept lucru de facut este pastrarea tuturor tipurilor de seminte ale lumii, inchise, in buncare izolate, inghetate si pazite.



Pare SF, dar, de fapt, Seiful pentru Seminte Svalbard Global exista in realitate. Amplasat pe o insula acoperita de zapada, in Oceanul Arctic, constructia norvegiana consta din trei incaperi, ingropate la aproape 100 metri intr-un versant muntos. Seiful are capacitatea de a stoca 4,5 milioane de mostre diferite de seminte. Cu ajutorul propriei instalatii electrice, constructia pastreaza totul in stare criogenica, iar generatorul de energie se defecteaza, stratul de permafrost in care este invaluita constructia ar trebui sa fie capabil sa mentina temperatura scazuta in limite rezonabile.



Si, desi Svalbard s-ar putea sa nu reziste loviturii unor valuri tsunami uriase, de genul celor care au acoperit varfurile Tibetului in "2012", la 130 de metri deasupra nivelului marii, acolo unde se afla, ar trebui sa faca fata unor cresteri de ape. De fapt, proiectantii seifului cred ca adapostul are capacitatea sa reziste cam oricarui soi de solicitare vecina cu o lovitura nucleara directa. Pana in prezent, 400.000 de mostre de seminte din 22 de tari au intrat in halele ingropate ale lui Svalbard.

Arca extraterestra a Apocalipsei 

Bancile de seminte si de sperma din toata lumea stocheaza informatii genetice, asigurand - teoretic - posibilitatea de recuperare a organismelor, de la papadie si mere, pana la ghepardul indian si homo sapiens. Sunt vesti bune, insa ce este de facut in cazul in care vom pierde absolut totul pe Pamant?



Bun venit in aripa Universitatii New York preocupata de Alianta pentru Salvarea Civilizatiei (ARC), care, impreuna cu Agentia Spatiala Europeana ESA, are in proiect constructia unei arce pe suprafata Lunii. Cei implicati in proiect se gandesc la o fortificatie izolata, ingropata adanc in subsolul selenar. Aici, pe langa seminte si material genetic, se va pastra stocata digital, pe hard diskuri, intreaga cunoastere umana, inclusiv instructiuni pentru supravietuitori, astfel incat acestia sa fie capabili sa reia agricultura si dezvoltarea tehnologica.



De bunul mers al acestei Arce lunare care va reproduce artificial, in adancuri, conditiile de viata de pe Terra se va ocupa o echipa formata din roboti si oameni, o colonie de mici dimensiuni. Probabil, multi se vor intreba care este scopul unui seif continand cunoasterea completa a umanitatii, in cazul in care pe o Terra pustiita va supravietui doar o mana de oameni. Ei bine, ARC planuieste ca acestia sa se poata bransa la transmisiunile radio de pe Luna, poate cu ajutorul uneia dintre cele 4.000 de statii radio, masiv fortificate, prin care seiful selenar va comunica cu Terra. Fiecare dintre aceste statii va ramane reglata constant pe frecventa Arcei, primind informatii referitoare la reconstruirea unei societati umane. ARC spera sa demareze primul stadiu al proiectului inainte de 2020.

Colonizarea altor lumi 

Chiar si ideea unei arce lunare se bazeaza pe eventualitatea existentei unor supravietuitori pe un Pamant in continuare locuibil si neostil. Dar daca totusi nu va mai ramane chiar nimic aici? Daca o nenorocire de magnitutdinea bombardamentului cu meteoriti care pare sa se fi intamplat in Eonul Hadeam, pe Pamant, va avea loc si va transforma crusta terestra in magma incandescenta? Ce se va intampla cand, in cele din urma, Soarele va intra in penultima faza a evolutiei unei stele, consumand atat Pamantul, cat si detinatoarea istoriei sale din arca, Luna?



Raspunsul este unul asupra caruia cad de acord atat omul de stiinta Stephen Hawking, cat si unul dintre cei mai impresionanti imparati (fictivi) ai viitorului, tiranul intelept Leto II Atreides (din celebra serie Dune a lui Frank Herbert): umanitatea trebuie sa se raspandeasca printre stele, astfel incat sa nu mai depinda de o singura planeta, de o singura viziune sau de un singur conducator (bloc militar) - niciodata. "Supravietuirea pe termen lung a speciei umane este periclitata, atata vreme cat se limiteaza la popularea unei singure planete. Mai devreme sau mai tarziu, dezastre precum coliziunea cu un asteroid sau un razboi nuclear ne-ar putea sterge de pe fata pamantului. Insa odata ce ne-am raspandit in spatiu si ne-am stabilit colonii independente si autonome, viitorul nostru ar trebui sa fie asigurat.", declara, in 2006, profesorul Hawking.

Pana atunci, insa, pamantenii insetati de a gasi in Univers o noua casa ar putea incerca sa intampine posibilele catastrofe, pe care ei insisi sunt pe punctul de a si le abate asupra lor si asupra urmasilor lor. Curatarea si protejarea mediului, stabilirea unei forme de guvernamant sustenabila pe termen lung si mentinea unui climat global sigur (economic, social) ar fi pasi elementari in aceasta directie. Cine stie, daca vom reusi, poate chiar vom avea o civilizatie ce va merita sa fie diseminata spre alte lumi.

Sursa descopera.ro

Thera – vulcanul care a schimbat cursul istoriei

Foto (1)

Harta lumii ar fi aratat altfel daca vulcanul grecesc Thera nu ar fi erupt in urma cu 3 500 de ani, in ceea ce geologii numesc cea mai mare eruptie a tuturor timpurilor.

 Efectele eruptiei nu au lasat numai urme fizice, materializate astazi printr-un crater imens in insula Santorini, dar au marcat si sfarsitul civilizatiei minoice, a carei supravietuire
ne-ar fi prezentat o perspectiva diferita asupra trecutului decat cea pe care o cunoastem astazi.


Istoria omenirii ar putea fi la fel de bine impartita in doua perioade: inainte de eruptia Therei si dupa aceasta. Consecintele fizice au fost imense si de durata foarte lunga, ajungand pana la a inspira anumite episoade biblice.


Efectele asupra climatului nu s-au resimtit doar pe plan local, ci au acoperit o arie foarte larga, pana in China si probabil Nordul Americii si Antarctica, iar forma bazinului Marii Mediteraneene a fost schimbata definitiv. Analiza cenusei vulcanice depusa in adancurile oceanului a revelat forta extraordinara a exploziei, fara precedent in istoria omenirii.

Varianta biblica 

Asupra datei la care s-a petrecut explozia exista inca controverse, istoricii si arheologii reusind totusi s-o incadreze undeva intre 1645 i.e.n si 1500 i.e.n. Aceasta perioada se apropie de cea a exodului din Egipt, ceea ce i-a facut pe istorici sa considere eruptia vulcanului ca o posibila explicatie pentru anumite scene biblice.


Conform Bibliei, Egiptul a fost lovit de multe nenorociri, printre care transformarea apei in sange, ploaia de broaste si insecte, intunericul si grindina.
Aceste efecte sunt compatibile oarecum cu efectele unei eruptii.
Sangele din apa poate fi cenusa vulcanica de culoare rosie, care este deosebit de toxica pentru oameni, ploaia de broaste poate fi o rezultanta a exploziei puternice, care in descompunerea lor au atras o invazie de insecte, iar grindina puternica care s-a abatut asupra populatiei era cauzata de bucatile de materie aruncate de vulcan pe o distanta foarte mare.


Scena in care marea se desparte in doua in fata lui Moise si a insotitorilor sai, poate fi primul efect generat de miscarea puternica a placilor tectonice, in vreme ce armatele egiptene, nu la fel de norocoase, au fost surprinse chiar de efectul imediat urmator: valurile tsunami.
Mentiunea ca oamenii erau ghidati ziua de o coloana de fum, iar noaptea de o coloana de foc pot fi efectele activitatii vulcanice. Insa faptul ca eruptia Therei nu a putut fi datata cu exactitate, face ca aceste analogii sa fie in contextual actual, doar speculatii.


Cand filozoful grec Platon descrie orasul pierdut Atlantida la peste un mileniu de la explozia vulcanului, se poate ca el sa se fi inspirat din folclorul legat de Thera care circula inca in Grecia, transmis din generatie in generatie, bineinteles cu adaugirile de rigoare, deoarece este putin probabil ca trecerea unui timp atat de indelungat sa nu fi deformat adevarul.

Apusul unei culturi 

Absenta ramasitelor umane sau a bunurilor metalice, care ar fi putut fi recuperate, arata ca locuitorii insulei au anticipat aceasta eruptie si insula a fost evacuata inainte ca dezastrul sa se produca.
Chiar daca migratia pe o insula din apropierea Cretei a salvat de la extinctia imediata civilizatia minoica, ocuparea unui alt teritoriu si renuntarea la toate bunurile materiale care le asigurau o superioritate economica, nu le-a intregit si cultura.


Declinul civilizatiei minoice a inceput la scurt timp dupa explozia vulcanului Thera. Istoricii sunt de parere ca valurile tsunami starnite de eruptie au inghitit atat flota navala, sufletul comertului minoic si principala sursa de venit, cat si toate orasele aflate pe coasta.


Modificarea temperaturii cauzata de cantitatile masive de dioxid de sulf ajunse in atmosfera a dus la aparitia iernilor foarte reci si a verilor foarte ploioase, care nu numai ca distrugeau culturile, dar nici nu ofereau conditiile necesare practicarii agriculturii. Acest cumul de efecte s-a arat a fi fatal chiar si pentru o cultura atat de puternica cum era cea minoica, fiind ulterior foarte usor cucerita de alte civilizatii care abia incepeau sa rasara in peisajul istoric.

Urmasul Therei 

Nu au fost pastrate nici un fel de documente referitoare la ceea ce s-a petrecut cu exactitate atunci, insa cercetatorii au incearcat sa obtina mai multe date prin analogia cu eruptia vulcanului Krakatoa din Indonesia, care a avut loc in 1883.


Explozia s-a facut simtita pe o distanta de aproximativ 5 000 de kilometri, iar efectele s-au resimtit pentru foarte multi ani. 40 000 de oameni au pierit in numai cateva ore, valurile tsunami au atins pana la 12 metri inaltime, iar cenusa vulcanica a fost raspandita in aproape toata Asia. Timp de trei ani, supravietuitorii catastrofei au avut parte de apusuri in culori foarte stranii, iar conditiile climaterice s-au schimbat.


Geologii sunt de parere ca eruptia vulcanului Thera a fost de patru sau de cinci ori mai mare decat cea a vulcanului Krakatoa, explodand cu energia mai multor bombe atomice in doar o secunda.

Crezi ca o astfel de eruptie vulcanica mai poate avea loc? Spune-ti aici parerea in legatura cu efectele vulcanilor!

Sursa: descopera.ro

Istoria se repetă: Întâi vine criza, urmată de Războiul Mondial

Cu toate că, la prima vedere, enunţul are un iz apocaliptico-alarmist, opinia în cauză a fost emisă de nimeni altul decât Gerald Celente, celebru analist politic mondial şi fondator al Institutului de Cercetare a Tendinţelor, considerat de multi experţi drept cea mai mare autoritate în domeniu.

Gerard Celente susţine că butada conform căreia istoria se repetă mai ales în condiţiile în care oamenii nu trag învăţămintele necesare, este cu totul şi cu totul adevărată; mai mult: o vom retrăi pe pielea noastră în viitorul apropiat.
Dr. Celente subliniază faptul că revoltele generate de sărăcirea iminentă şi lipsa alimentelor vor duce la tensiuni sociale de mare anvergură, foarte asemănătoare cu cele care au dus la declanşarea celui de-al doilea Război Mondial

" Unii experţi estimează că ceea se întâmplă în prezent în Tunisia şi Egipt nu reprezintă nimic altceva decât evenimente izolate, la nivelul naţiunilor arabe. Eu vă spun că nu este decât partea vizibilă a aisbergului. Este mult mai important decât pare la prima vedere. Războaiele civile de asemenea dimensiuni se transformă în războaie regionale, care duc în mod sigur la conflagraţii mondiale. Crahul din anul 1929 seamănă cu Marea Recesiune Economică din 2008. Vrem, nu vrem, avem foarte clar premizele primului Mare Război din secolul 21", declară Gerard Celente, care adaugă că inegalităţile sociale şi colapsul clasei de mijloc vor accelera criza actuală.

Sursa: BusinessInsiderSursa: descopera.ro

Exista viata dupa 2012?

 

O mare parte din adeptii Sfarsitului cred ca omenirea va disparea dupa 21 decembrie 2012 * Altii spun ca se va trece fie intr-o alta dimensiune, fie la un alt nivel de organizare, necunoscut astazi * Scepticii spun ca 2012 va fi un an ca oricare altul * Febra Apocalipsei 2012 cuprinde insa din ce in ce mai multi oameni * A aparut o teorie conform careia si Nostradamus a prezis aceasta data

Oracolele au prezis o apocalipsa care va avea loc in timpurile noastre, centrata in jurul anului 2012. Toate sugereaza ca ceva se va intampla in acea zi. Chiar daca majoritatea au fost scrise in urma cu sute de ani, acuratetea lor intereseaza in mod special lumea moderna, deoarece previziunile apocaliptice pe care le contin se refera in mod special la perioada pe care noi o traim in prezent.

Decodificarea predictiilor finale ale lui Nostradamus ne poate furniza raspunsurile esentiale, înainte ca bataile ceasului sa anunte sosirea lui 2012.

Recent descoperita carte pierduta a lui Nostradamus dezvaluie desene care pot contine indicii codate despre ce se va întâmpla în 2012. Ca si catrenele lui Nostradamus, aceste desene dau avertismente cumplite, si tocmai uriasa autoritate a acestui profet popular le face dificil de ignorat. Astazi, multi oameni se simt frustrate de incapacitatea stiintei de a raspunde la unele din cele mai profunde întrebari ale timpului nostru, si de aceea îsi îndreapta privirea spre trecut. Privim, astfel, înapoi, la marii maestri ai trecutului, cum este Nostradamus. Planeta noastra se confrunta cu crize de o complexitate alarmanta. Criza de combustibil, specii în pericol de disparitie, valuri tsunami mortale, haos economic si amenintarea nucleara. Toate acestea sunt, oare, o coincidenta, sau ni se pregateste ceva si mai înspaimântator?
Am ajuns la o confluenta de puncte sensibile în sistemele fundamentale. Sunt puncte sensibile în sistemul energetic, în sistemul climatic, exista puncte sensibile în sistemele financiare, în productia de hrana, în problemele cu apa.
Vom ajunge într-un moment în care toate acestea vor converge, moment când lumea va fi distrusa, creata din nou sau ambele. Toate culturile lumii au propriile lor profetii despre un ‘Sfârsit’ al lumii. Este firesc ca oamenii sa simta o conexiune între traditiile lor cultural si ceea ce se întâmpla astazi pe glob. Si iata-le înca prezente si astazi. Unii cred ca aceleasi profetii sunt portretizate în imaginile din cartea pierduta. Toate par sa indice faptul ca în 2012, din perspectiva pamântului, Soarele se va alinia cu central galaxiei Calea Lactee, un fenomen astronomic incredibil de rar care are loc doar o data la fiecare 26.000 de ani.
Prima jumatate a ciclului de 26.000 de ani coincide, destul de inadecvat, cu ultima Era Glaciara, si legat de aceasta, daca e sa vorbim despre cea mai mare încalzire globala din istorie, aceasta a fost topirea ghetii formata în Era Glaciara. Sa dea Domnul sa nu ne aflam în contextul unui eveniment de asemenea magnitudine. Datorita rotirii pamântului, felul cum vedem noi stelele se schimba pe masura trecerii timpului. ‘Alinierea Galactica’, în termenii cei mai simpli, are loc atunci când Soarele rasare pe linie dreapta cu centrul Caii Lactee.
În conformitate cu o multitudine de culturi antice, se pare ca aceasta aliniere anunta momentul unei schimbari dramatice. Toata lumea simte ca ne apropiem de un fel de traversare. Si cred ca ceea ce se afla la radacina acesteia este alinierea galactica. Una dintre cele mai importante civilizatii antice s-a gândit sa observe acest fenomen. Acestia sunt Mayasii, renumiti pentru cunostintele lor avansate de astronomie.
Ei avertizeaza ca aceasta aliniere galactica a soarelui cu centrul galaxiei, cunoscuta sub numele de ‘Fisura Întunecata’, ar putea avea consecinte îngrozitoare. Se crede ca aceste avertismente se repeta si la alte câteva civilizatii antice. Toate aceste predictii apocaliptice si viziuni ale viitorului au ca idee centrala faptul ca, atunci când Soarele rasare în aceasta ‘Fisura Întunecata’, va fi rau. Aceasta este vremea cataclismelor, vremea distrugerii. Anticii stiau cum sa fie una cu ei însisi, cu natura, cu viata si cosmosul în ansamblul lor. Dar noi am pierdut contactul cu toate astea. Multe din ceea ce se întâmpla acum, în special schimbarile survenite în sistemul ecologic, în oceane, toate aceste lucruri au fost prezise de Nostradamus si de alti profeti. La fel ca mayasii si alte civilizatii dinaintea lui, Nostradamus se uita în stele si vede pericolul ce va veni.
“Va fi mare varsare de sânge,
Cerul va arata straniu,
Atât pe pamânt, pe mare dar si în aer,
Secte, foamete, regate, boli, confuzie.”
Figura controversata si învaluita în mister, Nostradamus a murit acum aproape 500 de ani, cu secole si generatii în urma fata de 2012.
Însa în repetate rânduri, predictiile lui au fost foarte exacte. A prevazut multe din evenimentele majore politice, religioase, chiar descoperiri stiintifice si inovatoare.
Pe masura ce 2012 se apropie, problemele lumii par sa se înmulteasca. Daca doar citesti ziarele, daca te uiti la televizor, ceea ce vezi sunt stiri constante despre schimbari ce se intensifica rapid în domeniile fundamentale majore pentru supravietuirea omenirii. Schimbari climatice rapide, colapsuri financiare, reorganizari pe plan energetic si disparitii de specii, criza de apa. Biologul de la Harvard, E.O. Wilson, vorbeste despre aceasta perioada din istorie, despre unicitatea acestei perioade de timp în istorie. Spune ca traim într-un loc îngust al timpului, adica resursele si abilitatea noastra de a solutiona problemele vor fi fortate dincolo de limite. Si iata nodul problemei. Timpul pare sa se accelereze. Se spune ca secolul 20 are mai multa istorie comasata în el decât toate celelalte 19 ce l-au precedat. E foarte probabil ca secolul XXI va avea în el 19-20 de secole în el. În secolul XXI, vom fi martorii unei tehnologii de 1.000 ori mai multa decât în secolul XX. Nimeni în viata nu poate sa-si imagineze acest concept. În secolul XX, am început de la cai, apoi au aparut automobilele, avioanele, am fost pe Luna, am inventat internetul, si daca multiplici toate astea cu 1.000, nu ai cum sa-ti imaginezi ce-ar mai putea aparea în secolul urmator. Daca istoria e vreun fel de indicator a ceea ce urmeaza sa experimentam, atunci aceasta tranzitie va fi una foarte scurta si va avea loc foarte curând. Ziua de 21 decembrie a anului 2012 marcheaza doar o data, dar noi ne aflam déjà în acea zona a timpului unde, ca civilizatie si ca planeta, suntem fortati sa rezolvam cea mai mare provocare înregistrata vreodata în istoria umanitatii. Dacaomul modern continua pe drumul actual, unii cred ca predictiile cele mai întunecate ale lui Nostradamus s-ar putea declansa când se va produce alinierea galactica. Totusi, ar mai putea exista macar o fereastra de oportunitate.
În timp ce imaginea finala din cartea pierduta arata o carte nescrisa a vietii, sugerând extinctia, unii întrevad o raza de speranta. Aceasta a fost facuta de cineva care stia ce face. De aceea tine cartea ridicata spre noi, spunând:
“E alegerea voastra, voi decideti ce vreti sa faceti”.
Este lucrarea a unui geniu plin de compasiune pentru ca încearca sa ne dea un mesaj, sa ne salveze, sa ne salveze civilizatia si vietile. Acesta sa fie motivul pentru care atât de multe culture au codificat avertismente pentru generatiile viitoare? Ar putea fi alinierea galactica, realmente, un tragaci pentru un eveniment pe care omenirea sa-l controleze? E posibil ca evenimentul cataclysmic ce a fost prezis sa nu fie ceva atât de tragic, ci, mai degraba, un semnal de alarma? Daca trebuie remarcat ceva la Nostradamus, acela este sensul de speranta care razbate din opera lui. Indiferent cât s-ar înrautati lucrurile, indiferent cât de rele ar fi razboaiele, foametea, holocaustul nuclear, umanitatea va supravietui. Cred ca întrebarea la care trebuie sa ne raspundem acum este:
“Avem noi curajul sa unim întelepciunea trecutului nostrum cu stiinta avansata de astazi?”
“Oare o stiinta bazata pe spiritualitate ne va ghida dupa 21 decembrie 2012?”
Unii sunt de parere ca sfârsitul calendarului mayas reprezinta el însusi un mesaj de speranta, ca 21 decembrie 2012 nu marcheaza, de fapt, un sfârsit, ci, mai degraba, concluzia unei Ere si începutul uneia noi. Daca punem laolalta întelepciunea antica si cunoasterea contemporana am putea sa depasim acest moment cu bine.
În ciuda predictiilor sale atât de pesimiste,însusi Nostradamus descrie zilele ce vor veni ca având multe posibile urmari. Acest profet proeminent nu vorbeste despre un viitor scris în piatra, de neschimbat, ci despre un viitor în care omul îsi poate croi propriul destin. Acesta este profetul care a lasat loc la doua tipuri diferite de viitor. Unul care îl descrie pe om ca pe un mare unificator, si un al doilea în care omul moare într-un accident stupid. Nu-si poate împlini ambele viitoruri, i se ofera o alegere. Noua ni se ofera sa alegem. Fie va pavati calea catre o noua umanitate, fie asteptati sa v-o paveze altcineva si pe toti va asteapta apocalipsa. Culturile înfloresc si dispar. Civilizatiile se dezvolta si decad.
Chiar si marele profet Nostradamus este, la urma urmelor, doar un muritor de rând, dar mesajele sale nemuritoare dainuie, îndemnându-ne sa reusim împreuna sau sa pierim.
“Transformarea va fi foarte dificila”
“Orase si provincii vor iesi invingatoare de pe urma schimbarilor,
“Inimile lor bucurându-se de starea de lucruri restabilita,” “Cei vicleni eliminati”

Marea, pamântul refacut, pentru ca armonia umana se trezeste la viata.”

Sursa: Piatza.Net

Lancea destinului

 

Longinus era un ofiter de vita veche, familia lui avand sange regal, mai precis facand parte din clanul despre care se spune ca se trage din unul dintre cei doi fondatori ai Romei, respectiv Remus. S-a nascut in secolul I in Capadocia (regiune cu o bogata istorie aflata astazi in Turcia) si a primit sarcina nefasta de a comanda plutonul de executie in timpul rastignirii lui Hristos. „Sutasul si cei care il pazeau pe Iisus impreuna cu el cand au vazut cutremurul de pamant si cele intamplate s-a inspaimantat foarte tare si au zis: cu adevarat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu” (Matei 27, 54), sta scris in Noul Testament, care nu pomeneste numele ostasului roman. Potrivit traditiei, ofiterul se chema Longinus si, in calendarul catolic si ortodox, este ridicat la demnitatea de sfant: sfantul Longinus.

Ce l-a condus pe acest pagan la convertire? Fara indoiala ca a fost impresionat de blandetea si calmul lui Hristos, de vorbele pe care le-a rostit inainte de a muri, de modul in care a suportat suferintele si agonia. Dar a fost ceva mai mult: Iisus i-a dat harul convertirii pentru o fapta buna: dat fiindca, vazandu-l sfarsit de puteri, pe drumul Golgotei, i s-a facut mila si i-a luat crucea de pe umeri, obligandu-l pe Simon din Cirene sa i-o duca, sau pentru ca le-a permis femeilor sfinte sa se apropie de locul supliciului, lucru neingaduit la o executie capitala, sau poate pentru ca, in momentul in care l-a auzit spunand: „Mi-e sete”, i s-a facut mila si a dat dispozitie unui soldat sa ia din plosca sa apa amestecata cu otet – bautura soldatului roman – si sa-i umezeasca buzele arse.

Loginus si sulita din coasta lui Iisus
Pe de alta parte, Loginus curta o tanara evreica de familie foarte buna, pe nume Rasela, care era una din femeile care lepadasera bogatia si il urmasera pe Hristos. Se spune ca, prin intermediul ei, Longinus stia cine era Iisus si chiar ar fi fost pe jumatate convertit la noua religie. In consecinta, ajungand sa fie martor la chinurile Mantuitorului, le scurteaza, dupa obiceiul timpului: strapungandu-l cu sulita coasta dreapta, „de a curs sange si apa”. Dar nu-i zdrobeste fluierele picioarelor, respectandu-se profetia „si oasele Lui nu pot fi zdrobite”. Cronicarii orientali au inregistrat ca aceasta fapta s-a petrecut in ziua de vineri, la ora 21 si 20 de minute (ora Ierusalimului).
Istoria Lancei Destinului
Scrierile apocrife, multe descoperite la Marea Moarta, vorbesc de Lancea Destinului, despre care se spune ca ar fi sulita romana ce a apartinut centurionului Cornelius Longinus. Aceasta sulita are o poveste impresionanta, potrivit cronicarilor. Fusese confectionata de un neintrecut fierar orb de la Damasc, din fier ceresc (de provenienta meteorica) si din cutitasul profetului Ilie. Manerul fusese intarit cu inele elegante de bronz si sculptat din lemn de cedru libanez, incrustat cu elixire magice care o faceau „invingatoare, vesnica, usoara, iar focul de ea nu se prindea”. Longinus a cumparat lancea cu 30 de talanti, o suma uriasa la acea vreme, echivalentul a cateva sute de mii de euro.
Lancea Destinului i-a purtat noroc imparatului roman Traian in Dacia
Fierarul l-a consolat: „sa nu-ti para rau ca ai platit o mica avere; sulita este mai importanta decat tot ce am facut eu pana acum si va fi mai faimoasa decat cetatea Damascului cu cele sapte porti ale ei”. Legendele spun ca Lancea Destinului conferea posesorului talente militare si victorie asupra dusmanului oricat de ingrozitoare ar fi fost batalia. A ramas in posesia familiei lui Longinus pentru o suta de ani. Apoi, a ajuns o vreme in mana imparatului Traian, care nu credea in virtutile sale miraculoase, dar a avut surprinzatoare victorii militare, chiar si impotriva Daciei, in pofida renumelui sau de invincibilitate de pana atunci.
Lancea Destinului a ajuns in mainile cavalerilor templieri
Mai tarziu, lancea sutasului a intrat in posesia Sfantului Mauritius Africanul, primul cavaler crestin. Apare apoi in Bizant, unde a ramas mai multe sute de ani, devenind una din armele imparatului Constantin cel Mare. A fost furata de venetieni, potrivit unor marturii. Ultima stire certa arata ca Lancea Destinului a facut parte din tezaurele nepretuite ale Cavalerilor Templieri.
Sulita, din mainile lui Hitler în Fort Knox din Washington
Se spune ca ar fi fost recuperata de arheologul german Otto Rahn, in anul 1938, din imprejurimile castelului Monsegur – din tinutul catarilor (in Franta) – si ca ar fi ajuns in posesia lui Adolf Hitler, pana la 28 decembrie 1942, cand a fost sustrasa din buncarul fuhrerului de catre un comando american. Exista zvonuri ca, in prezent, Lancea Destinului s-ar afla la Fort Knox (SUA), ceea ce ar face ca Washington-ul sa fie de neinvins. O copie a acesteia se afla intr-o catedrala din Germania.
Destinul sfantului Longinus
Potrivit traditiei, ofiterul Longinus si-a pierdut vederea dupa moartea lui Iisus pe cruce si s-a vindecat de orbire prin atingerea de sangele Mantuitorului de pe sulita sa. Se spune ca a renuntat la cariera militara si a murit ca martir. S-a pretins ca trupul sfantului Longinus ar fi fost descoperit la Mantua in anul 1304, impreuna cu un burete imbibat cu sangele lui Hristos (pe care il pastrase dupa ce asistase la curatirea trupului Sau coborat de pe cruce). Relicvele au fost impartite, ajungand in diverse locuri: Praga, Karlstein, Vatican. Dar, in acelasi timp, sardinienii sustin ca ar fi in posesia moastelor, pe care le-ar fi gasit pe insula lor, unde sfantul a fost supus la chinuri in timpul imparatului Nero. Pe de alta parte, grecii sustin ca Longinus a fost martirizat in Gabala, Capadocia. Se spune insa ca i s-ar fi gasit capul la Ierusalim si ar fi fost dus in Capadocia. Sfantul Longinus este sarbatorit la 15 martie de catre Biserica Catolica. O impresionanta statuie a sa se gaseste in Bazilica Sfantul Petru de la Vatican.

Sursa: 2006 - 2010 Piatza.net  

Pamantul este rezultatul ciocnirii dintre Tiamat si Nibiru

 

Potrivit legii Titius-Bode, în unele sisteme orbitale, corpurile cereşti (Soarele, planetele şi sateliţii) guvernează într-o funcţie exponenţială de secvenţă planetară. Conform acestei legi, între Marte şi Jupiter, la circa 400 de milioane de kilometri distanţă faţă de Soare, ar fi trebuit să se afle o planetă. Începând cu anul 1801, obiecte cereşti din piatră şi metal (asteroizi) au fost descoperite orbitând in jurul Soarelui la aproximativ această distanţă. De atunci au fost identificaţi şi catalogaţi câteva sute de mii de asteroizi. Într-un interval cuprins între 330 şi 480 de milioane de kilometri distanţă faţă de Soare, există o zonă plină de asteroizi şi denumită “centura de asteroizi”. Cel mai mare asteroid (Ceres) are diametrul de 1000 de kilometri; împreună cu ceilalţi asteroizi, dacă toţi ar fi uniţi într-un singur obiect, obiectul ceresc rezultat ar avea diametrul total de 1.500 de kilometri, mai puţin de jumătate decât diametrul Lunii, relateaza lovendal.net.
Astronomul Olbers a fost cel care a descoperit cel de-al doilea asteroid (Pallas, în 1802) şi cel de-al patrulea asteroid (Vesta). Tot el a fost cel care a lansat ideea că aceste corpuri cereşti sunt fragmente dintr-o planetă care a explodat. O altă teorie sugerează faptul că asteroizii ar fi părţi componente dintr-o planetă care s-a distrus ca urmare a unei coliziuni masive. Astfel s-a născut teoria planetei dispărute, pe care sumerienii o denumeau în antichitate Tiamat. Dar de aici, au început controversele.
Tom van Flandern (specialist în în mecanică celestă la Observatorul Marinei Americane) susţine faptul că acum 65 de milioane de ani, exista o planeta gigantică între Marte şi Jupiter, dar care a explodat. Ca urmare a exploziei, Pământul a fost bombardat de o serie de comete şi asteroizi care au pus capăt existenţei dinozaurilor pe planeta noastră.
Van Flandern a sugerat faptul că marea fisură de pe Marte ar reprezenta locul de impact al unui fost satelit, sateliţii lui Neptun arată dovada existenţei unei distrugeri violente, Mercur a fost odată satelitul lui Venus, iar Marte a avut probabil mai mulţi sateliţi. Detalii la cristiannegureanu.blogspot.com
Zecharia Sitchin, în lucrarea “Cea de-a douăsprezecea planetă” susţine că, aşa cum ne-a învăţat civilizaţia sumeriană, Pământul ar fi de fapt planeta Tiamat din vechime, el fiind mult mai îndepărtat de Soare în vechime!
Conform vechilor texte sumeriene, Tiamat a fost lovită de o altă planetă mai mare, mutând-o din orbita sa iniţială (situată între Marte şi Jupiter) în orbita iniţială a Pământului, creând Luna şi centura de asteroizi. Acestă planetă masivă se numeşte Marduk (sau Nibiru), şi, într-una din traversările sistemului nostru solar (odată la 3.600 de ani), a lovit planeta Tiamat pe care a mutat-o de pe orbita sa. Tot conform textelor sumeriene, Tiamat a fost lovit mai întâi de trei dintre sateliţii lui Nibiru, iar la final, însuşi Nibiru a lovit Tiamat-ul pe care l-a sfărâmat în două: o jumătate a devenit planeta Pământ, iar cealaltă jumătate a devenit centura de asteroizi care se găseşte în prezent între Marte şi Jupiter. După ce s-a desprins prima jumătate din Tiamat, aceasta a mai fost lovită de un mic satelit al lui Nibiru, aceasta catapultându-se într-o nouă orbită.
Telescopul spaţial Hubble a investigat recent unul din marii asteroizi ce fac parte din Centura asteroizilor. Este vorba de asteroidul Vesta, care prezintă o geologie similară cu cea a Pământului, precum şi zone de lumină şi întuneric ca faţa Lunii.
Un lucru foarte ciudat în legătură cu Terra, îl reprezintă faptul că apa se găseşte în prea mare abundenţă pe Pământ. Explicaţia o putem găsi în scrierile sumeriene: Tiamat, fiind lovit de Nibiru şi sateliţii săi, a fost despicat aproape în jumătate, luând cu el şi apa din această lume. E curios faptul că apă de pe Terra se găseşte cel mai mult doar pe o singură parte (Oceanul Pacific). Dacă tot Oceanul Pacific ar dispărea, Terra, ar părea ca o planetă scobită la jumătate.
Un cercetător ştiinţific, Andy Lloyd, a analizat problema provenienţei apei pe Terra. Într-adevăr, Pământul nostru se află mult prea aproape de Soare, pentru ca să se fi format atâta apă. Terra ar fi trebuit să fi fost o planetă mult mai uscată. Actualele teorii sugerează faptul că apa de pe Pământ îşi are originea în impactul cometelor cu Pământul, la începutul geoistoriei. Dar datele recente arată faptul că rapoartele izotopice de apă terestră şi de gheaţă cometară sunt diferite. Cometele conţin cantităţi mari de deuteriu, o formă izotopică de apă, care este prezentă rar pe Pământ. Aceasta înseamnă că apa n-a apărut pe Pământ, fiind adusă de comete, şi, aşa cum trage concluzia Lloyd, “Pământul are atât de multă apă, întrucât el s-a format mult mai departe de Soare”.
Un alt astronom, pe nume Allessandro Morbidello, a lansat teoria conform căreia Pământul s-ar fi format din întrepătrunderea unor corpuri cereşti, de mărimea Lunii, care ar fi avut diverse orbite haotice în sistemul solar primordial. Aceşti “mesageri volatili” (cum îi numeşte Morbidello) s-ar fi format la circa 4 U.A. distanţă (ceea ce înseamnă de 4 ori distanţa dintre Soare şi Pământ). Aceasta înseamnă că formarea Pământului ar fi avut loc undeva în jurul orbitei planetei Jupiter.
Citând teoria de mai sus al lui Morbidello, Andy Lloyd a ajuns la concluzia că “Din moment ce Pământul a fost de patru ori mai departe faţă de Soare decât este acum, asta înseamnă că trebuie să explicăm cum de a ajuns atât de aproape faţă de Soare”. Şi singura explicaţie ar fi aceea că Nibiru a pătruns în sistemul nostru solar şi a destabilizat toate orbitele planetelor cunoscute.

Sursa: AIM

Mormântul apostolului Filip, descoperit în Turcia

Mormântul a fost găsit în oraşul turcesc Pamukkale

O echipă de arheologi a descoperit mormântul Sfântului Filip, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, în Pamukkale, vechiul oraş Hierapolis, din vestul Turciei, notează agenţia de presă Anatolia, citată de AFP.
Coordonatorul echipei, italianul Francesco d’Andria, a declarat că această descoperire, pe care o consideră de o importanţă majoră pentru arheologie şi pentru lumea creştină, a venit după mai mulţi ani de căutări. „L-am găsit în sfârşit sub dărâmăturile unei biserici (din zonă), pe care ­le-am scos la lumina zilei în urmă cu o lună”, a explicat arheologul italian. Specialistul a precizat că echipa sa a păstrat mormântul intact, însă „într-o zi, el va fi deschis, fără îndoială”.
Filip, pescar originar din Galileea, o provincie aflată în prezent pe teritoriul Israelului, a fost unul dintre discipolii lui Iisus. Apostolul a pornit într-o campanie de evanghelizare a unor ţinuturi din Asia Mică şi a fost omorât cu pietre la vârsta de 87 de ani, iar apoi a fost crucificat de romani, în anul 80 d.H., în oraşul Hierapolis din străvechea regiune istorică Frigia.
Pamukkale, nume care înseamnă „castelul de bumbac”, este în prezent unul dintre oraşele turistice cele mai renumite din Turcia. Zona este cunoscută mai ales pentru apele termale şi rocile sedimentare, travertin alb, de la care îi şi vine numele.

Sursa: LUPTA PENTRU ORTODOXIE

Un mega-cutremur va zgudui USA in perioada urmatoare?

Institutul de Fizică a Pământului din Moscova avertizează America despre posibilitatea de a se confrunta cu un mega-cutremur în următoarele 14 zile, fiind vizate SUA, Mexicul, America Centrală şi zonele de vest ale Americii de Sud, relatează site-ul Real News Reporter. Acest avertisment vine ca urmare a faptului că s-au detectat semnale electromagnetice subtile în atmosfera superioară a Pământului, în întreaga lume, dar în special deasupra continentului american.

Iată cum se explică metodologia acestei previzionări a cutremurului: planetele afectează Pământul indirect, prin faptul că acţionează asupra Soarelui. Unele planete sunt extrem de mari. Dacă Soarele ar avea mărimea unui coş de fructe, Jupiter şi Saturn, gigantele gazoase, ar fi asemenea unor portocale, iar Pământul ca o boabă de piper. Planetele Jupiter şi Saturn influenţează foarte mult Soarele, atunci când se află pe aceeaşi parte ca şi Soarele (asemenea Pământului-Lunii şi Soarelui, atunci când Luna este plină). Aceste două mari

planete cresc în această perioadă frecvenţa şi intensitatea furtunilor şi petelor solare (la fel cum creşte activitatea mareei pe Pământ, atunci când Luna se află într-o anumită poziţie).

 

În momentul de faţă, atât Jupiter cât şi Saturn se află în aceeaşi parte ca şi Soarelui, începând din septembrie 2010, poziţie care şi-o vor menţine până în mai 2011. De aceea, în lume, în toată această perioadă vor avea loc o mulţime de cutremure puternice (ca cutremurul din Christchurch / Noua Zeelandă de acum câteva săptămâni sau recentul megaseism din Japonia). În jurul datei de 20 martie, atunci când va avea loc şi fenomenul de Super Lună, un eveniment catastrofic îşi va face apariţia.Interesantă mai e următoarea observaţie: cu câteva zile înainte de devastatorul cutremur care a distrus oraşul Christchurch (Noua Zeelandă) pe 22 februarie 2011, în acea zonă muriseră inexplicabil un număr imens de balene. Coincidenţă nu poate fi, aşa că totul trebuie legat de violentul cutremur. Apoi, nu trebuie uitat faptul că, începând din ianuarie 2011, cele mai multe morţi ale peştilor şi păsărilor au fost semnalate în Statele Unite, ceea ce ar duce la concluzia că şi această ţară trebuie să se confrunte în perioada următoare cu un mega-cutremur.

Încă o observaţie de făcut. Între 21-25 martie 2011, armata SUA, CIA, Departamentul de Stat al SUA, Agenţia Americană pentru Dezvoltare Internaţională şi Crucea Roşie Internaţională au anunţat că vor susţine o serie de exerciţii de pregătire, o asemenea participare fiind un eveniment extrem de rar. Ştiu oficialităţile ceva şi ascund acest lucru de ochii populaţiei?
sursa

Sursa: News.ro Ştiri pe Blog

Culegi ceea ce semeni

Legea cauzei si efectului este aceeasi cu legea „actiune/reactiune”, care spune: „Culegi ceea ce ai semanat”. Este o lege importanta si trebuie sa tii seama de ea in orice imprejurare. Ea te va ajuta sa devii stapan pe destinul tau. intotdeauna, in mod inevitabil, cauza antreneaza dupa sine efectul. Este o lege imuabila pe care o regasim pe toate planurile – fizic, psihic, mintal, cosmic si spiritual. A nu crede in ea e la fel de lipsit de sens ca a nega legea gravitatiei si a te arunca de pe o cladire de 60 de etaje, sau a bea un pahar cu otrava crezand ca nu te vei otravi pentru ca lichidul din pahar pare inofensiv.
Legea „cauza/efect” este ireversibila. E firesc sa crezi ca, daca semeni morcovi, vei culege morcovi si nu cartofi. Acelasi fenomen se produce si in viata ta. Culegi ceea ce semeni. Toate urmarile de aici ti se trag. Tot ceea ce culegi a fost semanat de gandurile tale constiente si inconstiente. Ti-as putea cita mii de exemple in acest sens. in prezent, ai putea trai intr-o casa in valoare de o jumatate de milion de dolari? Nu. Nu e pentru tine, e numai pentru cei bogati? Exact. Este suficient pentru a culege ceea ce gandesti. Dar cum se face ca sunt atatia care traiesc in castele? Exista mii de milionari. De ce ei si nu tu? Pur si simplu pentru ca ei cred in asta. Te tenteaza sa pleci intr-o calatorie pentru un an? A, nu! Asta nu se face! Nu ai timp, nici bani! Atunci, asta vei culege. Ramai acolo unde esti. Crezi ca ai o boala ereditara? Da? Ah, da, imi dau seama. Nu ai de ales. Ai diabet, ca tot restul familiei. Nu vei recolta niciodata altceva pentru ca ai acceptat in mod inconstient ideea ca aceasta boala e ereditara. Stii ca e dovedit faptul ca exista foarte putine boli ereditare? Singura pe care eu o recunosc intr-adevar este modul de a gandi transmis din generatie in generatie… „Nu pot. Nu sunt in stare”; iata cel mai bun mijloc de a trece pe langa succes!
Legea cauza-efect actioneaza la fel asupra tuturor. Fie ca esti sarac, bogat, papa, cersetor, barbat, femeie, copil, aceasta lege exista pentru fiecare dintre noi. Si, de fiecare data cand i te impotrivesti, tu esti cel care suporta consecintele. A fi capabil sa cunosti efectul pe care-l provoaca o cauza este o dovada de mare intelepciune. Daca-ti petreci viata lenevind si asteptand sa-ti pice totul din cer, n-ai sa culegi niciodata aceleasi lucruri ca cel care inventeaza si munceste continuu. Sunt atatia oameni preocupati sa-i invidieze pe altii, sa contemple succesul pe care-l au, resemnandu-se cu gandul ca ei nu vor avea niciodata aceasta sansa. Ei vor culege ce au semanat, mai precis, nimic.
Daca nu culegi destula dragoste in viata ta, cine a uitat s-o semene? Daca nu te bucuri de toata afectiunea pe care o doresti, cine a uitat s-o semene? A-ti demonstra afectiunea prin gesturi nu va determina in mod automat o recolta bogata de dragoste. Totul depinde de felul in care o faci. Aici este vorba de adevarata afectiune, adevarata dragoste, cea pe care o daruiesti din inima, fara a astepta nimic in schimb. Nu poti culege ceva din inima altora daca iubesti cu capul. Daca vrei sa schimbi efectele si reactiile din viata ta, tot ce ai de facut e sa schimbi cauza. Observa ceea ce culegi si adu-ti aminte ce ai semanat. Inevitabil, vei gasi cauza.
Poti verifica legea cauza-efect prin teste simple: daca te apropii prea mult de foc, o sa te arzi; daca tii in mana un cub de gheata, iti ingheata degetele. Poate este prea simplu! Dar aceasta lege importanta nu e cu nimic mai complicata. Orice ai face, reactiunea e la fel ca actiunea, tot asa cum efectul e totuna cu cauza si ceea ce recoltezi e totuna cu ce ai semanat. Omul isi complica deseori viata in fata simplitatii. Se indoieste, isi face griji si se simte derutat pentru a se regasi, in final, tot in punctul de plecare. Si, pe tot parcursul acestui drum, s-a confruntat cu o multime de lucruri neplacute pe care le-ar fi putut evita daca ar fi cautat de la inceput in el insusi. Raspunsul este intotdeauna acolo.
Daca anumite situatii se repeta in mod regulat, fara sa poti intelege ce se intampla, accepta ideea ca aceasta recolta a fost semanata de tine, probabil chiar din frageda copilarie. Ai decis inca de atunci sa te ascunzi in tine insuti, iar astazi continui sa culegi aceleasi rezultate. Aceasta recolta se poate manifesta printr-o sanatate fragila, diferite boli, violenta etc. Tu nu-ti aduci aminte de aceste decizii pentru ca ele sunt practic intotdeauna luate in mod inconstient.
Totusi, nu e nevoie sa te intorci atat de mult in timp pentru a incerca sa intelegi. Nici macar nu e nevoie sa incerci sa intelegi. Poti uita trecutul si sa incepi de azi o viata noua .
Daca vrei, poti schimba efectul din viata ta schimband cauza chiar din aceasta clipa. Decizia iti apartine. Daca te hotarasti ca de acum inainte vrei sa culegi dragoste, poti incepe sa semeni cand si unde vrei. Nu te mai preocupa de trecut si de cauzele care s-au pus in miscare. Nu mai cauta sa afli care situatie a produs cutare sau cutare efect. O iei de la inceput. Uita trecutul; acestea nu sunt decat experiente pe care le-ai trait.
Seamana ceea ce doresti sa culegi. Daca vrei sa traiesti in bogatie, incepe sa te gandesti la bogatie. Pretinde ca esti bogat si ca ai toti banii de care ai nevoie. Ce vei face acum? Vei merge sa mananci intr-un mic restaurant amarat sau vei prefera unul de prima clasa? Daca il alegi pe acesta din urma, asta trebuie sa faci! O sa-mi spui ca n-ai destui bani si ca, daca vei merge la restaurant, n-o sa mai ai cu ce plati chiria.
Acum vezi cauza pe care ai pus-o in miscare prin aceste cuvinte? Ai spus ca vei avea bani sa-ti platesti chiria si chiar asta ti se va intampla. Trebuie sa te „programezi” incontinuu afirmand: „Sunt bogat; imi merg toate din plin; nu stiu de unde va veni aceasta bogatie, dar e toata numai pentru mine.”
Nu e nevoie sa mergi pana la extreme. incepe cu mici realizari, stiind precis ce vrei sa culegi. Fii gata sa treci la actiune. E foarte important sa treci la actiune pentru a obtine reactiunea dorita. Daca ramai acasa si pastrezi totul in mintea ta, rezultatele vor veni foarte greu. Trebuie sa pui energie in ceea ce faci, trebuie sa te misti.
Daca iti doresti o garderoba noua, arunca hainele pe care nu le mai vrei, pretextand ca faci loc in dulap pentru ceea ce vei cumpara. incepe, treptat, sa cauti lucrurile pe care le doresti intr-adevar. Fara indoiala, te gandesti: „Ar fi prea frumos sa fie adevarat; e aproape imposibil sa mi se intample asta”.
Vezi care e cauza pusa in miscare? Fii constient de toate gandurile tale. Ce gandesti citind aceste ganduri? Crezi in ceea ce spun? Esti gata sa traiesti in acest fel sau mai ai inca indoieli? Daca te indoiesti, nu vei obtine niciodata ceea ce vrei.
Daca vrei sa ai mai multi prieteni, sa fii in mijlocul oamenilor si sa ai o viata activa, incepe prin a intreprinde ceva in acest sens. Gaseste-ti prieteni; aproprie-ti oamenii, vorbeste cu trecatorii de pe strada, oriunde te-ai afla. Fa asta in fiecare zi. Astfel vei pune o noua cauza in miscare.
Deci, incepi prin a vizualiza ceea ce vrei; apoi treci la actiune, incredintat ca vei obtine ceea ce vrei. Recolta nu e mereu instantanee; de aceea, perseverenta e un atribut indispensabil al fiintei umane.
Legea cauza-efect exista pentru fiecare om. Ea te face sa culegi ceea ce ai semanat. Atunci, de ce sa cauti sa te razbuni sau sa pedepsesti pe cineva? Ne suparam, nu ne mai vorbim; ne imbufnam, ne simtim jigniti, ne infuriem, ne spunem prostii; vrem sa-l schimbam pe celalalt, sa-i aratam ca … etc.
Legea cauza-efect se va ocupa de cealalta persoana potrivit intentiilor pe care le are fata de tine . il va face sa culeaga ce a semanat. De aceea, e important sa ne ocupam numai de treburile noastre si sa invatam sa-i acceptam pe oameni asa cum sunt.
Gandeste-te ca poti avea tot ce-ti doresti. Nu e nici o limita pentru ca tot ce exista pe Pamant a fost creat pentru fiecare dintre noi. Deci, scrie ce vrei sa culegi si treci la actiune inca de pe acum.
In urmatoarele zile,incearca sa devii mai constient de atitudinile tale negative care te pot impiedica sa obtii ceea ce vrei. Transforma-le in ganduri pozitive. Iata afirmatia pe care trebuie sa o rostesti cat mai des posibil:
Incepand de acum,seman si culeg cu gandurile, cuvintele si actiunile mele, numai ce-mi este benefic.

Sursa: Dincolo de Orizont

SFANTUL MARE MUCENIC SI TAMADUITOR PANTELIMON

In 27 iulie se praznuieste un Sfant care este binecunoscut mai ales celor aflati in suferinte si in boli – Sfantul Mare Mucenic Pantelimon.
Pantoleon, asa cum se numea initial, era un tanar medic dintr-o familie bogata a Imperiului Roman. Este initiat in medicina si devine atat de priceput incat insusi imparatul se gandeste sa-l ia ca medic particular. Cu alte cuvinte, Pantoleon avea tot ce iti putea oferi aceasta lume: famile instarita si de rang inalt, educatie de nivel inalt si o perspectiva de cariera naucitor de atractiva.
Se pare, insa, ca in sufletul sau era loc de altceva. Nu vorbim aici despre blandete, atentie, sau alte trasaturi firesti care se mai gasesc (acum, din ce in ce mai rar) la oameni, si care ii fac sa fie mai binevoitori sau amabili cu ceilalti. Se pare ca Pantoleon avea un suflet care nu se multumea cu ce ii dadea lumea si nici cu unele calitati omenesti pe care le poti dobandi.
El nu se multumea doar sa faca un mic bine pentru ceilalti, doar sa le vindece sau se le ogoiasca niste rani si sa ii lase in durerea si suferinta lor profunda. El nu se multumea sa ii ajute pe ceilalti omeneste. El nu putea spune „am facut tot ce am putut, gata, de acum inainte nu mai e treaba mea“. Avea o sete in el, o sete a milei fata de cel bolnav si impovarat, o sete de a il smulge pe acesta cu totul, integral, din starea sa, din boala sa. Nu se multumea cu a fi bun, el voia sa fie bun pana la sfarsit. Nu se multumea cu a face mila, el voia sa faca mila pana la sfarsit. Nu se multumea sa vindece, el voia sa vindece pana la sfarsit.
Sesizand fondul acesta sufletesc, Sfantul Ermolae, si el cinstit ca sfant doctor fara de arginti, il abordeaza si ii arata ca „stiinta medicala nu poate aduce decât slaba usurare naturii noastre suferinde si sortita mortii si ca numai Hristos, singurul Doctor adevarat, a venit sa ne aduca Mântuirea, fara leacuri si fara plata. Cu inima batând de bucurie la auzul acestor cuvinte, tânarul Pantoleon incepu sa il viziteze regulat pe Sfântul Ermolae si fu initiat de el in Tainele credintei” (din sinaxar).
Dar dupa cum spusese Sf. Ap. Pavel, „toti cei care vor sa traiasca cucernic intru Hristos, vor fi prigoniti“, tot asa a fost si cu Pantoleon. Desi era evident, din faptul ca isi vanduse averea saracilor si vindeca fara bani, ca nu are nici un fel de ambitie personala, ceilalti medicii il pizmuiau, pentru ca era cunoscut si toti cei aflati in suferinte si necazuri nu mai alergau la ei, ci la acest atat de milostiv doctor care nu numai ca nu le cerea bani, dar le daruia niste talanti de aur – credinta – in schimbul bolilor lor!
Medicii il pizmuiau pentru ca suferinta nu mai putea fi exploatata, bolnavii nu mai puteau fi sursa de imbogatire. Se implinea cu acestia cuvantul Scripturii:
“Să asuprim pe cel sărac şi drept, să nu ne fie milă de văduvă, şi de cărunteţile bătrânului încărcat de ani să nu ne ruşinăm. Puterea noastră să fie legea dreptăţii noastre, că ce este slab nu este de nici un folos” (Int. lui Solomon, 2, 10-11).
Pantoleon, rupand aceasta „lege” a faradelegii si facand mila cu cei lipsiti, a provocat in ei reactia tuturor celor care se simt amenintati de vecinatatea cucerniciei: Să vânăm pe cel drept, fiindcă ne stinghereşte şi se împotriveşte isprăvilor noastre şi ne scoate vină că stricăm legea şi ne învinovăţeşte că nu umblăm cum am fost învăţaţi din copilărie. El se face pe sine că are cunoştinţă despre Dumnezeu şi se numeşte: fiul Domnului. El este pentru noi ca o osândă a gândurilor noastre şi ne este greu chiar când ne uităm la el. Căci viaţa lui nu seamănă cu viaţa celorlalţi şi cărările lui sunt schimbate. Înaintea lui suntem socotiţi ca necuraţi şi de căile noastre se fereşte ca de o spurcăciune; el fericeşte sfârşitul celor drepţi şi se laudă că are pe Dumnezeu drept tată. (Int. lui Solomon, 2, 12-16).
Din pricina acestei pizme, Pantoleon este adus in fata imparatului, judecat si condamnat la chinuri. Pe toate le poarta muceniceste, cu Hristos intru el. La sfarsit, dupa multe chinuri, Pantoleon doreste sa se sfarseasca alergarea lui. Dupa rugaciunea sa, Hristos ii raspunde: “Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum indeplinita, portile cerului iti sint deschise, cununa ta e pregatita. Tu vei fi de-acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor si teroare demonilor, de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon“ (care inseamna “prea milostiv”).
Sa cautam ajutor, noi, toti cei slabanogiti si imbolnaviti de pacatele noastre, toti cei impovarati de boli sau chinuiti de diavoli, sa alergam la acest prea-milostiv Sfant cu incredere sa ii cerem tamaduire, pentru noi si pentru cei apropiati ai nostri!

Rugăciune pentru tămăduire către sfinţii doctori fără de arginţi

Sf. Mc Pantelimon, Sf. Mc. Cosma si Damian, Kir si Ioan, Sf. Mc. Ermolae, Diomid, Fotie si Anichit
O, mari bineplacuti ai lui Hristos si facatori de minuni, ascultati-ne pe noi, cei ce ne rugam voua! Voi stiti necazurile si bolile noastre, auziti multimea suspinarii celor care la voi alearga. Pentru aceasta, voua, ca unor grabnici ajutatori si fierbinti rugatori ai nostri, va strigam: nu ne lasati cu mijlocirea voastra inaintea lui Dumnezeu! Noi pururea ratacim de la calea mantuirii: calauziti-ne, milostivi povatuitori! Noi neputinciosi suntem in credinta: intariti-ne, ai dreptei credinte invatatori! Noi foarte saraci facutu-ne-am de fapte bune: imbogatiti-ne, vistierii ale milostivirii. Noi pururea suntem bantuiti de vrajmasii vazuti si nevazuti si suntem necajiti: ajutati-ne, ai celor neajutorati ocrotitori. Dreapta manie cea pornita asupra noastra pentru faradelegile noastre abateti-o de la noi prin mijlocirea voastra inaintea scaunului Judecatorului Dumnezeu, Caruia voi, sfintilor si dreptilor, stati inainte in ceruri. Ascultati-i, rugamu-va, mari bineplacuti ai lui Hristos, pe cei care va cheama cu credinta, si cereti de la Tatal Ceresc prin rugaciunile voastre iertare de pacate si izbavire din nevoi pentru noi toti: ca voi sunteti ajutatori, acoperitori si rugatori, si pentru voi slava inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!
sursa: calauzaortodoxa

Sursa: LUPTA PENTRU ORTODOXIE