Probabilitatea unei noi recesiuni mondiale: 100%

Foto: Shutterstock

Economiile majore ale lumii, Europa, SUA şi China, dar şi cele emergente care depind de China pentru creştere, au probleme şi de aceea probabilitatea ca economia mondială să reintre în recesiune este de 100%, apreciază Marc Faber, investitor elveţian şi doctor în economie, citat de CNBC.

"Europa este deja în recesiune. Germania creşte încă, dar foarte, foarte încet, şi este foarte probabil ca şi ea să intre în recesiune curând", a afirmat Faber, cunoscut şi ca "doctorul Doom".

Investitorul a explicat că, de asemenea, creşterea economică din SUA încetineşte.

"Economia americană decelerează şi nu văd prea multă creştere în următoarele 6-12 luni", a menţionat Faber.

El anticipează că în următoarele 12-18 luni şi veniturile companiilor vor fi dezamăgitoare, deşi acestea şi-au revenit uimitor de bine după 2009.

Sursa: www.zf.ro

Preşedintele Israelului: Un atac asupra Iranului, din ce în ce mai probabil

Preşedintele israelian, Shimon Peres, a avertizat sâmbătă că un atac împotriva Iranului este "din ce în ce mai probabil", cu puţin timp înaintea publicării de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a unui raport privind programul nuclear iranian, relatează AFP.

Preşedintelui Israelului: Un atac asupra Iranului, din ce în ce mai probabil

Imaginea 1/1

 

"Serviciile de informaţii ale diferitelor ţări care monitorizează (Iranul) sunt îngrijorate şi exercită presiuni asupra liderilor lor pentru a avertiza că Iranul este pe punctul de a obţine arma atomică", a afirmat Peres, la Canalul doi al televiziunii private israeliene, informează MEDIAFAX.

"Trebuie să ne îndreptăm către aceste ţări pentru a-şi îndeplini angajamentele (...). Ce trebuie făcut, şi este o listă lungă de opţiuni", a adăugat el.

Peres a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care AIEA urmează să publice la 8 noiembrie un raport privind programul nuclear al Iranului, pe care experţii israelieni îl consideră alarmant.

În cursul unui alt interviu, acordat duminică dimineaţă postului public de radio, Peres a afirmat că, potrivit "semnelor, Agenţia are dovezi că iranienii vor produce armament nuclear, în pofida dezminţirilor lor".

"Până în prezent, Agenţia a acordat prezumţia de nevinovăţie Iranului. Acest raport, dacă va fi publicat, va înlătura îndoielile", a adăugat preşedintele, preconizând o înăsprire a sancţiunilor "economice şi petroliere" împotriva Teheranului.

Ipoteza unui atac preventiv al Israelului împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului a câştigat teren în ultimele zile, în contextul scurgerilor de informaţii organizate către presă privind o dezbatere care divizează membrii Cabinetului lui Benjamin Netanyahu.

Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a dezminţit luni informaţii potrivit cărora ar fi decis deja, împreună cu premierul Netanyahu, să atace Iranul.

Dar el a adăugat apoi că "se pot crea în Orientul Mijlociu situaţii în care Israelul va trebui să-şi apere interesele vitale în mod independent, fără a fi nevoit să se sprijine pe alte forţe regionale sau altele".

Potrivit Haaretz, majoritatea celor 15 membri ai Cabinetului israelian de securitate se opun în prezent unui atac împotriva Iranului. Numai această instanţă poate opri o decizie atât de gravă.

Numeroşi oficiali israelieni subliniază că Israelul nu este în măsură să lanseze o asemenea operaţiune fără aprobarea şi coordonarea prealabilă cu Statele Unite.

Haaretz citează în ediţia de duminică oficiali americani care spun că, în timpul vizitei efectuate în Israel, la 3 octombrie, de secretarul american al Apărării, Leon Panetta, Netanyahu şi Barak au răspuns în termeni vagi când acesta le-a cerut să se coordoneze cu Washingtonul înaintea oricărei acţiuni împotriva Iranului.

Opinia publică israeliană este divizată practic la egalitate între susţinători (41 la sută) şi opozanţi (39 la sută) ai unui atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, conform unui sondaj.

În aşteptarea unei eventuale decizii, Israelul a efectuat recent exerciţii de apărare în regiunea Tel Aviv, dar şi în Sardinia (Italia).

"Statele Unite ştiu că orice atac al regimului sionist împotriva Iranului va produce pagube serioase nu numai pentru acest regim, dar şi pentru SUA", a avertizat şeful Statului Major iranian, generalul Hassan Firouzabadi.

Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Ali Akbar Salehi, a afirmat joi, în Libia, că Iranul s-a "pregătit de ce e mai rău".

Sursa: Mediafax

Sursa:  REALITATEA.NET

IARNA VA FI CA VARA? Specialiştii în meteorologie vă prezintă “TIMPUL PROBABIL” pentru România următorilor ani

Potrivit climatologilor români, vom resimţi temperaturi ridicate în următorii ani, dar acestea vor fi diferenţiate în funcţie de regiune

Inundaţii, tornade, secete, ninsori târzii, ploi torenţiale cu fulgere şi tunete. Vor deveni aceste fenomene extreme de acum vremea normală? Ceea ce îi poate speria pe cei mai mulţi dintre noi ţine de schimbările climatice?
Răspunsul la aceaste întrebari e simplu, spun climatologii din toată lumea. Schimbările climatice din ultimii ani, precum şi fenomenele meteorologice extreme de pe glob ar putea întrezări ceea ce generaţiile viitoare vor considera a fi “o vreme obişnuită”, afirmă Curt Stager, un ecologist şi climatolog american, autorul volumului Deep Future, The Next 100.000 Years of Life on Earth.

Din acest punct de vedere, viitorul este mai aproape decât ne închipuim. “Efectele schimbării climatice le simţim deja”, susţine Roxana Bojariu, climatolog român, într-un interviu pentru gândul. Potrivit expertului Administraţiei Naţionale de Meteorologie, “modificările vor continua şi chiar se vor intensifica în viitor dacă nu se va ajunge la o înţelegere globală pentru limitarea emisiilor gazelor cu efect de seră”.
Bojariu vorbeşte pentru gândul despre cele mai relevante schimbări care s-ar putea petrece, despre ce înseamnă fenomene neobişnuite şi despre mult discutatul subiect al “dispariţiei” anotimpurilor. Expertul ANM explică ce înseamnă “vreme normală”, dar şi cum va fi afectată România următorilor ani de modificările climatice, potrivit datelor de observaţie şi modelelor numerice întocmite de instituţie.
Ce vor resimţi în mod special românii vor fi temperaturile mai ridicate de care vom avea parte în următorii ani, dar care se vor diferenţia de la regiune la regiune. “Tendinţele de creştere vor continua şi se vor intensifica în viitor, dar magnitudinea semnalului va depinde de diferenţierea regională”, explică climatologul. Astfel, “zonele din afara lanţului carpatic vor simţi mai puternic efectul creşterii temperaturii decât cele din centrul ţării“, spune Roxana Bojariu.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, “proiecţiile viitoare sunt mai incerte”, susţine climatologul ANM. Potrivit rezultatelor experimentelor numerice de până acum se arată “o tendinţă de diminuare a precipitaţiilor pentru sezonul cald, tendinţă care se accentuează spre sfârşitul acestui secol”, avertizeată climatologul. “Odată cu mediile (de temperatură n.r.) se schimbă şi statistica fenomenelor extreme, valurile de căldură şi secetele vor fi mai frecvente şi mai intense, dar asta nu exclude episoade cu precipitaţii foarte intense care, pe perioade scurte de timp, să determine inundaţii rapide”, spune Bojariu.Când primăvara e ca varaCând este întrebată de “dispariţia anotimpurilor”, Roxana Bojariu zâmbeşte. Unele caracteristici ale acestora se schimbă, dar anotimpurile nu au cum să dispară, punctează Bojariu. “Anotimpurile nu au cum să dispară, mersul lor anual este determinat de poziţia noastră pe glob la latitudinile medii din emisfera nordică şi de unghiul e care îl face axa pământului cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Ce se modifică însă sunt unele caracteristici ale lor, comparativ cu o perioadă din trecut luată ca referinţă, de obicei intervalul 1961 – 1990″.
“Ce se întâmplă ca schimbare sistematică, în ultimele decenii, este o tendinţă de declanşare mai timpurie a sezonului de vegetaţie legat de primavară“, atenţionează Bojariu, explicând că trecerile bruşte de la temperaturi scăzute la valori ridicate sunt normale pentru un anotimp de tranziţie. “Atunci putem avea episoade specifice atât sezonului rece cât şi celui cald. Vorbim de tendinţă pentru că e vorba de statistică, există variaţii de la an la an”, afirmă climatologul român. “Declanşarea mai timpurie a fenomenelor asociate primăverii e legată de tendinţa de creştere a temperaturilor la nivel global”, mai spune aceasta.Furtunile din România sunt normaleBojariu vorbeşte şi despre furtunile de care am avut parte în ultimile zile. Sunt fenomene caracteristice sezonului cald, explică expertul ANM. Ele “apar pe fondul creşterii instabilităţii atmosferice datorate încălzirii puternice a solului, însoţită de evaporarea apei din sol şi formarea norilor cu dezvoltare puternică pe verticală”, mai spune aceasta nu înainte de a lămuri ce înseamnă fenomene neobişnuite.
“Fenomene neobişnuite pot fi considerate pe o parte cele a căror intensitate depăşeşte cu mult plaja de valori a observaţiilor trecute – precum valurile de căldură din vara anului 2007, considerată cea mai călduroasă din întreaga perioadă pentru cea mai mare parte a României”. Pe de altă parte, afirmă Bojariu, “fenomene neobişnuite sunt şi cele care se declanşează într-o altă perioadă a anului decât cea obişnuită – ploi torenţiale cu fulgere şi tunete, în anotimpul rece sau ninsori foarte târzii, din mai sau iunie, în zonele de altitudine relativ joasă”.

Sursa: Cristina