Premieră: Stăpânii euro vorbesc deja liber de falimentul Greciei

Declaraţia oficialului Băncii Centrale Europene Ewald Nowotny a stârnit puţină panică în rândul deţinătorilor de obligaţiuni greceşti, care au început să vândă puternic. Dobânzile la hârtiile cu scadenţa la 2 ani au sărit până la 39% (un nou record), de la 36% în deschidere.

Banca Centrală Europeană arată pentru prima oară că ar fi de acord cu un default al Greciei. Consecinţele unei astfel de decizii ar putea fi catastrofale.

“No default, no selective default, no credit event – (Fără default, fără default selectiv, fără evenimente de credit – care să declanşeze plata CDS)”, este motto-ul guvernatorului BCE Jean-Claude Trichet încă de când au apărut discuţiile privind o posibilă restructurare a datoriei suverane a Greciei.

În cazul în care creditorii instituţionali europeni, sub comanda Germaniei, ar impune pierderi băncilor şi altor instituţii financiare care au împrumutat statul grec – şi rostogolirea “voluntară” intră aici –, şi operaţiunea ar fi cotată de către agenţiile de rating ca default, şi atunci BCE ar fi nevoită să nu mai finanţeze băncile greceşti.

Acum, Ewald Nowotny, şeful Băncii Centrale a Austriei, şi membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, spune că un default selectiv nu ar avea “consecinţe negative puternice” şi sparge astfel linia discursului BCE de până acum.

Sub regulile actuale, bondurile greceşti nu ar mai fi putea fi primite drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la BCE, finanţare de care băncile greceşti sunt foarte dependente şi fără de care cel mai probabil s-ar prăbuşi.

“BCE nu ar trebui să fie total dependentă de agenţiile de rating. La sfârşitul zilei, este responsabilitatea noastră, decizia noastră”, spune austriacul, care adaugă că banca va decide ce bonduri sunt eligibile. Au mai fost făcute recent ajustări ale regulamentelor şi pentru ca bondurile portughze şi irlandeze – care nu mai sunt considerate prime rate – să poată fi folosite drept colateral. Dar în cazul unui default al Greciei, hârtiile fără valoare vor fi considerate în continuare ca având valoare.

BCE avea în bilanţuri, în mai, hârtii greceşti cu o valoare nominală de 194 miliarde de euro, pe care a plătit, cu discount, 131 de miliarde euro. În momentul în care defaultul va fi anunţat, preţurile obligaţiunilor greceşti se vor duce la pământ, şi deţinerile BCE s-ar putea transforma în pierderi.

Mult mai grav însă, după cum a susţinut BCE până acum, implicarea creditorilor privaţi ar risca să producă o contagiune puternică către ţările expuse din zona euro şi o nouă criză financiară, chiar dacă băncile greceşti vor fi susţinute pentru o vreme.

Ultimele evoluţii de pe piaţa bondurilor ne arată cum sunt contaminate şi celelalte ţări îndatorate sau slabe structural din Europa – cu Italia şi Spania în prim plan – fără ca defaultul Greciei să fi fost anunţat.

Probabil că liderii europeni consideră că au situaţia sub control, însă un efect de domino similar celui din toamna lui 2008 ar putea mătura economia globală.
Autor: Mihai Banita
Sursa: Money.ro