Rezolva, elibereaza si repara Lauren C. Gorgo

Postat Maria

Restabilirea constienta a memoriei/Conscious Memory Recall constituie un exercitiu (superior) – foarte simplu, dar eficient – auto-dirijat, de recuperare a sufletului, desemnat sa recupereze partile pierdute ale sufletului nostru, care e posibil sa fie izgonite din corp, prin constrangere si/sau traume emotionale.

Din perspectiva pleiadienilor, fragmentarea sufletului este cauza fundamentala a celor mai multe boli mentale, emotionale si fizice. Atunci cand suferim din cauza pierderii, a durerilor sufletesti, abuzului si/sau evenimentelor tragice, ne putem pierde temporar o parte din energia fortei vitale, chiar daca, de cele mai multe ori, aceste aspecte ale sufletului ne sunt inapoiate.

Acest exercitiu este recomandat atunci cand suferinta are un efect de durata (fie ca sunteti sau nu constienti de amintirea ei), de exemplu… pierderea/transferul de putere, oboseala cronica, obiceiuri ce produc dependenta, atacuri de panica/anxietate, depresie, insensibilitate emotionala etc… sau orice amintire nerezolvata, care impiedica intruparea sinelui Divin.

Recuperarea fragmentelor sufletului reface permanent starea de vitalitate si puterea personala. – Pleiadienii

Spre deosebire de formele traditionale de recuperare a sufletului – cum sunt regresia în vietile anterioare si hipnoterapia – Restabilirea constienta a memoriei este un proces auto-dirijat si total constient, care este condus doar de propria-ti putere superioara.

Asta inseamna ca procesul este reglat si orchestrat de partea mai vasta din TINE, ceea ce inseamna, totodata, ca te vindeci intotdeauna în propriul tau ritm si spre binele tau cel mai inalt.

La fel ca toate celelalte instrumente de vindecare, ce ne-au fost oferite în dar de fiintele pleiadiene de lumina, aceasta tehnica este foarte clara si astfel impartita, incat sa fie usor de folosit. Ea este sigura, blanda, neinvaziva, deosebit de eficienta si suficient de simpla, ca sa fie folosita cu regularitate, cu rezultate continui.

RESTABILIREA CONSTIENTA A MEMORIEI

RECUPERAREA FRAGMENTELOR SUFLETULUI

UN EXERCITIU GHIDAT DE PLEIADIENI

DE LAUREN GORGO

Despre creatoare

Lauren C. Gorgo este o persoana telepatica interdimensionala, antrenoare de co-creatie constienta, Practiciana de IET™ si creatoare a ssteului ThinkWithYourHeart.com (Gandeste cu inima ta.com)

Bine cunoscuta pentru capacitatea ei de a intelege detaliile ezoterice, venite din alte planuri, Lauren se pricepe foarte bine sa transmita idei si concepte spirituale complexe, intr-un stil practic, plin de umor, usor de inteles si clar.

Dupa o calatorie de trezire, ce a durat treisprezece ani – prin darul unei boli cronice – Lauren s-a dedicat incurajarii celorlalti, pentru a-si atinge potentialul cel mai inalt, prin activarea Sursei divine a creatiei, aflata în fiecare dintre noi.

Ca veche initiata si cercetatoare a invataturilor multor maestri inaltati, Lauren ii inspira acum pe altii, în arta launtrica a co-creatiei constiente, crescand, în acelasi timp, gradul de constientizare a acestor vremuri magice de transformare planetare, spre o constiinta mai mareata.

Declaratia ei publica?

„Joaca-te cu potentialul, pasiunea si scopul, ca sa traiesti si sa iubesti în mod nelimitat!”

Schimbarea incepe mai intai cu a accepta ceea ce iti doresti atat de mult sa schimbi, a fi prezent fata de acel lucru si a-l simti cu adevarat.

– Consiliul Suprem Pleiadian

RECUPERAREA SUFLETULUI

Recuperarea sufletului constituie o abordare dimensionala superioara a vindecarii, care implica revendicarea partilor pierdute din noi insine, pe care le-am fragmentat (neintentionat) în momentele de trauma. Din perspectiva pleiadienilor, aceasta este singura cale de a te „vindeca” cu adevarat de iluzia de a fi un om 3D.

Fragmentarea sufletului este un mecanism de a supravietui/face fata, folosit pentru a scapa, a evita si/sau a te disocia de intregul impact al socului, traumei sau suferintei emotionale, provocate de un eveniment tulburator din viata noastra actuala sau din cele trecute.

Masura în care ne-am fragmentat depinde de amploarea traumei… cateva exemple: pierderea subita sau tragica a cuiva apropiat, faptul de a fi martor la o atrocitate sau de a trece prin ea, faptul de a fi violat sau victima etc.

Motivul pentru care ne fragmentam parti din suflet, în situatii traumatizante, este acela de a putea continua sa traim sau sa ne mentinem echilibrul fiziologic, pana cand suntem capabili (din punct de vedere spiritual si emotional) sa ne confruntam cu suferinta noastra din trecut… de obicei, acest lucru se intampla prin intermediul experientelor (karmice) prezente/viitoare, care declanseaza aceste rani adanci – pentru a fi vindecate, atunci cand suntem pregatiti.

Din nefericire, fragmentarea sufletului ne poate face sa ne simtim „pierduti”, neimpliniti, tematori, goi, ravasiti, dislocati si – la niveluri mai profunde – separati de totalitatea a cine suntem.

De fapt, în Memory Replacement Program™, afirm ca, în spatele termenului de cautare a sufletului, se afla un mare adevar; asta este ceea ce, intr-un sens foarte literal, facem pentru atingerea realizarii spirituale. Suntem calauziti, intuitiv, sa cautam si sa gasim partile din noi insine, pe care le-am pierdut sau lasat în urma, în timpul experientelor dureroase din trecut, ca sa putem redeveni „intregi”.

Vestea buna este ca, indiferent daca suntem sau nu constienti de fragmentele pierdute din noi, Restabilirea constienta a memoriei te poate ajuta sa redobandesti sentimentul de echilibru în viata si în corpul tau, inapoindu-ti toate partile pretioase ale sufletului tau, la care ai renuntat – fara sa-ti dai seama sau cu buna stiinta.

Restabilirea constienta a memoriei

O metoda obisnuita de recuperare a fragmentelor pierdute ale sufletului consta în regresia în vietile trecute – insa, din experienta si intelegerea mea, putem vindeca cu adevarat doar evenimentele traumatice din viata noastra pe care suntem pregatiti si capabili (din punct de vedere vibrational) sa le infruntam/simtim/eliberam. Din aceasta cauza… si, ca un mecanism de protectie,… vindecarea este un proces ciclic.

Asta inseamna ca fiecare strat nou/mai adanc de suferinta este initiat si activat, pentru a fi eliberat, pe masura ce devenim capabili sa ne gestionam suferinta din trecut, în mod responsabil si cu capacitate de maestru… adica, cu detasare, intelepciune, iubire de sine si sustinere, disciplina etc.

Pleiadienii afirma ca, desi regresia în vietile trecute poate fi fascinanta, daca este facuta fara precautiile adecvate, ea poate totodata forta deschiderea spre o amintire (din viata trecuta sau prezenta) pe care e posibil sa nu fim inca pregatiti/apti sa o infruntam/gestionam/vindecam.

Aceasta metoda – pe care ei o numesc Restabilirea constienta a memoriei – este infailibila, în sensul ca lucram doar cu ceea ce putem gestiona în orice moment. Ea este o metoda constienta (spre deosebire de starea semi-constienta/hipnotica) de a-ti reaminti si debloca amintiri din viata prezenta sau trecuta, care te-ar putea mentine fragmentat si impiedica sa mergi inainte cu planul tau divin.

Cel mai minunat lucru legat de acest exercitiu este acela ca e condus, în intregime, de Sinele nostru Superior/Dumnezeiesc/Christic, asa ca nu numai ca ne dam la o parte din calea propriei noastre vindecari, dar procesul este si ajustat… ceea ce inseamna ca Sinele nostru Divin stabileste ce anume suntem pregatiti spiritual/emotional sa vindecam.

Exista numeroase tehnici ce pot fi folosite pentru recuperarea fragmentelor pierdute ale sufletului… unicitatea Restabilirii constiente a memoriei consta în simplitatea ei.

Recuperarea sufletului este o incercare incredibil de complexa, asa ca ideea unui proces simplificat si fara complicatii, care este condus de Sinele nostru Divin, m-a atras foarte mult… un aspect al ghidarii pleiadiene, pe care il apreciez mereu.

Iar aceasta tehnica, nu numai ca dispune de forta de a recupera fragmentele pierdute ale sufletului, dar da si rezultate… în lipsa altor optiuni… în indepartarea amprentelor emotionale ramase si a implanturilor din memoria celulara.

Imi place sa consider acest exercitiu un program anti-virus pentru bio-computerul uman… o metoda de a detecta si indeparta programul virusat (implanturile din memorie), astfel incat forta noastra vitala (fragmentele sufletului) sa poata fi recuperata si restaurata, ca sa functioneze adecvat.

Tehnica

NOTA: Pleiadienii vor ca eu sa subliniez faptul ca aceasta tehnica nu iti va fi daunatoare în niciun fel, intrucat: a) este condusa de Sinele Divin si b) te va ajuta sa treci cu bine, doar prin amintirile trecute pe care esti pregatit si capabil sa le vindeci la nivelul tau actual de dezvoltare spirituala/emotionala. Pentru acest motiv, este recomandat sa repeti acest exercitiu oricat de des e necesar sau atunci cand ies la suprafata noi straturi ale suferintei din trecut.

Cei 3 pasi:

1. Prima parte a acestei metode necesita golirea mintii. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul respiratiei… fie prin exercitiul de vizualizare de mai jos, fie prin orice tehnica de relaxare preferi.

Exercitiu de vizualizare: Imagineaza-ti ca esti un copac. În trunchiul tau se afla capilare, vene si artere, care le furnizeaza în permanenta oxigen, radacinilor tale. În timp ce vantul bate în jurul tau si printre frunzele si ramurile tale intinse, inspiri profund acest vant în trunchiul tau, prin sistemul circulator, pana în radacini si, în final, imprastii aceasta energie în pamantul si rocile de sub tine. Continua acest tipar ce se invarte circular – de la aer, la frunze si ramuri, la trunchi, radacini, sol si inapoi – pana cand devii una cu respiratia Pamantului.

2. In continuare, va exista o perioada scurta, în care numeri în sens descrescator. Pe masura ce numeri lent, în sens descrescator, mintea ta va incepe sa lucreze în „marsarier” – sau ceea ce pleiadienii numesc starea de restabilire a memoriei. Ca sa faci acest lucru, incepe sa numeri descrescator, incepand de la 10, cu intentia ca, atunci cand ajungi la 1, mintea ta (superioara) va fi capabila sa-si aminteasca toate amintirile usor accesibile, ce necesita a fi solutionate, vindecate si/sau eliberate. Daca iti e de folos, inainte sa incepi, poti declara urmatoarea intentie:

Intentie: Cand ajung la cifra 1, intentionez sa-mi amintesc si sa rezolv toate amintirile discordante care sunt pregatite si disponibile pentru vindecare, sub ghidarea Sinelui meu Divin si spre binele meu cel mai inalt.

Odata ce mintea ta calatoreste în marsarier… sau starea de restabilire a memoriei… ea va incepe, la cererea ta, sa caute si sa identifice toate amintirile care sunt disponibile si gata sa fie eliberate. Pe masura ce aceste amintiri sunt aduse la suprafata, pentru vindecare, în mod simultan, Sinele tau Divin va aduna acele fragmente pierdute ale sufletului, dislocate în trauma din trecut, permitandu-ti sa reintegrezi acele aspecte si sa fuzionezi cu ele.

NOTA: Incheierea procesului de restabilire dureaza aproape 5 minute, asa ca e recomandabil sa ramai tacut si în liniste pe durata lui… chiar daca nu ai o conştienţă conştientă despre ceea ce are loc.

3. Pasul final din proces implica sa revii la momentul prezent. Dupa circa 5 minute – sau atunci cand simti ca procesul s-a incheiat si esti gata sa revii din starea de restabilire a memoriei – incepe sa numeri de la 1, în ordine crescatoare, cu intentia de a fi readus la momentul prezent, in momentul in care vei ajunge cu numaratoarea la cifra 10.

NOTA: Pasul acesta este important. Chiar daca esti constient, în timpul restabilirii memoriei lucrezi la nivelul subconstient al mintii. Daca nu anulezi starea de restabilire a memoriei, poti ramane, fara sa vrei, în energia trecutului sau sa aduci la suprafata acele amintiri la care lucrezi, ca sa te detasezi de ele.

Ce vei simti?

Odata ce starea de restabilire a memoriei este activa, vei incepe sa treci printr-o perioada de regresie. Ea nu este, neaparat, o experienta lucida… desi poate fi… ci mai mult o senzatie viscerala de eliberare, de relaxare mai profunda a corpului în momentul prezent, pe masura ce aceste amintiri sunt scanate si „sterse” din hard drive-ul tau.

În unele cazuri, e posibil sa nu simti/traiesti nimic important pe moment. Daca se intampla acest lucru, nu desconsidera lucrarea. Am intalnit multe cazuri în care recuperarea sufletului a fost recunoscuta retrospectiv… atunci cand constienta unei amintiri reprimate a iesit la suprafata, ca urmare a acestei tehnici… dupa cateva zile sau saptamani.

Cu cat te angrenezi mai mult în proces, cu atat mai multa munca poate fi facuta, asa ca poate fi util ca, în timpul exercitiului, sa te concentrezi pe schimbarile ce au loc în corpul tau. De exemplu, ai putea remarca un zbârnâit usor la nivelul scalpului, o energie ce se revarsa sau vibratii/spasme în diferite parti ale corpului, în care implanturi ale memoriei celulare au fost depistate si eliberate, în vederea vindecarii. Aceste tipuri de experiente sunt normale si de asteptat.

Rezolva, elibereaza si repara

Mi se spune ca, odata ce exercitiul de restabilire a memoriei scoate la suprafata amintirile disponibile pentru vindecare, are loc un proces în 3 pasi:

Rezolva > Elibereaza > Repara

Atunci cand amintirea a fost rezolvata în corpul mental, amprenta energiei este eliberata din corpul emotional, dupa care corpul fizic este apt sa se repare.

La nivel fizic si în termeni foarte simplificati, acest proces initiaza eliberarea de neuropeptide (neuropeptidele sunt puse în libertate de celulele cerebrale. fie ca neurotransmitatori… substante chimice care transmit impulsuri nervoase prin sinapse… fie ca hormoni… care influenteaza functiile organelor sau tesuturilor receptive, atunci cand sunt transportati spre ele) spre anumite zone ale creierului si sistemului nervos, cu instructiuni de a repara toate zonele în care exista distorsiuni biologice, precum si de a stimula anumite zone din creier, ca sa produca endorfine.

Acest proces ii da, totodata, instructiuni creierului, sa se recalibreze si sa refaca noi circuite neuronale. Pleiadienii numesc acest proces „re-dirijarea centrala”, insemnand… redirijarea sistemului nostru nervos central.

Aceasta redirijare a energiei stimuleaza revenirea vitalitatii pierdute sau dispersate, asa ca e posibil sa constati ca, dupa o serie de sedinte de recuperare a sufletului, incepi sa te simti mai usor si mai energizat.

NOTA: Daca în timpul exercitiului simti ca reapar amintiri dureroase din trecut si/sau orice fel de reactii emotionale adverse la acele amintiri, sa stii ca ele sunt simple zone de energie captiva, care sunt deblocate si eliberate. Daca iti poti ingadui sa simti si sa te relaxezi, starea de disconfort este trecatoare. Aminteste-ti ca e-motia inseamna energie în miscare. Atunci cand este blocata sau captiva, pentru ca ne este teama sa simtim, ea se intensifica din ce în ce mai mult. Unicul scop al e-motiei este acela de a ne readuce la starea noastra naturala de echilibru/fiintare… IUBIREA. Sa simti e-motia inseamna sa eliberezi e-motia. Odata ce ai eliberat orice emotie blocata, iti poti recupera toate fragmentele pierdute ale sufletului si sa redevii intreg.

Restabilirea constienta a memoriei

Ghid rapid de referinta recapitulare

CEI TREI PASI

1. Golirea mintii:

Exercitiul de vizualizare: Imagineaza-ti ca esti un copac. În trunchiul tau exista capilare, vene si artere care le furnizeaza în permanenta oxigen radacinilor tale. În timp ce vantul bate în jurul tau si printre frunzele si ramurile tale intinse, inspiri profund acest vant în trunchi, prin sistemul circulator, pana în radacini si, în final, imprastii aceasta energie în pamantul si rocile de sub tine. Continua acest tipar ce se misca circular – m de la aer, la frunze si ramuri, la trunchi, radacini, sol si inapoi – pana cand devii una cu respiratia Pamantului.

2. Starea de restabilire a memoriei:

Incepi sa numeri descrescator de la 10, cu intentia ca, atunci cand ajungi la 1 mintea ta (superioara) sa fie capabila sa-si reaminteasca toate amintirile disponibile, ce necesita sa fie rezolvate, reparate si/sau eliberate. Inainte sa incepi, poti declara urmatoarea intentie:

Intentie: Cand ajung la 1, intentionez sa-mi amintesc si sa rezolv toate amintirile discordante, care sunt gata si disponibile pentru vindecare sub ghidarea Sinelui meu Divin si spre binele meu cel mai inalt.

3. Anularea starii de restabilire a memoriei:

Dupa circa 5 minute – sau atunci cand simti ca procesul s-a incheiat si esti gata sa revii din starea de restabilire a memoriei – incepe sa numeri lent si în ordine crescatoare de la 1, cu intentia ca vei fi readus la momentul prezent, cand vei ajunge cu numaratoarea la 10.

Ana Nicolai

Practician de Vindecare Reconectiva si Reconectare

http://reconectarea.com/index.html

Sursa: eulinterior.blogspot.ro

Ipocrizii de toamna. F16 un “New-Deal” inadecvat situatiei Romaniei

S-au încins iar spiritele în România. Îsi cam pierdusera din intensitate si din grotesc dupa „reinstaurarea“ fortata a democratiei, dar prilejul apropierii alegerilor parlamentare nu putea fi ratat si nici n-a fost. În lipsa unei analize serioase si obiective a evenimentelor din vara – suntem, si se pare ca vom ramâne pentru totdeauna, în stadiul ironiilor tâmpe, al bascaliei de mahala, al deriziunii cu ifose –, s-a sarit direct, voios si voiniceste în flecareala despre oferta politica aflata la dispozitia concetatenilor chemati din nou sa-si exercite dreptul sacru de a alege de asta data între dreapta, stânga, Uniunea social-liberala, populism si, nu e gluma sau nu sunt eu bine informat, un oarecare pericol rosu. Se cuvenea, dupa pacaleala din vara, sa li se reaminteasca parinteste ca traiesc în democratie si ca, orice ar spune gurile rele, inconstientii, nostalgicii si dusmanii noii ordini sociale capitaliste, responsabilitatea ultima pentru soarta lor si a tarii le apartine. Frumos, nobil, înduiosator, curajos, îti dau lacrimile, copiii, batrânii si cei sensibili ar trebui tinuti la distanta.

Pâna ce va veni iarna si ziua marii sarbatori electorale, între doua ploi, ceva racoare si zilele calduroase ce se anunta, avida cum se stie de distractie si de insolit, plebea cu sau fara drept de vot, într-un cuvânt natia – dupa unii mai europeana si mai americana ca niciodata, dupa altii încremenita în balcanism, nimic altceva decât o adunatura de gugustiuci care înghit orice – e hranita cu slabiciunile echivoce ale vremelnicului prim-ministru, cu imaturitatea actualului, cu invectivele si acuzatiile nu lipsite de fantezie si de truculenta la adresa re-realesului sau a unuia sau altuia dintre politicienii ce-si fac loc mai în fata, si cu dezvaluiri ce sunt de ani de zile dezvaluite si nu se întâmplã nimic.

S-ar putea asadar spune cã supararile, isteria si panica din vara au avut si partile lor bune, fiindca presedintia, guvernul, parlamentul, Curtea Constitutionala, Serviciile, trepadusii presei, elita care si-a desemnat din nou doi candidati pentru Nobelul de literatura, par sa traverseze acest început de toamna dacã nu de-a dreptul gratios, cel putin cu o anumita dezinvoltura. Cel putin cu aerul senin ca dezastruoasa situatie economica a României nu poate fi discutata decât în cerc restrâns, acolo unde sunt asteptate în genunchi si cu sufletul la gura ordinele si indicatiile de la Bruxelles, Washington si celelalte institutii internationale (FMI, Banca Centrala Europeana, Banca Mondiala) care tin colonia în viata: reforme structurale, privatizari, programe sociale reduse, stat limitat la functiile sale de control si de represiune. Cel putin cu un zâmbet subtire de compasiune ca ravagiile crizei economice si ale austeritatii s-ar petrece aiurea pe continent si în lume si ca, astfel, vestile aduse la cunostinta concetatenilor despre starea tarii se cuvine neaparat sa contina doza exacta de optimism care da somnolenta si vise în culori.

Din combinatia elementelor si atitudinilor de mai sus rezulta un discurs, un program politic comun în realitate si dreptei si stângii românesti, si Uniunii social-liberale, si populismului, menit sa propage si sa fixeze în imaginarul colectiv ca singura societate posibilã este aceea a individualismului, în care fericirea si realizarea în viata sunt o afacere strict individuala, si în care valorile solidaritatii colective si ale justitiei sociale sunt suspecte sau utopice.

Din pura ipocrizie politica si intelectuala, dacã nu din inconstienta, incompetenta sau prostie, a luat proportii în tara impresia devastatoare ca doar tarile monedei comune, euro, au enorme datorii suverane si, sub presiunea „Pietei“ si a finantelor internationale, doar ele au fost si sunt obligate sa ia masuri drastice de austeritate. S-a uitat sau, mai degrabã, nu se mai aminteste decât vag si la rastimpuri, ca datoria suverana a României este la fel de enorma si creste de la o zi la alta, de la un an la altul, si ca austeritatea a fost impusa de câtiva ani buni societatii românesti de guvernul precedent si va continua sa fie impusa de guvernul actual si de cel rezultat în urma alegerilor din decembrie pâna ce Europa, America, Occidentul vor iesi din criza; dacã vor mai iesi vreodata si cum vor iesi.

Într-un recent interviu publicat în „Le Monde“, Paul Krugman, Premiul Nobel pentru Economie în 2008, keynesian convins, adept al împrumuturilor si al cheltuielilor publice, considera planurile de iesire din criza mondiala adoptate pâna în prezent insuficiente si inapropriate. Teza sa expusã în volumul „Sortez-nous de cette crize… Maintenant!“ („Scoteti-ne din aceasta criza… Acum!“) descalifica politicele de austeritate care distrug nu numai economia unei tari, ci si finantele acesteia. Salvarea bancilor si stimulii bugetari – numai în Statele Unite în valoare de 787 miliarde de dolari – n-au fost, nu sunt si nu vor fi suficiente niciunde pentru a relansa economia, daca statele nu-si vor asuma rolul lor fundamental de a interveni viguros în mersul societatilor. Din marea criza a anilor ’30 nu s-a iesit, în Statele Unite, din cauza New-Deal-ului, inadecvat situatiei, si nici în Europa, ci datoritã înarmarii si a celui de al Doilea Razboi Mondial.

P.S. Chestiune de solidaritate europeana si nord-atlantica, se anunta în treacat ca saraca Românie va contribui la îmbunatatirea situatiei financiare a Portugaliei, aflata în profunda criza economica, cumparându-i câteva vechi avioane americane F16. Nu ne pregatim chiar de razboi, dar la o adica ne vor prinde mai mult sau mai putin bine…

AUTOR: CONSTANTIN STOICIU
sursA: revistacultura.ro

Sursa: gandeste.org

Cercetătorii japonezi au obţinut ovocite viabile din celule suşă

Oamenii de ştiinţă japonezi au făcut un pas important pe drumul spre obţinerea unui tratament contra anumitor forme de infertilitate, reuşind să creeze ovocite viabile, pe şoareci vii, pornind de la câteva celule suşă.

Chiar dacă metoda este încă departe de a putea fi aplicată la om, ea a permis depăşirea unui obstacol major în medicina reproductivă: crearea de ovule (sau ovocite) viabile pentru femeile care nu produc astfel de celule. Savanţii de la Universitatea din Kyoto, care au realizat acest studiu, s-au bazat pe propriile lor studii realizate în 2011 : atunci, ei au creat celule spermatice obţinute tot din celule suşă.

Ei au acţionat asupra unor gene prezente în celulele suşă pentru a le transforma în celule foarte asemănătoare de cele care generează sperma la bărbaţi şi ovocite la femei. Ulterior, cercetătorii niponi au reconstituit un ovar pe care l-au transplantat la o femelă şoarece, în corpul căreia celulele au evoluat până când au devenit ovocite complet dezvoltate. Acestea au fost extrase, fertilizate in vitro şi apoi reimplantate într-o femelă purtătoare, citează Mediafax.

Şoriceii obţinuţi din aceste ovocite s-au născut sănătoşi şi au putut să se reproducă la rândul lor. "Cercetările noastre reprezintă o bază solidă pentru a studia şi a reconstitui in vitro dezvoltarea celulelor reproducătoare feminine, nu doar la şoareci, ci şi la alte mamifere, inclusiv la oameni", a declarat coordonatorul studiului, Katsuhiko Hayashi.

Sursa: www.incomemagazine.ro

Adevaratul sens al reformei pe care, pana acum, Romania la cautat in zadar

Recenta dezbatere din Parlamentul European cu privire la România, convocata de reprezentantii Partidului Popular European, s-a transformat, fara voia promotorilor, într-o victorie a stângii europene.

Incidentul a putut parea exotic, mai ales prin neparticiparea reprezentantilor PPE, care convocasera reuniunea spre a da înca un semnal ca îsi sprijina partenerii români din PDL. Însa el a indicat, de fapt, temperatura politica a Europei Unite, una în care reprezentantii dreptei sunt în mare pierdere de viteza. Chiar daca mai pastreaza majoritatea în Parlamentul European si în Comisia Europeana, popularii au pierdut-o deja în statele membre, iar, daca tendinta actuala se mentine, anul 2014 va marca si o înfrângere la euroalegeri.

A fost, mai întâi, înca înainte de declansarea crizei, prabusirea dreptei crestin-democrate din Polonia. Stat mare, cu o influenta crescânda în UE si cu o economie care a rezistat foarte bine crizei, Polonia s-a înclinat catre liberali, iar alegerile prezidentiale care au urmat celor parlamentare au consfintit deplina înfrângere a popularilor. De altfel, o fractiune a popularilor polonezi a si parasit PPE dupa aceasta înfrângere, înfiintând, împreuna cu conservatorii britanici, un grup parlamentar conservator, distinct de cel popular.

Au urmat Danemarca si Franta, Belgia si Croatia (stat în curs de aderare, în care ultimele doua cicluri de alegeri au consfintit un tandem presedinte-premier social-democrat). În Germania, Italia si Spania, sondajele arata o înfrângere la mare distanta a reprezentantilor dreptei, iar în primele doua dintre acestea, la anul sunt programate alegeri parlamentare. Exceptiile numite Grecia sau Ungaria nu pot tulbura simetria acestui tablou, din cauza ca acolo înfrângerile stângii s-au datorat crizei, iar partidele populare nu au reusit decât 1) sa creeze mari suspiciuni cu privire la angajamentele lor democratice (la Budapesta) si 2) sa conduca un guvern de uniune nationala, în care au o marja de manevra limitata (la Atena). În fine, la Bucuresti rasturnarea majoritatii PDL si refacerea unitatii stângii consfinteste generalizarea unui proces la scara europeana. Mai ales daca la alegerile din 9 decembrie se va obtine majoritatea scontata, conform sondajelor.

Procesul de revenire a stângii europene a fost comentat, pâna acum, mai ales în termeni de criza. S-a spus ca actuala criza economica si financiara globala a erodat guvernele de dreapta si a permis stângii sa recupereze un handicap care, în urma cu numai cinci ani, parea de nesurmontat. E o explicatie facila, cu care mai pot fi pacaliti doar naivii.

Exista, mai întâi, câteva detalii care prabusesc aceasta imagine, a unei stângi demagogice si populiste, care recupereaza pe eroziunea adversarului aflat în lupta cu criza.
Mai întâi, as atrage atentia ca nu toata stânga a profitat de pe urma crizei capitalismului, capitalizând un discurs populist si demagogic. Comunistii, mult mai bine reprezentati în Occident decât în Est, nu au câstigat nimic. Dimpotriva, criza a accentuat disolutia sectara a partidelor comuniste, care nu au obtinut nimic – nici macar în Grecia! – de pe urma discursurilor anticapitaliste. Singura care a crescut de pe urma acestui tip de comportament politic antisistem a fost extrema dreapta, nu stânga.

În al doilea rând, stânga a câstigat în tari în care guvernele de dreapta s-au descurcat relativ bine împotriva crizei, ca Franta sau Danemarca. Nu saracirea brusca a unor paturi ale populatiei, nu prabusirea protectiei sociale, nu somajul au facut ca la Palatele Elysée si Matignon, de exemplu, sa se afle, acum, socialistii.

În al treilea rând, stânga conduce în sondaje si în tari în care guvernele de dreapta tin piept, prin masuri dure, dificultatilor provocate de criza, ca Italia si Spania. Ca si în tari în care gestiunea economica a guvernului a fost una admirabila, ca Germania dnei Angela Merkel. În ciuda acestor performante si a evidentei batalii pe care popularii o dau, în aceste state membre, împotriva consecintelor crizei euro, dreapta este surclasata în sondaje de catre social-democrati, analistii vorbind, cel putin în Germania si Italia, de o inevitabila înlocuire, peste câteva luni, a popularilor cu majoritati dominate de socialisti.

E limpede, cred, ca actuala criza economica si financiara nu este cauza acestei rasturnari în optiunile electoratului european. Nu discursurile demagogice anti-capitaliste au adus si vor aduce si în alte tari stânga la putere. Ci altceva. Si anume, eroziunea modelului economic si social promovat, în ultimii 15 ani, de catre crestin-democratie si necesitatea, resimtita de paturi tot mai largi ale populatiei – de la intelectuali, la întreprinzatori –, unei noi orientari, unui nou elan, la nivel european. Pe care ideologia restrictiva si chiar represiva a dreptei nu îl permite.

Nu ma refer la ceea ce Anthony Giddens numea „o a treia cale“. Stim deja, din esecul experientelor postcolonialiste, ca o asemenea cale este imposibila. Stânga europeana (ma refer, desigur, la stânga social-democrata, nu la diversele curente de extrema stânga) nu este anticapitalista, nici bolsevica. Si, mai ales, nu asta asteapta europenii de la social-democrati.

As spune, în primul rând, ca europenii doresc o reechilibrare a balantei între individual si colectiv, în viata de zi cu zi. Dreapta, dintr-un anticomunism care si el poate fi calificat drept demagogic, a dezechilibrat aceasta balanta, împingând sistemul de valori catre o dominatie absoluta a celor individuale. Expresia cea mai înalta a acestui dezechilibru a reprezentat-o felul în care dreapta la putere în majoritatea Europei a tratat criza bancilor, în 2008-2009: dupa o foarte rentabila privatizare a profiturilor obtinute din speculatii dincolo de limita legii, s-a trecut, pentru salvarea bancilor în pericol, la socializarea pagubelor. Aceasta masura, probabil justificata în contextul urgentei prezervarii unor echilibre macro-economice, s-a dovedit sinucigasa ideologic, pentru populari. Ea a demonstrat ca motorul economiei nu este, asa cum sustine dreapta, dorinta de profit a individului, ci legitimitatea sociala a activitatii economice este cea care o valideaza. Mai ales ca, dupa banci, au trebuit salvate – prin împrumuturi si ajutoare rambursabile – ramurile industriale de baza: constructia de automobile, siderurgia.

As mai spune, în al doilea rând, ca regresul dreptei este o consecinta inevitabila a integrarii europene. Nu pentru ca în Uniune au intrat, în 2004-2007, state foste comuniste. Ci pentru ca aceasta largire fara precedent a UE a aratat cât de ample sunt bazele comune, colective, ale constructiei europene. Suntem împreuna pentru ca împartasim un sistem comun de valori, în care cele individuale fac pandant, în mod armonios, cu cele colective. UE nu poate functiona exclusiv pe seama aranjamentelor politice si economice, ea este o uniune de valori sociale si culturale mult mai vechi, de fapt, decât însusi capitalismul. Cetatenii europeni au înteles, cred, ca sistemul capitalist, cel mai bun din cele cunoscute de omenire, este un mijloc, nu un scop al Uniunii noastre. Social-democratia, spre deosebire de crestin-democratie, ofera o abordare mai ampla si, as zice, mai generoasa a conceptului european.

Nici inflexibilitatea ideologica a popularilor în materie de economie si de protectie sociala – lucru de mirare, de altfel, câta vreme PPE este extrem de lax în toate celelalte câmpuri ideologice – nu îi ajuta sa se mentina la putere, într-o lume în plina schimbare, în care economiile unor state emergente (China, Brazilia, India), cu prea putine elemente capitaliste, fac o concurenta tot mai greu de suportat Batrânului Continent. Europa nu trebuie, desigur, sa încerce sa devina o China doar spre a fi competitiva, dar e limpede ca mecanismele economice si sociale ale continentului, multe, ramase la nivelul din timpul Razboiului Rece, trebuie revizuite rapid, daca dorim sa ne pastram standardul de viata si sistemele sociale. Politicile economice de delocalizare a industriei trebuie înlocuite de politici noi, prin care industriile grele si poluante sa lase locul unora noi, ecologice si cu continut tehnologic ridicat, prezervându-se locurile de munca si tesutul socio-cultural traditional al regiunilor europene. Simpla aplicare a legilor economice de dreapta, prin care tot ce nu face profit trebuie mutat acolo unde costurile reduse cu forta munca permit profituri, risca sa transforme Europa într-o colonie economica a Chinei, în care costurile protectiei sociale si standardul de viata sa nu mai poata fi mentinute. Caci pe credit e limpede ca nu pot fi mentinute la nesfârsit: exemplul Greciei e edificator, în acest sens.

Va fi ocolita România de acest val de stânga care a cuprins continentul? Vom ramâne din nou o trista exceptie, fara parteneri si fara contacte, cum am fost de atâtea ori? Semnalele transmise de unele institutii europene, în timpul crizei referendumului, par a fi îngrijoratoare, în acest sens. Însa nu cred ca acesti comisari si europarlamentari ai PPE vor reusi sa întoarca valul de încredere populara, care a propulsat USL la guvernare. Dezbaterile provocate de esecul privatizarii Oltchim arata ca românii au devenit, în sfârsit, constienti de responsabilitatea cu care trebuie abordate chestiunile economice si, mai ales, de impactul social enorm pe care l-a dobândit, mai ales într-o tara relativ saraca, economia. Caci social-democratia româna nu îsi propune sa le dea oamenilor salarii pe mai departe, indiferent de rezultatele activitatii economice, ci sa se ocupe, pentru prima data dupa 1989, de economie în relatie nemijlocita cu socialul.

Acesta este, de fapt, sensul adevarat al reformei. Pe care, pâna acum, România l-a cautat în zadar.

AUTOR: IONUT VULPESCU
sursa: revistacultura.ro

Sursa: gandeste.org

Vulcanul indonezian Bromo s-a activizat

© Foto: ru.wikipedia.org/ Tkx/cc-by-sa 3.0

Centrul de Vulcanologie şi Reducere a Riscurilor Geologice din Indonezia a ridicat nivelul de alertă în privinţa vulcanului Bromo, situat în partea de est a Insulei Java şi a interzis apropierea de craterul său la o distanţă mai mică de un kilometru, relatează ziarul Jakarta Post.

Bromo este relativ mic şi situat departe de cele mai mari localităţi – în centrul calderei rămase de la erupţia unui vulcan, în ţinutul Tengger.

Sursa: romanian.ruvr.ru

130 de organizaţii fac apel la suspendarea autorizaţiilor porumbului modificat genetic

Circa 130 de organizaţii, între care Fondul Mondial pentru Natură (WWF), Greenpeace şi Attac, au făcut apel miercuri la autorităţile franceze să suspende autorizaţiile porumbului modificat genetic NK603, după un studiu şocant privind siguranţa consumării acestuia, relatează AFP.

Într-un apel comun trimis premierului şi miniştrilor cercetării, sănătăţii, agriculturii şi mediului, organizaţiile se declară ‘îngrijorate’ şi cer ‘suspendarea temporară a autorizaţiilor porumbului NK603 şi erbicidului Roundup’. Porumbul modificat genetic NK603 al Monsanto, rezistent la erbicidul Roundup al aceleiaşi companii, este autorizat pentru import şi consum în Europa.

Gilles-Eric Seralini, profesor de biologie moleculară la Universitatea Caen (Franţa) şi echipa sa au publicat la 19 septembrie un studiu care arată dezvoltarea unor tumori de mărimea mingilor de ping-pong la cobaii hrăniţi cu porumb NK603.

Condiţiile de realizare a studiului au fost contestate de unii oameni de ştiinţă. Circa 40 de cercetători au publicat săptămâna aceasta un articol în săptămânalul Marianne în care denunţă o ‘lovitură mediatică’ şi fac apel la ieşirea din ‘opoziţia ideologică’ faţă de OMG-uri (organisme modificate genetic). Aceştia critică în special ‘mărimea redusă a eşantioanelor, care nu permite formularea unor concluzii statistice serioase’, precum şi ‘lipsa de precizări privind compoziţia hranei date cobailor’.

Cultura de OMG-uri este interzisă în Franţa şi foarte limitată în Europa, însă ţările din Uniunea Europeană importă cereale modificate genetic, în special pentru hrana animalelor, şi autorizează un anumit număr de OMG-uri ca ingrediente sau aditivi.

Autoritatea europeană pentru siguranţa alimentelor (EFSA) va publica în această săptămână o primă analiză a studiului prof. Seralini.

Sursa: Finaciarul

Sursa: danielroxin.blogspot.ro

Neuroştiinţa explică Sinele Divin (Dumnezeu)

Circuitele “Dumnezeu” din creierul nostru

Încă din copilărie Dumnezeu există în creierul fiecărui om ca o combinaţie de idei, imagini, sentimente, senzaţii şi relaţii noi/alţii. Mai jos aveţi o schemă a structurilor circuitelor neuronale-cheie care ne modelează perceperea lui Dumnezeu.

Circuitul Occipital-Parietal: Îl identifică pe Dumnezeu ca obiect care există în lume. Copiii mici îl văd pe Dumnezeu ca un chip, deoarece creierele lor nu pot procesa concepte spiritual abstracte.

Circuitul Parietal-Frontal: Stabileşte o relaţie între cele două obiecte cunoscute ca tu şi Dumnezeu. Îl plasează pe Dumnezeu în spaţiu şi ne îngăduie şă experimentăm prezenţa lui Dumnezeu. Dacă descreşte activitatea lobului parietal prin intermediul meditaţiei sau al rugăciunii intense, frontierele dintre voi şi Dumnezeu se vor dizolva. Veţi avea un sentiment de unitate cu obiectul contemplat şi cu credinţele voastre spirituale.

Lobul Frontal: Creează şi integrează toate ideile despre Dumnezeu – positive sau negative – inclusiv logica pe care o folosiţi ca să evaluaţi credinţele religioase şi spiritual. El prezice viitorul vostru în relaţie cu Dumnezeu şi încearcă să răspundă intelectual la toate întrebările – de ce, cum şi unde – ridicate de problemele spirituale.

Talamusul: Dă semnificaţie emoţională conceptului de Dumnezeu. Talamusul vă dă un sens holistic al lumii şi pare să fie organul cheie care face ca Dumnezeu să pară real în mod obiectiv.

Amigdala: Când este suprastimulată, amigdala creează impresia emoţională a unui Dumnezeu înspăimântător, autoritar, răzbunător şi suprimă abilitatea lobului frontal de a gândi logic la Dumnezeu.

Striatum: Inhibă activitatea amigdalei, permiţându-vă să vă simţiţi în siguranţă în prezenţa lui Dumnezeu, sau a oricărui alt obiect pe care îl contemplaţi.

Cingulatul anterior: Vă îngăduie să îl experimentaţi pe Dumnezeu ca fiind iubitor şi plin de compasiune. Descreşte anxietatea religioasă, vina, teama şi furia, suprimând activitatea din amigdală.

Construcţia neurologică a lui Dumnezeu

Lobul nostrum frontal (cea mai nouă parte a creierului) ne oferă conceptul logic de Dumnezeu raţional, deliberat şi iubitor în vreme ce sistemul limbic (amigdală, hipocâmp, hipotalamus şi thalamus – cea mai veche parte a creierului) creează o experienţă emoţională semnificativă a lui Dumnezeu.

Meditaţia conştientă, atentă scade activitatea în amigdală care este organul cheie care generează anxietatea şi frica.

Pentru a vaea o experienţă unică a lui Dumnezeu trebuie să existe un echilibru corect al activităţii frontale şi limbice.

Lobul parietal atunci când este activ, ne dă un sentiment de sine în relaţie cu timpul şi alte obiecte din lume.

S-a descoperit prin diverse cercetări că meditatorii avansaţi prezintă un nivel ridicat de activitate parietală şi atunci când nu meditau. Asta înseamnă că în timp meditaţia întăreşte sentimentul de sine în relaţie cu lumea, la fel ca şi cu dimensiunile spirituale ale vieţii. Activitatea parietală este asociată cu conştiinţa.

Care parte din creier îl face pe Dumnezeu real?

Talamusul este o structură în formă de nucă, ce stă în vârful sistemului limbic în centrul creierului. Talamusul este Gara Centrală a procesării senzoriale: fiecare senzaţie, stare de spirit şi gând trece prin el, iar informaţia este legată de alte părţi ale creierului.

Cu cât stai mai mult în focus, concentrare pe o singură idee, în meditaţie asupra unui singur subiect (Dumnezeu, pace, succes financiar, succes relaţional, etc) cu atât talamusul vă va deveni mai activ, până ce atinge un punct de stimulare în care percepe gândurile în acelaşi fel în care sunt percepute senzaţiile. Şi dacă exersaţi mai des o idee creierul începe să răspundă de parcă ideea ar fi un obiect real în lume. Talamusul nu face nici o distincţie între realitatea interioară şi cea exterioară şi deci orice idee dacă este contemplată suficient de mult, va căpăta aspectul de realitate. Credinţa voastră va deveni neurologic reală, iar creierul va răspunde în consecinţă.

Deci meditaţia, rugăciunea, focusul şi concentrarea intensive pot să declanşeze o formă neobişnuită de activitate neuronală în acea parte  a creierului care ignoră informaţia trimisă ei de alte părţi. Când se întâmplă aceasta ne schimbăm radical percepţiile zilnice despre lume.

Fiind conştienţi de noi, de respiraţie, de corp, de sentimente, de acţiunile şi de gândurile noastre ne putem crea conştient propria realitate cu întreaga paletă şi forme (ne putem scădea stresul şi anxietatea, emoţiile, ne putem transforma stările interioare, atitudinile, modul de abordare a unei situaţii sau ala, ne putem modifica gândurile cu care vrem să operăm, etc.). Spor la lucru cu voi şi nu uitaţi puterea este în interiorul vostru şi de voi depinde ce viaţă vreţi să trăiţi. Cu drag

Sursa: holisterapi.wordpress.com

ISTORIA MULTIMILENARĂ CARE NE-A FOST FURATĂ (3)

Bazinul Dunării – leagănul poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român

„Este uimitoare coincidenţa aproape perfectă între teritoriul fostului regat al Daciei, atestat documentar, de pe vremea lui Burebista şi conturul bazinului hidrografic al Dunării, de la Viena şi până la vărsarea în Marea Neagră. Această coincidenţă confirmă faptul că bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare şi supravieţuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român.”

(Teodor Filip).

Cultura Vedică, considerată până azi drept cea mai veche din lume, din care îşi trag originea cele caldeiană, egipteană, iudaică şi creştină, care stă la baza întregii civilizaţii a lumii, este considerată ca pornind din spaţiul carpato-dunărean. Spun acest lucru nu specialiştii români, ci cunoscuţi savanţi de la Cambridge-Anglia, precum şi din SUA. Este indiscutabil faptul că pe veritabilul fond genetic local la început al culturii Vedică, mai apoi al culturilor Cucuteni, Gumelniţa, Sălcuţa, Petreşti, Cernavodă, Karanovo ş.a., care au înflorit în spaţiul bazinului Mării Negre, a apărut poporul pelasg (numit de greci hiperborei), precursorul multor popoare europene şi nu numai. Elementele comune (lingvistice, obiceiuri, construcţii etc.), găsite la populaţiile de la inzii din podişul Iranului până la celţii din Marea Britanie, într-un fel confirmă ipoteza răspândirii spre vest şi est a supravieţuitorilor din spaţiul bazinului actualei Mări Negre după Marele Potop. După N. Densusianu, pelasgii au construit cel mai mare şi mai puternic imperiu în Europa preistorică. „Patria Hiperboreilor, şi anume în epoca aceea, când religia lor începe să aibă o influenţă decisivă asupra vieţii greceşti, era, după cum ne spun cei mai însemnaţi autori, în părţile de nord ale Dunării de jos şi ale Mării Negre” (Nicolae Densuşianu). După Pindar, cel mai erudit poet al antichităţii greceşti, „…Hiperboreii erau locuitorii de pe ţărmurile Istrului sau ale Dunării de jos”. De asemenea afirma că „…Apollo, după ce a ridicat zidurile Troiei, s-a întors în patria sa de pe Istru”. De altă parte Strabo scrie: „Cei de întâi, care au descris diferitele părţi ale lumii, ne spun că Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”. Pentru poporul grec, pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe Pământ. „Rasa lor li se părea atât de arhaică, atât de superioara în concepţiuni, puternică în voinţă şi în fapte, atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele greceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de „divini”, dioi, adecă oameni cu calităţi supranaturale, asemenea zeilor, un nume, ce ei întru adevăr l-au meritat prin darurile lor fizice şi morale. Grecii aveau o tradiţiune că înainte de dânşii, a domnit peste pământul ocupat de ei un alt popor, care a desecat mlaştinile, a scurs lacurile, a dat cursuri noi râurilor, a tăiat munţii, a împreunat mările, a arat şesurile, a întemeiat oraşe, sate şi cetăţi, a avut o religiune înălţătoare, a ridicat altare şi temple zeilor şi că aceştia au fost pelasgii” (N. Densuşianu).„Ei au fost cei dintâi cari au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne, prin munţi şi păduri, au întemeiat sate şi oraşe, au format cele dintâi state, au dat supuşilor săi legi şi au introdus în modul lor de viaţă moravuri mai blânde; peste tot au îndreptat întreaga activitate a lor spre o existenţă mai bună, fizică şi intelectuală, şi astfel au deschis o nouă cale pentru destinele omenirii pe acest pământ” (Dromihete).
Sunt ipoteze care merită toată atenţia specialiştilor în domeniu. După Mircea Eliade, numărul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 („Dicţionar al religiilor”, pag. 265). Din păcate, nu au lăsat nimic scris care să le dovedească trecutul măreţ. Migrând pe întinsurile Europei, răspândindu-şi cultura şi limba, arienii, pelasgii, tracii au generat “cultura latină”. Întotdeauna în spatele unei culturi mari se găseşte o alta, neobservată, uitată, neglijată, ignorată.
Să încercăm să facem o mică analiză comparativă, un procedeu foarte des utilizat în domeniul ştiinţelor reale. Cunoaştem din istorie că toate marile civilizaţii au înflorit pe văile unor mari fluvii şi, în special, la gurile de vărsare ale acestora: cea egipteană - pe Nil; cea mesopotamiană - între Tigru şi Eufrat; cea indiană - pe Ind şi Gange; cea chineză - pe Fluviul Galben; iar cea europeană, cu voia sau fără voia „marilor profesori de istorie şi arheologie” - pe valea (Istrului, Danubiului) Dunării şi, în special, în zona Deltei acesteia. În susţinerea acestei opinii în Statele Unite, California, Los Angeles, în 1974 apare cartea profesoarei de arheologie europeană, Marija Gimbutas: “The Goddesses and Gods of Old Europe”, care parcă în cunoaşterea scrierilor celor sus-menţionaţi declara spaţiul carpato-dunărean drept vatră a vechii Europe, iar pe locuitorii acestui spaţiu drept autohtoni creatori de civilizaţie europeană, cu mult înainte ca acea civilizaţie a grecilor sau cea iudeo-creştină să înflorească. „Originea acestui popor, tracic, căruia geografia şi condiţiile climatice i-au hărăzit culoarea albă a pielii, menţinută cu toate invaziile, încrucişările şi suprapunerile orientale, se confundă cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni, a vechilor Pelasgi, întemeietori ai Europei moderne de azi. În ultima vreme, tot mai mulţi cercetători sunt de părere că leagănul vechii Europe este spaţiul Carpato-Dunărean”, susţine Marija Gimbutas. De aceeaşi părere este şi cunoscutul savant german P. Bosch-Gimpera, care consideră că spaţiul, din care au pornit popoarele europene, este situat pe teritoriul dintre Valea Dunării, Marea Egee (Marea Tracilor) şi Marea Neagră (Marea Getică). „Acesta este leagănul adevărat al civilizaţiei Proto-Europene, în străvechea vatră tracică a Carpaţilor, a Dunării Carpatice. Aici veneau grecii în antichitate să-şi caute Lâna de Aur şi bogăţiile agricole dunărene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epocă de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunării şi Lăcaşul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Uitaţi-vă pe hartă şi veţi vedea ce fantastic arăta acest spaţiu, unde din trupul munţilor ţâşnesc izvoare ce se prefac în râuri care se desfăşoară ca un evantai spre Dunăre, străbătând văi calme şi dealuri molcome, prielnice agriculturii şi păstoritului. De sus, din avion, această reţea hidrografică, cu forma de elipsă, seamănă cu un Ou al Genezei. Munţi de sare, fără de care e greu de conceput viaţa omului şi creşterea vitelor, reprezenta în antichitate o bogăţie mai mare ca aurul, poate cea mai de seamă bogăţie pentru oamenii vechimii, bogăţia vieţii. Nimic nu este mai presus decât „sarea în bucate”, spune o veche poveste dacică”, ne relatează cunoscutul tracoromân - luptător pentru adevărul istoric Napoleon Săvescu (Napoleon Săvescu. Noi nu suntem urmaşii Romei. Ed. Intact, Bucureşti, România. 2002). Mă opresc aici cu argumentările privind leagănul adevărat al civilizaţiei proto-europene.
Din păcate, şi aici istoria ne-a fost furată, mutilată. Latinitatea noastră incontestabilă nu vine de la Roma, cum ni se spune (de străini, dar, din păcate, şi de mulţi istorici români), ci tocmai invers – latinismul a fost adus pe Peninsula Apenină. Lucrul acesta este confirmat iarăşi de străini. „…Nu, nu ne este permis să ne îndoim că naţiunile pelasge formară poporul latin…Este incontestabil că pelasgii contribuiră la fondarea Romei. Pentru ce să ne mirăm atunci că pelasgii panonieni, că pelasgii din Tesalia, din Macedonia, că pelasgii Daciei vorbiseră şi conversaseră dialectul lor naţional, pelasgicul vlah, care a purtat în Italia numele de latin”, confirmă cele scrise mai sus publicistul şi omul politic francez Felix Colson. Cât de clară este originea poporului român pentru francezul Colson şi cât de nebuloasă, misterioasă este pentru tot soiul de „prieteni”, dar şi pentru ignoranţii noştri gen Stati, Borşevici, Stepaniuc, Dodon ş.a. „Cine se mai îndoieşte de originile noastre să citească acest articol, căci poate-poate îşi mai reduce din încăpăţânarea….de a crede în falsa teorie a latinităţii limbii române. Am ajuns să nu mai cred în latinitatea limbii române, ci în tracitatea limbii latine şi asta nu de azi, de ieri, ci de mult timp, aş putea spune chiar de pe băncile liceului…accentuându-se şi mai mult acum, către amurgul vieţii” (Vincente). Nu cumva este mai logic ceea ce ne dovedesc: Codex Rohonczi, Joannes Magnus, Bonaventura Vulcanius, Carolus Lundius, Nicolae Densuşianu, Marija Gimbutas, anume că dacii vorbeau „latina prisca” cu mii de ani înainte ca Roma să fi existat.
Cauza principală nu este lipsa specialiştilor şi a izvoarelor, ci faptul că istoria noastră a prezentat un interes sporit pentru străini, care ne-au tot furat-o pe parcursul mileniilor. Ce ne încurcă acum să descoperim adevărata istorie a Neamului, cu atât mai mult că tot mai mulţi străini încearcă, într-un fel, să ne ajute. Sunt atâtea argumente forte, care confirmă paternitatea românilor asupra acestor pământuri din cele mai vechi timpuri. E regretabil faptul că acei (istoricii), care ar trebui să pună în valoare dovezile incontestabile, deseori se împotmolesc pe potecile mlăştinoase create în mod special de neprieteni în problemele istoriei neamului.
Ne luminează străinii în problemele trecutului glorios, iar noi, românii, rămânem aceiaşi ignoranţi, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem un vechi popor, ne este frică de ceea ce am fost. Când ni s-a spus nouă în istoria „noastră” de posibilitatea originii Culturii Vedice, culturilor Cucuteni, Hamangia, Petreni ş.a. la noi? Câţi dintre români au auzit despre ele?!

Valeriu DULGHERU

Sursa: basarabialiterara.com.md