IARNA VA FI CA VARA? Specialiştii în meteorologie vă prezintă “TIMPUL PROBABIL” pentru România următorilor ani

Potrivit climatologilor români, vom resimţi temperaturi ridicate în următorii ani, dar acestea vor fi diferenţiate în funcţie de regiune

Inundaţii, tornade, secete, ninsori târzii, ploi torenţiale cu fulgere şi tunete. Vor deveni aceste fenomene extreme de acum vremea normală? Ceea ce îi poate speria pe cei mai mulţi dintre noi ţine de schimbările climatice?
Răspunsul la aceaste întrebari e simplu, spun climatologii din toată lumea. Schimbările climatice din ultimii ani, precum şi fenomenele meteorologice extreme de pe glob ar putea întrezări ceea ce generaţiile viitoare vor considera a fi “o vreme obişnuită”, afirmă Curt Stager, un ecologist şi climatolog american, autorul volumului Deep Future, The Next 100.000 Years of Life on Earth.

Din acest punct de vedere, viitorul este mai aproape decât ne închipuim. “Efectele schimbării climatice le simţim deja”, susţine Roxana Bojariu, climatolog român, într-un interviu pentru gândul. Potrivit expertului Administraţiei Naţionale de Meteorologie, “modificările vor continua şi chiar se vor intensifica în viitor dacă nu se va ajunge la o înţelegere globală pentru limitarea emisiilor gazelor cu efect de seră”.
Bojariu vorbeşte pentru gândul despre cele mai relevante schimbări care s-ar putea petrece, despre ce înseamnă fenomene neobişnuite şi despre mult discutatul subiect al “dispariţiei” anotimpurilor. Expertul ANM explică ce înseamnă “vreme normală”, dar şi cum va fi afectată România următorilor ani de modificările climatice, potrivit datelor de observaţie şi modelelor numerice întocmite de instituţie.
Ce vor resimţi în mod special românii vor fi temperaturile mai ridicate de care vom avea parte în următorii ani, dar care se vor diferenţia de la regiune la regiune. “Tendinţele de creştere vor continua şi se vor intensifica în viitor, dar magnitudinea semnalului va depinde de diferenţierea regională”, explică climatologul. Astfel, “zonele din afara lanţului carpatic vor simţi mai puternic efectul creşterii temperaturii decât cele din centrul ţării“, spune Roxana Bojariu.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, “proiecţiile viitoare sunt mai incerte”, susţine climatologul ANM. Potrivit rezultatelor experimentelor numerice de până acum se arată “o tendinţă de diminuare a precipitaţiilor pentru sezonul cald, tendinţă care se accentuează spre sfârşitul acestui secol”, avertizeată climatologul. “Odată cu mediile (de temperatură n.r.) se schimbă şi statistica fenomenelor extreme, valurile de căldură şi secetele vor fi mai frecvente şi mai intense, dar asta nu exclude episoade cu precipitaţii foarte intense care, pe perioade scurte de timp, să determine inundaţii rapide”, spune Bojariu.Când primăvara e ca varaCând este întrebată de “dispariţia anotimpurilor”, Roxana Bojariu zâmbeşte. Unele caracteristici ale acestora se schimbă, dar anotimpurile nu au cum să dispară, punctează Bojariu. “Anotimpurile nu au cum să dispară, mersul lor anual este determinat de poziţia noastră pe glob la latitudinile medii din emisfera nordică şi de unghiul e care îl face axa pământului cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Ce se modifică însă sunt unele caracteristici ale lor, comparativ cu o perioadă din trecut luată ca referinţă, de obicei intervalul 1961 – 1990″.
“Ce se întâmplă ca schimbare sistematică, în ultimele decenii, este o tendinţă de declanşare mai timpurie a sezonului de vegetaţie legat de primavară“, atenţionează Bojariu, explicând că trecerile bruşte de la temperaturi scăzute la valori ridicate sunt normale pentru un anotimp de tranziţie. “Atunci putem avea episoade specifice atât sezonului rece cât şi celui cald. Vorbim de tendinţă pentru că e vorba de statistică, există variaţii de la an la an”, afirmă climatologul român. “Declanşarea mai timpurie a fenomenelor asociate primăverii e legată de tendinţa de creştere a temperaturilor la nivel global”, mai spune aceasta.Furtunile din România sunt normaleBojariu vorbeşte şi despre furtunile de care am avut parte în ultimile zile. Sunt fenomene caracteristice sezonului cald, explică expertul ANM. Ele “apar pe fondul creşterii instabilităţii atmosferice datorate încălzirii puternice a solului, însoţită de evaporarea apei din sol şi formarea norilor cu dezvoltare puternică pe verticală”, mai spune aceasta nu înainte de a lămuri ce înseamnă fenomene neobişnuite.
“Fenomene neobişnuite pot fi considerate pe o parte cele a căror intensitate depăşeşte cu mult plaja de valori a observaţiilor trecute – precum valurile de căldură din vara anului 2007, considerată cea mai călduroasă din întreaga perioadă pentru cea mai mare parte a României”. Pe de altă parte, afirmă Bojariu, “fenomene neobişnuite sunt şi cele care se declanşează într-o altă perioadă a anului decât cea obişnuită – ploi torenţiale cu fulgere şi tunete, în anotimpul rece sau ninsori foarte târzii, din mai sau iunie, în zonele de altitudine relativ joasă”.

Sursa: Cristina

Rusaliile - Făpturi fantastice şi ritualuri de exorcizare la români

La 50 de zile după Paşti, poporul român serbeaza, timp de trei zile sau o saptamâna, Rusaliile.
Cine sunt Rusalcele?
Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi.
La români, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere,frumoase, capricioase şi răzbunătoare.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice a căror existenţă se petrece în văzduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere şi fiicele lui Rusalim Împarat.Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar daca sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii".

Ele umblă în cete formate din spirite făra soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească.Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din carti la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.
După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcaşurile lor.
Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf.Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii şi în Moldova,Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Căluşul- ritual de exorcizare

Căluşarii sunt o confrerie magică în care anume indivizi sunt iniţiaţi după un ritual foarte sever pentru a dobândi puterile necesare cerute de tradiţie.
Mulţi cercetători au atribuit caluşarilor origine pur romană, cu menţiunea că unii au pus această origine pe seama Salilor sau a Colisalilor romani. Alţii, plecând mai ales de la prezenţa femeilor în jocul caluşarilor, le-au considerat originea tot romana, dar în legatură cu ,, jocul romanilor intocmit de Romulus spre rapirea Sabinelor '', cum considera Hediale Radulescu, de pilda . Apoi Theodor Sperantia crede în (,,Miorita si Caluşarii") că ,, obiceiul acesta noi il avem de la daci , dar el trebuie căutat mult mai adanc în timp, la egipteni".
Ovidiu Birlea vede in Jocul Calusarilor ,, contopite doua reprezentari principale: una legata de venerarea Ielelor , si a doua ,legata de cultul CABALIN , respectiv de ,, cultul totemic al calului ". H.B. Oprisan admite si ,,descendenta romana " a Calusarilor la care adauga ,,unele infeuente dacice".
Mircea Eliade vede in jocul Calusarilor un ritual de initiere a tinerilor, la geto – daci.

Ceata de căluşari

Formata din 9-11 membrii, organizata ierarhic, ceata este condusa de un vataf (staret) caruia toti ii sunt supusi. Un alt personaj important al cetei este "mutul": mascat, in timpul dansurilor Calusarilor, el ii penalizeaza pe cei care gresesc si executa tot felul de gesturi comice, adesea obscene. Mutul nu danseaza.
In perioada Rusaliilor, Calusarii poarta un costum specific, au zurgalai la picioare, iar in mina tin o bata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin.
Posesori ai unui repertoriu coreic bogat, ce consta din dansuri rituale foarte complicate si spectaculoase, Calusarii vindeca dansind.
Pe linga calitătile sale curative, despre dansul Caluşarilor se crede că are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului şi femeilor. Astfel, dansurile caluşăresti au acelasi efect cu al beţiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor). Jocul Căluşarilor poartă cu sine funcţii şi semnificatii diferite ca vechime si semnificatie:
- desfătarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Caluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
- transferul magic al fertilitaţii divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire şi inmulţire, şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;
- grabirea casătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, în hora caluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut;
- vindecarea persoanelor "luate din Rusalii", "luate din Caluş" etc. prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut spartă cu baţul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la caluşarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav;
- jucatul copiilor purtaţi in brate in hora Caluşului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre caluşari pentru alungarea bolilor, in special a "frigurilor";
- alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu sageţi), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor caluşăresti care imită, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălai şi clopoţei.

La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Caluşarii revin la locul în care depuseseră juramântul, despodobesc steagul şi îl îngroapă într-un loc secret. Apoi ceata se rasfiră. Toţi se întâlnesc în sat,se salută ca dupa o absenţă indelungată şi reintră în existenţa cotidiană.
de Livia Rosca

http://agonia.ro/index.php/article/75139/email.html

Obiceiuri de Rusalii

La 40 de zile dupa Pasti se sarbatoreste Ispasul sau . In aceasta zi abunda magice legate de , deoarece se credea ca sufletele mortilor se ospatau acum, in zborul lor catre cer. Se credea ca, in drumul catre cer, sufletele mortilor se puteau rataci si ramane pe pamant, transformandu-se in strigoi ce provocau neajunsuri oamenilor si animalelor. De aceea in ziua de Ispas se practica, si astazi, ritualuri magice de aparare: sunt culese si sfintite plante despre care se crede ca au proprietati apotropaice (leustean, alun, paltin); oamenii si animalele se ating cu ramuri de leustean; se buciuma la raspantia drumurilor si pe dealuri; femeile si fetele se incing peste brau cu ramuri de leustean; abunda pomenile pentru morti; se fac vraji si descantece.

In aceasta zi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.

Duminica Mare care incheie Ciclul Pascal, cunoscuta si sub denumirea de Duh, se suprapune peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, sincretismul lor ingreunand disocierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine.

In , Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. In aceste zile, la portile cimitirelor, se intind mese pline cu colaci si sticle de vin impodobite cu verdeata si flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupa care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. Dupa incheierea ceremonialului, satenii isi daruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-rusalii-68795.html

Ce ritualuri au românii de Rusalii

 

 

Ritualuri vechi de cand lumea dainuie si azi in Romania. Procesiuni care aduna mii de oameni, in Ardeal, precum cea din Sumuleu Ciuc. Sau obiceiuri menite sa fereasca lumea de un rau nevazut, cum se intampla in Oltenia. Totul se invarte in jurul aceleiasi zile cu semnificatii mistice sau religioase aparte - de Rusalii.
Calusari in loc de doctor
S-a intamplat in 1981. Era o femeie din Osica de Jos, in judetul Olt. Chiar in ziua de Rusalii s-a gandit ea sa spele. O batista. Apoi s-a culcat. Nu e bine sa te culci in ziua asta. Si nici sa speli. Sau sa lucrezi pamantul. Asa e credinta in popor. Dar s-a culcat. Si nu se mai trezea. Cazuse parca in coma. S-au alertat rudele. Ce sa faca? Sa se duca la doctor, sa anunte ambulanta? Nu. Au chemat calusarii. Asta este povestea pe care ne-a spus-o Ghita Gheorghe. Un om care de 30 de ani incoace s-a luptat sa nu dispara acest obicei din Oltenia, promovandu-l in randul tinerilor. Obiceiul calusului. Ritual vechi, unii spun chiar de pe timpul dacilor. De-a lungul anilor, Ghita Gheorghe a infiintat mai multe ansambluri de calusari in comunele din nordul judetului Olt - la Osica, la Cungrea. El facea parte si din ceata de calusari de la Osica, cea din 1981, care s-a dus la acea femeie careia ii venise rau. Era vataful sau conducatorul cetei. "Am vazut cu ochii mei tot ce s-a intamplat", povesteste omul nostru.
Gaina neagra
Calusul sau dansul soarelui. Asa se numeste in popor. Se zice ca, inainte cu noua zile de Rusalii, ielele vin sa faca rau pe pamant. "Atunci pamantul ramane fara dumnezeire", explica nea Ghita. Ce s-a intamplat cu femeia din Osica, potrivit credintei populare? Cica ar fi fost luata din calus. Adica luata de iele. Luata din partea buna a lumii si dusa in cea rea. Pentru ca spalase in ziua sfanta. "Aveam cu noi si omul care canta la vioara. El canta si noi, calusarii, jucam. In timpul asta, femeia dadea din picioare, in ritmul dansului", continua omul povestea. Dar tot nu si-a revenit din acea stare de letargie. Atunci ce-au facut calusarii - au luat o oala din pamant, nefolosita. Si o sticla cu otet. Au luat si o gaina neagra si au infipt un cutit prin aripile ei. Si asa au infipt cutitul in pamant. Pe urma au cerut pelin si usturoi. Au turnat otet in oala, au curatat usturoiul, au adaugat si pelin. Si in acea oala s-a facut un fel de emulsie. "Am uns pe acea femeie cu emulsia asta pe la incheieturi". Iar calusarii jucau in jurul ei, in curtea casei. "Apoi am luat oala si am dat cu ea de pamant. Exact cand am spart-o, chiar atunci femeia s-a trezit din somn. S-a speriat si s-a trezit", spune interlocutorul nostru. Ca un facut, exact in acel moment gaina, cea careia i se infipsese cutitul in aripi, si-a dat duhul.
Opinci cu pinteni
Ceva asemanator a trait si un alt calusar. Se numeste Tudor Craciunescu. E din comuna Dobroteasa. Cu vreo patru - cinci ani in urma s-a intamplat, intr-un sat din apropiere, la Stanculeasca. Tot asa, de Rusalii. "Era un baiat, i s-a facut rau din senin", spune nea Tudor. Cica muncise la camp tanarul. De-asta i s-a facut rau. Ce sa faca parintii lui? Au chemat calusarii. Acelasi ritual de "resuscitare" a fost aplicat. Dar si ceva in plus. Tanarul aflat parca in transa a fost intins pe pamant, in curtea casei sale. Iar calusarii au sarit peste el. De trei ori. S-a folosit si tamaie. Si omul a revenit la viata. "Parintii baiatului nu stiau cum sa ne mai multumeasca", conchide Tudor Craciunescu, barbat aflat acum la 50 de ani, pe care l-am intalnit in ziua de Rusalii imbracat in costum de calusar, alaturi de ceata lui din comuna Dobroteasa. Nu exista limita de varsta pentru a participa la calus. "Cat ne tin picioarele", zic barbatii, a caror imbracaminte este dominata de culoarea alba, cu inflorituri si forme geometrice - de la camasa si brau, pana la pantaloni si palarie. Doar opincile sunt negre. Opinci cu pinteni. Jambierele au o incarcatura aparte de cuicuri si culori.
Ceata "democratica"
Vataful conduce ceata. Mai e si mutul care se uita la cum isi face fiecare membru al grupului datoria. Mutul mai are si rolul de a face lumea sa rada, prin miscarile sale ciudate. Plus echipamentul aparte - un amalgam de haine ponosite, eventual o masca, o peruca sau cine stie ce alte "inventii" care sa-l transforme mai degraba intr-o sperietoare. Ceata e formata din cel mult 15 persoane. O ceata "democratica", pentru ca poate avea in componenta sa toate varstele, de la mucosi de opt ani pana la batrani care isi lasa toiagul de-o parte, sa mai joace o data, ca-n tinerete. Aici, in zona de nord a Olteniei, lumea inca mai crede in proprietatile magige ale calusului, practicat de Rusalii. Si nu doar pentru apararea de iele. Mai e bun si pentru ca pamantul sa fie rodnic. Sau pentru ca fetele mari sa-si gaseasca ursitul. Si pentru ca vitele si pasarile din ograda fiecarui gospodar sa fie sanatoase. Dar si pentru femeile maritate, sa faca copii frumosi. Asa ca in ziua aceasta magica, de Rusalii, calusarii umbla din casa in casa, sa alunge ielele. Sa le dea cu totul afara din sat.
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/ce-ritualuri-au-romanii-de-rusalii-187489.html