Un fenomen extrem de rar a fost surprins la Yosemite: un curcubeu nocturn! (VIDEO)

Încă de la începuturi, natura a uimit şi continuă să uimească prin ceea ce poate creea.

De această dată, vorbim despre capitolul din fizică intitulat optică, despre apă şi despre lumină, adică, într-un cuvânt despre curcubeu. Acesta este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când razele soarelui se reflectă în picăturile din atmosferă. Mulţi dintre noi au văzut acest fenomen, dar cum aţi reacţiona dacă aţi vedea cele şapte culori magnifice în timpul nopţii?
Ei bine, şi lumina lunii este capabilă să formeze o astfel de minunăţie. Ultima apariţie a unui curcubeu de noapte a fost imortalizată în Parcul Naţional Yosemite, SUA. Oficialii parcului au reuşit să înregistreze acest fenomen, iar filmul publicat deja a făcut înconjurul lumii.
Pentru cei pasionaţi de aceste fenomene meteorologice ar trebui să ştie că ele apar foarte des în zona cascadelor atunci când este lună plină, iar satelitul natural al Terrei se află foarte aproape de planeta noastră.
Cascadele din Parcul Naţional Yosemite nu sunt singurele în jurul cărora pot fi observate aceste fenomene. De asmenea, curcubeul de noapte a fost văzut şi în Cumberland, Kentucky, în apropierea cascadei Victoria din Africa, cât şi în apropierea canionului Waimea din Hawaii.
Iată cum arată curcubeul nocturn:

Sursa: The Week

Sursa:  descopera.ro

10 semne că populaţia americană a început să se teamă de economia ei

Americanii sunt tot mai săraci şi mai disperaţi. Şi-au pierdut încrederea în economie şi mulţi cred că ne îndreptăm spre un nouă Mare Depresiune.

Politicienii americani ţin în priză de aproape o lună pieţele financiare cu discuţiile privind ridicarea limitei de îndatorare. Lumea se aşteaptă să se ajungă la un compromis de ultim moment, pentru că altfel consecinţele asupra economiei globale ar fi dezastruoase.

Însă, în tot acest timp, SUA se confruntă cu un şomaj ridicat şi cu sărăcirea accentuată a populaţiei. Aproape 45 de milioane de americani depind de ajutorul guvernamental pentru mâncare – food stamps. 20% din sumele care au intrat în buzunarele americanilor anul trecut sunt bani guvernamentali din programele de asistenţă socială.

Aşa că nu e de mirare că populaţia şi-a pierdut încrederea în economie şi că se aşteaptă la o nouă recesiune.
Michael Snyder publică în Business Insider şi în The Economic Collapse o listă cu cele 10 semne care arată că americanii cred că recuperarea economică e foarte departe.

1) Încrederea consumatorilor este la minimumul ultimelor 7 luni. Indicele Conference Board (luat în calcul de Fed atunci când stabileşte politica monetară) a căzut de la 61,7% în mai la 58,5% în iunie.

2) Datele preliminare pe luna iulie arată că indicele încrederii Reuters/Univeristy of Michigan a căzut puternic de la 71,5% în iunie la 63,8%. Acesta s-a întors sub linia de care marchează încrederea populaţiei în vremuri de recesiune.

3) Indicele Rasmussen, care măsoară încrederea americanilor în economie prin sondaje zilnice, a căzut săptămâna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani.

4) Tot un sondaj Rasmussen arată că 68% dintre americani cred că ţara se află încă în recesiune.

5) Un sondaj Gallup arată că 36% dintre americani nu au încredere în bănci – cel mai mare nivel înregistrat de când se fac măsurătorile. Anul trecut, 30% dintre americani declarau că au foarte puţină încredere sau niciun fel de încredere în bănci.

6) Numărul furturilor a crescut în această vară, în condiţiile în care tot mai mulţi americani nu au loc de muncă. Se fură aproape orice: lichid de îmbălsămare de la serviciile funerare, extensii de păr, aparatele de aer condiţionat, ţevile de cupru din băi, sârmele prim care trece curentul. Un bărbat de 28 de ani din Utah se vinde ca pradă umană pentru vânători pentru 10.000 de dolari. O femeie din Florida a încercat să-şi vândă nepotul nou-născut pentru 75.000 de dolari. Alte exemple aici.

7) 39% dintre americani cred că ţara a intrat într-un declin economic permanent.

8) 63% cred că SUA se îndreaptă într-o direcţie greşită, conform unui sondaj Reuters, cu 3 pp mai mulţi decât luna trecută.

9) 48% dintre americani cred că o nouă Mare Depresiune economică este probabilă în următorul an.

10) Oamenii se calcă în picioare pentru ajutoarele guvernamentale pentru plata chiriei. 5.000 de oameni s-au pus la coadă în Dallas pentru a primi voucherele guvernamentale. În momentul în care porţile instituţiei care le împărţea s-au deschis, mulţimea s-a îmbulzit, 8 oameni fiind călcaţi în picioare.

Sursa: Money.ro

“Fraţilor, vreau să lucrez! Mă poate ajuta cineva?” Totul despre CUM VOR MAI MUNCI ROMÂNII ÎN SPANIA

de Loredana VOICULESCU

Circa 90% dintre românii din Spania au rate la bancă pentru case sau/şi maşini, a declarat pentru gândul Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) cu sediul în Madrid.

Doi ani şi jumătate a fost Sebastian Potroacă în şomaj. "Am trecut printr-o perioadă foarte grea. Când a început criza, au început să crească şi ipotecile…Toate au venit deodată…În trei ani am ajuns de la 840 de euro la 1.570 de euro. Bine măcar că am avut şansa să am perioada maximă de şomaj, deoarece cotizasem opt ani de zile". Aşa îşi începe povestea unul dintre sutele de mii de români care trăiesc în Spania, care şi-a relatat experienţa de viaţă publicaţiei "Noi în Spania", tipărită în Peninsula Iberică.

Şi cu casa confiscată de bancă, şi cu datorie de 80.000 euro

Circa 90% dintre românii din Spania au rate la bancă pentru case sau/şi maşini, a declarat pentru gândul Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) cu sediul în Madrid. Pe majoritatea criza i-a prins la începutul creditelor, adică după cinci-şase ani de plată a împrumutului. În general rata plătită de un român pentru un apartament în Spania este de 700-1.500 euro pe lună, iar pentru o maşină - 400-500 de euro pe lună.

"Dacă într-o familie în care el câştiga lunar 1.300 de euro şi ea 1.000 euro unul dintre ei şi-a pierdut locul de muncă, este o problemă cu achitarea ratei. Cunosc astfel de cazuri în care persoane ce au rămas fără un loc de muncă au întârziat cu rata la bancă. În a patra lună banca le-a scos la licitaţie locuinţa şi le-a comunicat în plus şi că au o datorie de 80.000 de euro, după ce plătiseră cinci ani rata la credit. Aşa că au rămas şi fără casă şi cu datorie la bancă. Care a fost soluţia? Respectiva persoană s-a declarat insolvabilă, legea permite, creditul a fost blocat şi acum persoana lucrează la negru, pentru că dacă ar lucra oficial, i-ar fi reţinuţi banii la angajator", a relatat preşedintele FADERE.
"În fiecare zi rămân oameni fără un loc de muncă"
"În fiecare zi rămân oameni fără loc de muncă", a declarat pentru gândul Angela Placsintar, preşedintele Asociaţiei Imigranţilor din Ţările de Est, care are sediul la Castellon de la Plana. Ea spune că firme de resurse umane trimit la asociaţie, la două săptămâni, oferte de muncă, dar angajatorii caută oameni cu calificare medie sau chiar înaltă. "Se caută persoane pentru a ocupa chiar posturi de conducere, dar vorbitori de germană, engleză, franceză, română şi maghiară. Spania începe să selecteze, ceea ce nu a făcut în ultimii 10-15 ani de când imigranţii au invadat piaţa Spaniei", a declarat Angela Placsintar. Ea spune că deşi românii nu sunt imigranţi, ci, conform legislaţiei, sunt "comunitari", acest lucru nu îi favorizează cu nimic.

"Atunci când noi străinii am fost rugaţi, chiar s-a insistat să facem cursuri de "formacion ", multe gratuite, noi nu am acceptat, aşa că mulţi români din Spania nu ştiu ce vor face", mai spune reprezentanta asociaţiei.
El Pais: Românii vor avea nevoie de permise de muncă în Spania
Miercuri, cotidianul spaniol El Pais a anunţat că Spania va cere din nou permise de muncă imigranţilor români, menţionând că guvernul de la Madrid ar vrea să revină asupra deciziei luate în 2008 cu privire la ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii începând cu 1 ianuarie 2009.
El Pais precizează, citat de Agerpres, că decizia nu a fost luată încă oficial, potrivit surselor din guvern citate, însă a fost prezentată autorităţilor de la Bucureşti intenţia de a fi aplicată. La rândul lor, acestea din urmă s-au arătat 'contrariate, însă înţelegătoare', susţin aceleaşi surse. Odată îndeplinite formalităţile cerute la Bruxelles, măsura va intra în vigoare imediat, cel mai probabil în săptămânile următoare.
Ambasada Spaniei la Bucureşti a confirmat intenţia guvernului de la Madrid de a impune restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români. "Guvernul spaniol are intenţia de a adopta această măsură, însă nu a stabilit încă data", a precizat marţi pentru Mediafax ambasada Spaniei la Bucureşti, adăugând că decizia nu va afecta românii rezidenţi în Peninsula Iberică.

Potrivit sursei citate, "va fi vorba despre o măsură de tip tehnic şi care nu va fi retroactivă". "Cu alte cuvinte, ea nu va afecta cetăţenii români care sunt deja rezidenţi în Spania", conchide ambasada.
Ministerul Muncii: "E bine să fim prudenţi. Nu s-a vorbit de interzicerea accesului românilor pe piaţa muncii"
În replică, reprezentanţii Ministerului Muncii din România spun că Spania nu a făcut nicio notificare oficială la CE privind restricţionarea accesului românilor pe piaţa muncii, fiind vorba doar de o intenţie, iar o astfel de decizie ar trebui fundamentată ca urmare a unor schimbări radicale pe piaţa muncii.
"Precizăm, din capul locului, că este vorba de o intenţie a oficialilor spanioli. Reprezentanţii spanioli nu au făcut nicio notificare oficială la Comisia Europeană. Potrivit Tratatului pe care l-am semnat cu Spania, decizia oficialilor spanioli de a reintroduce restricţiile pe piaţa muncii trebuie să fie bine fundamentată în urma schimbării radicale pe piaţa muncii. Aşadar, e bine să fim prudenţi, întrucât nu s-a vorbit nicio secundă de interzicerea accesului românilor pe piaţa muncii, ci mai degrabă de o garanţie că românii care ajung la muncă în Spania au contracte ferme de muncă", a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Ioana Şanta.
România şi Bulgaria au intrat în UE la 1 ianuarie 2007, dar tratatele de aderare includeau un moratoriu pe şapte ani, până la 1 ianuarie 2014. După doi ani de aplicare a restricţiilor pe piaţa muncii, guvernul de la Madrid a decis să le ridice şi să le permită românilor să se bucure de liberul acces pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2009. În prezent, când rata şomajului depăşeşte 21% în Spania, fiind cea mai ridicată din UE, executivul de la Madrid a decis să dea înapoi - scrie El Pais - şi să ceară din nou permise de muncă pentru români.
Românii - comunitatea de străini cea mai numeroasă din Spania
Cotidianul El Pais consideră că efectele unei astfel de măsuri ar fi enorme. Românii constituie comunitatea de străini cea mai numeroasă - 864.278 de persoane - potrivit Institutului spaniol de statistică (INE), reprezintă peste 15% din cele 5,7 milioane de imigranţi din Spania, depăşindu-i pe marocani sau britanici şi formează şi grupul de străini care creşte cel mai rapid: cu peste 33.000 de persoane în anul 2010, în plină recesiune, şi în condiţiile în care numărul total al străinilor din Spania a scăzut cu 17.000.
De la intrarea ţării în UE, numărul românilor care locuiesc în Spania s-a mărit de patru ori. Aceasta se datorează, consideră cotidianul menţionat, care citează aceleaşi surse din guvern, avantajelor din ţara iberică în comparaţie cu alte ţări europene, dintre care majoritatea celor mari nu au ridicat restricţiile de pe piaţa muncii şi le cer românilor permise de muncă.
Aceleaşi surse oficiale citate de El Pais susţin că măsurile nu vor afecta dreptul românilor la liberă circulaţie, ei putând să vină în Spania şi să se stabilească aici, pentru studii sau muncă - pentru care vor avea însă nevoie de permise de muncă. Cotidianul spaniol mai scrie că încă nu se ştie cum îi va afecta măsura pe românii care locuiesc deja în Spania fără permis de muncă, şi care contribuie deja la serviciile de asigurări sociale (peste 300.000) sau care îşi primesc indemnizaţiile de şomaj (50.000). De asemenea, nu se prevede ca măsurile să-i afecteze pe bulgari, mai scrie El Pais, apreciind că este vorba de un colectiv mult mai mic: 172.634 de persoane, care reprezintă 3% dintre străini.
Câţi bani trimit acasă românii din străinătate
Statisticile arată că în 2010 cei circa trei milioane de români care muncesc în străinătate au trimis în România 2,86 miliarde de euro.
Nu mai puţin de 23% dintre românii care au ales să plece în străinătate au optat pentru Spania, fiind a doua ţara ca destinaţie, după Italia, pentru care au optat 43% dintre migranţii români, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros România şi IASCI. Studiul arată că o gospodărie de români din străinătate economiseşte anual circa 9.000 euro pe an, iar valoarea remitenţelor pe gospodărie depăşeşte 2.150 de euro pe an.
"O astfel de decizie a guvernului spaniol ar încuraja munca la negru"
Reprezentanţii asociaţiilor de români din Spania sunt de părere că, deşi guvernul spaniol nu a precizat încă foarte clar care vor fi termenii noului moratoriu, acesta ar putea fi aplicat în aceeaşi formă în care a fost aplicat în perioada 2007-2009. Pe scurt, el va avea impact doar asupra românilor care nu au încă acte de şedere şi de muncă în Spania.
"După intrarea României în Europa, Spania a avut un moratoriu de doi ani care în 2009 a fost anulat, lăsând piaţa muncii liberă pentru români. Criza financiară din Spania şi nivelul şomajului ajuns la peste 20% au făcut ca săptămâna trecută guvernul spaniol să trimită pe secretarul de stat în probleme de Emigrare, Anna Terrón, pentru a comunica decizia de a limita piaţa muncii pentru români", a explicat Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).
El spune că este "o decizie fără sens", iar administraţia spaniolă mai bine s-ar ocupa să creeze locuri de muncă pentru toţi cei care locuiesc în Spania, indiferent că sunt spanioli sau imigranţi.

Ce ar putea presupune moratoriul
"Când vii în Spania primeşti un certificat european, care este o foaie A4, iar undeva jos scrie dacă ai sau nu drept de muncă. În timpul moratoriului din 2007-2009 pe acest certificat scria "fără drept de muncă". Se acorda doar drept de şedere. Atunci exista şi un caiet în care erau publicate tipurile de locuri de muncă pe care, totuşi, românii le puteau obţine în Spania. În realitate însă, acestea erau foarte de găsit. Probabil un astfel de moratoriu va fi impus şi acum de autorităţile spaniole", ne-a explicat Daniel Ţecu.
În Spania, "doar cu contracte sigure"
Vestea că autorităţile spaniole ar putea restricţiona piaţa muncii pentru cetăţenii români a strârnit reacţii din partea reprezentanţilor comunităţilor de români din Spania.
Angela Placsintar, preşedintele Asociaţiei Imigranţilor din Ţările din Est, i-a sfătuit pe cei care vor să vină să muncească în Spania să nu o facă decât atunci când au "contracte sigure". "Azi mi-au sosit şase oameni înşelaţi de o firmă "colorată" din Bucuresti. Aveau contracte false", a mai arătat ea.
"Prin această măsură se va încuraja şi mai mult munca la negru, iar Spania va pierde şi mai mult încrederea investitorilor străini", consideră părere Daniel Ţecu. El recomandă tuturor celor care doresc să plece la lucru în una dintre ţările Europei să încerce să îşi găsească locul de muncă cât timp sunt încă în România.

Daniel Ţecu spune că în timp ce în Spania rata şomajului este de 21%, printre românii de acolo rata şomajului este de 40%. Totuşi, din cei 40% care nu lucrează, potrivit statisticilor oficiale, mulţi muncesc la negru, în special în domenii precum construcţiile, menaj, îngrijire copii sau bătrâni.
Şefii nu le dau voie la ore suplimentare, angajaţilor le e teamă să mai plece în concedii, ca să nu îşi piardă locul de muncă
"Dintre cunoştinţele mele, români din Turda care sunt acum în Spania, mulţi muncesc în agricultură, fabrici de termopane şi în domeniul mecanicii. Ei spun că le merge bine. Au avut locuri de muncă foarte bune, au avut acees la credite pentru a cumpăra locuinţe. Odată cu criza, au întâmpinat greutăţi la plata ratelor", a declarat pentru gândul Mircea Irimie, viceprimarul Turda, localitate din care multe persoane au plecat în Spania, dar şi în alte oraşe din lume.
El spune că cei plecaţi în Spania se plâng că le-au scăzut salariile. "Angajatorii nu îi mai lasă să muncească ore suplimentare, pentru a nu-i mai plăti în plus. Au dispărut diversele bonusuri pe care le aveau de la patroni, care le asigurau bani pentru transport şi hrană, precum şi al 13-lea salariu, care nu era impozitat", a spus Irimie.
"În plus, pentru prima dată i-am auzit spunând că le e teamă să mai plece în concedii, pentru a nu-şi pierde locul de muncă, deşi ei plecau în fiecare an în vacanţă în altă parte", spune viceprimarul localităţii Turda.
Irimie mai arată că mai mult de jumătate dintre locuitorii din Turda care au plecat în Spania şi-au cumpărat o casă în Spania şi şi-au pus la punct locuinţele pe care le au în România.
RFI: "O decizie va fi luată până la sfârşitul săptămânii"
RFI România a relatat la începutul săptămânii că Spania va restricţiona piaţa muncii pentru români, din cauza şomajului aflat în creştere, citând surse comunitare, postul menţionând că decizia va fi luată până la sfârşitul săptămânii, când Bruxelles-ul şi capitatele europene vor fi notificate în acest sens.
"Decizia Spaniei de a restricţiona piaţa muncii pentru cetăţenii români va fi luată până la sfârşitul săptămânii, când Madridul va notifica Bruxelles-ul şi capitalele europene. Surse comunitare au declarat pentru RFI că Spania va restricţiona accesul pe piaţa muncii din cauza şomajului aflat în creştere. Rata somajului în Spania a ajuns la 20 la sută din populaţia activă", notează RFI România, citată de Mediafax.
Cum îşi caută românii locuri de muncă în Spania: "Vreau un serviciu în orice domeniu unde munca, respectul şi banii sunt la loc de cinste"
"Fraţilor, vreau să lucrez! Mă poate ajuta cineva?", sună unul dintre anunţurile postate de români într-o publicaţie care apare în Spania. Solicitantul spune că are 50 de ani, "ştiu să lucrez cu oamenii (am lucrat 24 de ani în comerţ), cu banii (am fost 10 ani casieră) şi cu copiii. Vreau un serviciu în orice domeniu unde munca, respectul şi banii sunt la loc de cinste", se arată în anunţ, unde autorul mai adaugă că are "acte în regulă" pentru că a lucrat în agricultură, ca sezonier.


Un alt anunţ este postat de o persoană care susţine că este "detectiv criminalist cu atestat european, absolvent al şcolii de poliţie", cunoscător de limba engleză, şi solicită angajare la un cabinet de avocaţi, o agenţie de detectivi sau o firmă de securitate.
Un altul "şofer profesionist, categoriile B, C, E, caut de lucru în toată Spania", un "meseriaş în construcţii", caută de lucru în domeniu, "în comunitatea Madrid", iar un "electrician, 22 ani experienţă" caută să muncească în "orice domeniu", în toată Spania. "Inclusiv la ferme. Vorbesc bine spaniola şi am acte în regulă".
"Lăcătuş confecţii navale şi metalice, 43 ani, caut un loc de muncă în orice zonă din Spania. Am confecţionat şi solarii din diferite materiale, pot lucra şi la o fermă pe profil legumicol sau fructe. În sere pot ajuta şi la lucrări de reparaţii şi întreţinere. Sunt pasionat de grădinărit", iar un altul caută să lucreze într-un atelier de croitorie ori de croitorie haine piele, în agricultură sau zootehnie.
Sursa: gandul.info

Premieră: Stăpânii euro vorbesc deja liber de falimentul Greciei

Declaraţia oficialului Băncii Centrale Europene Ewald Nowotny a stârnit puţină panică în rândul deţinătorilor de obligaţiuni greceşti, care au început să vândă puternic. Dobânzile la hârtiile cu scadenţa la 2 ani au sărit până la 39% (un nou record), de la 36% în deschidere.

Banca Centrală Europeană arată pentru prima oară că ar fi de acord cu un default al Greciei. Consecinţele unei astfel de decizii ar putea fi catastrofale.

“No default, no selective default, no credit event – (Fără default, fără default selectiv, fără evenimente de credit – care să declanşeze plata CDS)”, este motto-ul guvernatorului BCE Jean-Claude Trichet încă de când au apărut discuţiile privind o posibilă restructurare a datoriei suverane a Greciei.

În cazul în care creditorii instituţionali europeni, sub comanda Germaniei, ar impune pierderi băncilor şi altor instituţii financiare care au împrumutat statul grec – şi rostogolirea “voluntară” intră aici –, şi operaţiunea ar fi cotată de către agenţiile de rating ca default, şi atunci BCE ar fi nevoită să nu mai finanţeze băncile greceşti.

Acum, Ewald Nowotny, şeful Băncii Centrale a Austriei, şi membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, spune că un default selectiv nu ar avea “consecinţe negative puternice” şi sparge astfel linia discursului BCE de până acum.

Sub regulile actuale, bondurile greceşti nu ar mai fi putea fi primite drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la BCE, finanţare de care băncile greceşti sunt foarte dependente şi fără de care cel mai probabil s-ar prăbuşi.

“BCE nu ar trebui să fie total dependentă de agenţiile de rating. La sfârşitul zilei, este responsabilitatea noastră, decizia noastră”, spune austriacul, care adaugă că banca va decide ce bonduri sunt eligibile. Au mai fost făcute recent ajustări ale regulamentelor şi pentru ca bondurile portughze şi irlandeze – care nu mai sunt considerate prime rate – să poată fi folosite drept colateral. Dar în cazul unui default al Greciei, hârtiile fără valoare vor fi considerate în continuare ca având valoare.

BCE avea în bilanţuri, în mai, hârtii greceşti cu o valoare nominală de 194 miliarde de euro, pe care a plătit, cu discount, 131 de miliarde euro. În momentul în care defaultul va fi anunţat, preţurile obligaţiunilor greceşti se vor duce la pământ, şi deţinerile BCE s-ar putea transforma în pierderi.

Mult mai grav însă, după cum a susţinut BCE până acum, implicarea creditorilor privaţi ar risca să producă o contagiune puternică către ţările expuse din zona euro şi o nouă criză financiară, chiar dacă băncile greceşti vor fi susţinute pentru o vreme.

Ultimele evoluţii de pe piaţa bondurilor ne arată cum sunt contaminate şi celelalte ţări îndatorate sau slabe structural din Europa – cu Italia şi Spania în prim plan – fără ca defaultul Greciei să fi fost anunţat.

Probabil că liderii europeni consideră că au situaţia sub control, însă un efect de domino similar celui din toamna lui 2008 ar putea mătura economia globală.
Autor: Mihai Banita
Sursa: Money.ro

O țară de lângă România se vinde. Soros vrea s-o cumpere

A vizitat de mai multe ori proaspăta provincie independentă pentru a ajunge la câteva acorduri privind minele de cărbune.

Este vorba despre miliardarul american George Soros, care s-a arătat interesat să cumpere rezervele de cărbune din Kosovo. Acordul s-ar încheia cu deplina colaborare a miliardarului albanez Sahit Muja, care locuiește la ora actuală în America, la New York.

Conform unor informații publicate de Wall Street Journal, Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogățiile minerale ale statului Kosovo care mai cuprind și zăcăminte de zinc, crom, aur, argint și nichel.
Mai mult, valoarea totală a rezervelor de cărbune (15 miliarde de tone) este estimată a fi de 300 de miliarde de euro.

O serie de informații publicate anul trecut de către presa sârbă arată că guvernul din Kosovo ar fi promis administrației Clinton ca acordurile de concesionare a rezervelor să fie făcute cu companii americane.

După unele estimări, provincia Kosovo are una dintre cele mai mari rezerve demonstrate de cărbune din lume
Autor: Capital.ro