joi, 10 mai 2012

MESAJ DE LA SFATUITOAREA - PREDICTII PENTRU ROMANIA - LUNILE MAI - SEPTEMBRIE

Dragii mei,
Desi nu am mai postat de mult timp mesaje, am incercat sa postez materiale care sa vina in intampinarea dorintelor voastre de evolutie.
Ne aflam intr-o perioada foarte interesanta de evolutie si desi cu toii dorim sa se termine odata si pentru totdeauna perioada aceasta de schimbari si suferinte, trebuie sa fim constienti ca nici o schimbare nu se va face de azi pe maine, asa cum cred ca toti stiti.
Schimbarile care vor veni vor fi deosebit de important atat pentru fiecare individ in parte, cat si pentru noi ca popor si pentru noi ca societate.
Este uimitor cum schimbarea de guvern a venit exact pe fondul apropierii Lunii de Pamant si daca eu imi aduc bine aminte, in unul din mesajele mele cu ceva timp in urma, va vorbeam exact de niste schimbari care vor veni atunci cand Luna va fi mai aproape de Pamant.
Romania se afla la o rascruce foarte importanta de drumuri, poate mai importanta decat putem banui cei mai multi dintre noi. Este radical de important ca cei care au ajuns acum la putere sa isi faca treaba si sa isi puna toata activitatea in folosul poporului acestuia atat de greu incercat, pentru ca altfel, o vor pati rau de tot. Indifirent daca ei isi vor face treaba sau nu, noi vom iesi din situatia grea in care ne aflam si valul de intuneric in care am fost tinuti atata vreme, va fi ridicat.
TREBUIE SA INTELEAGA SI SA INTELEGEM CA ESTE CEVA MULT MAI PUTERNIC DECAT VOINTA LOR!
Din punctul meu de vedere, aceasta va fi posibil, daca vor da dovada de curaj si vor face curatenie in " clasa politica"," la sange" si nu glumesc. Dumnezeu a zis: " AJUNGE!"
Sa nu uitam ca cei care tocmai au pierdut puterea se fac vinovati de moartea multor oameni, romani, pe care i-au lasat sa moara cu buna stiinta, prin taierea pensiilor, a salariilor, inchiderea spitalelor , lipsa medicamentelor...
Oricum, se pare ca stiu cam ce ii asteapta!
Nu este o declaratie incitatoare, dar lucrurile trebuie puse la punct si inca repede si se pare ca sunt intrunite toate auspiciile pentru acest lucru.
Vom asista in viitorul apropiat la schimbari in toate domeniile de activitate, care ne vor uimi pe noi pe toti, iar in curand, vom asista la miscari de strada care vor obliga autoritatile statului sa faca dreptate si sa se apuce de anchete care sa scoata la iveala delapidari si multe alte "tertipuri" care au saracit tara.
Oamenii cinstiti vor prinde curaj si isi vor asculta vocea interioara si se vor ridica sa se aseze acolo unde le-a fost sortit inainte de nastere.
Multe se vor schimba! Depinde doar de cei care conduc acum daca acest lucru se va face lin si usor sau greu si poate chiar cu victime.
Mare grija trebuie avuta la actualul nostru presedinte, pentru ca este precum un pradator ranit si sa nu uitam cat de periculos este un pradator ranit. Sa speram ca serviciile secrete, care pana acum l-au slujit atat de bine, nu il vor mai sluji la fel.
Ne pregateste si noua si actualului guvern ceva, asta in mod sigur. El este sigur ca schimbarea de forte nu s-a facut de la sine, ci cu amestec extern si asta l-a speriat, dar, incepe sa isi ia masuri si razbunarea lui va fi crunta. Nu vreau sa va spun inca ce anume va face, pentru ca se vor intampla doar lucruri karmice, dar cine a citit previziunile mele si mesajele anterioare va sti la ce anume fac referire.
Sa ne rugam Domnului Dumnezeu sa ne trimita ingerii Lui calauzitori si sa ne ajute pe noi pe toti si mai ales, sa ii lumineze pe cei care sunt in masura sa ia decizii in momentul de fata!

Mesaj primit si scris de Sfatuitoarea

Energiile Lunii Mai 2012


Mesaj de la Jennifer Hoffman

30 aprilie 2012  (ii multumim Alexandrei)
Daca cele ce urmeaza sa se intample in luna mai, s-ar fi intamplat in oricare alt moment de pe parcursul caii noastre evolutive de inaltare, as fi spus: „Legati-va centurile de siguranta, urmeaza o zona accidentata.” Am sa spun insa ca in luna mai vor incepe, in cele din urma, sa se arate rezultatele muncii pe care am desfasurat-o inca din ianuarie 2012 si vom incepe sa intelegem piesele puzzle-ului la care am lucrat de zece ani si mai bine. Aprile a fost o luna a incheierilor si a eliberarilor. Cand ma uit la luna mai, aud in continuu cuvantul „Inceput”, este asadar o luna a inceputurilor. S-ar putea nici sa nu stim ce incepem, trebuie doar sa fim dornici sa o facem. Tinand cont de tot ce se va intampla in aceasta luna, puneti-va urmatoarele intrebari:
1. Ce am de invatat din aceasta situatie?
2. In ce consta vindecarea mea?
3. Ce inceputuri noi se creaza acum?
Planeta Venus devine retrograda in aceasta luna si, din experienta mea, acest lucru aduce o trecere in revista a valorilor. Ceea ce vrem si cerem este o reflectare a propriei valori si, daca v-ati refuzat ceva, pretinzand ca voi si viata voastra sunteti in regula, chiar daca nu credeti ca lucrul asta este adevarat, sau daca nu va e clar ce anume va doriti in viata, acest context va aduce lumina asupra situatiei. Rezolvarea sta in a fi sinceri cu voi insiva si a lucra la sistemul propriu de valori, recunoscandu-va valoarea si avand curajul de a sti ca, in orice situatie, meritati rezultatul cel mai bun, mai luminos si mai minunat.
In acesta luna, vom avea si o eclipsa de soare – prima dintre eclipsele anului 2012, iar gradul si semnul acestei eclipse ne spun ca ea este legata de karma. Asteptati-va, asadar, la incheieri de cicluri karmice, deveniti mai constienti de tiparele karmice si vedeti ca s-ar putea sa aveti situatii in care o relatie sa se incheie, datorita incheierii karmei. In timp ce credem ca incheierea karmei este un lucru bun (si chiar este), rezultatul acesteia nu e intotdeauna unul usor, deoarece reprezinta o alegere puternica intre a continua impreuna, la un nivel nou, al unei vibratii lipsite de karma, sau a ne separa pentru totdeauna. S-ar putea sa traiti anumite separari in aceasta luna, asa ca multumiti-i persoanei respective pentru ca a facut parte din invatarea si vindecarea voastra si acceptati-i alegerea, care face parte din propriul vostru proces de invatare.
Asteptati-va la descarcari energetice mai multe si mai mari, la o activitate solara mai accentuata pe la mijlocul lunii, la o multime de suisuri si coborasuri emotionale, care insotesc intotdeauna curatarea si vindecarea si la anumite momente de intelegere clara a faptului ca a venit timpul eliberarii de limitarile trecutului. Nu sunt experiente usoare, dar ne aflam intr-un punct al evolutiei noastre, in care nu ne mai permitem luxul de a ne agata de lucruri care nu ne mai sunt de folos. Daca o facem, nu ne asumam puterea personala – si asta atrage anumite consecinte. Este momentul sa vrem sa traim ca maestri si sa facem ceea ce este nevoie pentru a scapa de gandurile meschine, de proasta imagine de sine, de sentimentele de nevrednicie si de speranta ca lumea si oamenii se vor schimba pentru noi. Noi suntem schimbrea pe care lumea a asteptat-o si, odata cu energiile lunii mai, ochii nostri se vor deschide in fata adevarului puterii noastre si a cat de frumoasa poate fi calatoria vietii noastre.
Sa aveti o luna minunata!!!

APARITII OZN 2012


Acest articol apartine blogului Dincolo de limite 

CONFESIUNILE GUVERNULUI GERMAN: EURO ARE DEFECTE DE PROIECTARE


Acest articol apartine blogului Prioritate de dreapta 


Jurnaliştii de la Spiegel au reuşit să obţină de la guvernul german o serie de documente oficiale care certifică ceea am ştiut deja: întreaga construcţie a zonei euro s-a bazat pe minciună, pe dorinţa politicienilor italieni de a amăgi şi pe dorinţa politicienilor germani de a fi induşi în eroare „pentru binele comun”. Autorii investigaţiei jurnalistice de la Spiegel au găsit un titlu perfect pentru prezentarea rezultatelor: „Operaţiunea autoamăgire”.

Este admirabil faptul că autorităţile germane au livrat jurnaliştilor documentele care vor deveni principala armă a euroscepticilor în toate bătăliile electorale care se vor desfăşura în Germania în următorii ani. Documentele includ telegrame, analize, rapoarte şi o serie de scrisori cu caracter diplomatic şi conţin detalii ale modului în care administraţia lui Helmut Kohl a indus în eroare electoratul german, parlamentarii germani şi Curtea Constituţională a Germaniei. În perioada 1994-1998, administraţia Kohl a primit sute de analize realizate de colaboratorii ambasadei germane de la Roma şi de cei mai buni analişti ai Bundesbank şi toate aceste analize şi rapoarte conţineau aceeaşi concluzie: Italia nu era pregătită pentru a intra în zona euro, iar toate „reformele” şi „ajustările structurale” pe care le-a implementat guvernul de la Roma nu au fost altceva decât trucuri contabile. Investigatorii de la Spiegel au dreptate atunci când concluzionează că „administraţia Kohl nu poate să invoce ignoranţa în calitate de circumstanţă atenuantă”. Decizia de a include Italia în zona euro cu orice preţ a fost o decizie politică ce nu a luat în calcul deficienţele flagrante ale proiectului monedei unice europene. Desigur, Germania avea nevoie de a demonstra că procesul de reunificare nu a condus la o reorientare spre euroscepticism a conducerii de la Berlin, însă această dorinţă de a păstra cu orice preţ aparenţa fidelităţii necondiţionate faţă de „idealul Europei unite” a pus bazele dezastrului economic cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană. Speranţele politicienilor germani care considerau că Italia şi alte ţări ce nu corespundeau cerinţelor stringente ale tratatului de la Maastricht vor continua reformele după intrarea în zona euro s-au dovedit a fi naive. Politicienii care au condus Italia, Grecia, Spania, Portugalia şi Franţa nu au dorit continuarea „reformelor” care oricum erau doar nişte trucuri contabile, ci au început să folosească încrederea sporită a investitorilor instituţionali pentru a-şi finanţa pomenile electorale şi programele sociale prin creşterea nivelelor de îndatorare guvernamentală, bazându-se pe un raţionament cinic şi pragmatic: dacă Berlinul nu a avut curajul să le blocheze intrarea în zona euro, atunci este improbabil ca Berlinul să aibă voinţă politică pentru a sancţiona ţările care încalcă prevederile tratatului de la Maastricht. Dorinţa clasei politice germane de a demonstra că Germania reunificată nu reprezintă un pericol pentru Europa a creat o situaţie în care toate guvernele europene s-au putut îndatora fără limită, iar criza datoriilor suverane este un rezultat direct al inabilităţii Berlinului de a impune disciplină bugetară şi fiscală.

Jurnaliştii de la Spiegel recunosc faptul că tratatul fiscal care limitează deficitele structurale ale ţărilor europene nu va rezolva problema fundamentală a uniunii monetare. Soluţia oferită de autorii articolului este crearea unui „guvern economic european” care să gestioneze în mod direct politica economică a ţărilor europene. Această soluţie este descrisă drept „o creştere a puterii comisiei de la Bruxelles”, dar în realitate această soluţie nu este altceva decât o creştere a puterii guvernului de la Berlin care a devenit finanţatorul principal al restului Europei. Nu credem că publicarea documentelor care relevă deficienţele structurale ale zonei euro este rezultatul unei iniţiative jurnalistice. Cel mai probabil, publicarea acestor documente este rezultatul dorinţei Berlinului de a transmite un semnal restului Europei: erorile trecutului nu vor fi repetate şi Germania nu va accepta trucuri contabile în locul reformelor reale şi austerităţii dure. Deşi autorii articolului din Spiegel manifestă o speranţă rezervată că zona euro mai poate fi salvată prin impunerea disciplinei fiscale sub controlul german, noi credem că povara disciplinei fiscale în varianta germană va fi mult prea grea pentru restul Europei şi că zona euro se va prăbuşi din cauza problemelor politice şi economice. Rezultatele alegerilor din Franţa şi Grecia sunt primele semnale ale unui proces de revoltă populară pan-europeană împotriva austerităţii impuse de la Berlin, iar fără austeritate, zona euro se va destrăma din cauza proceselor declanşate de supraîndatorarea statelor europene. 


DE CE COPII AMISH SUNT APROAPE IMUNI LA ASTM SI ALERGII?


Acest articol apartine blogului Saccsiv 



Copiii Amish crescuti in fermele din Indiana de Nord, SUA, se imbolnavesc mult mai rar de astm si alergii chiar si decat copiii crescuti in fermele elvetiene, care sunt cunoscuti ca fiind relativ imuni la alergii, potrivit unui nou studiu citat de Daily Mail.

“Ratele de imbolnavire sunt foarte, foarte scazute“, a declarat Dr Mark Holbreich, autorul studiului. “Credem ca ceva din organismul lor ii protejeaza pe copiii Amish mai ceva decat pe cei elvetieni si europeni“, a mai spus Holbreich.
Cercetatorii au observat de mult timp asa-zisul “efect de ferma” (o rata mica de aparitie a alergiilor si astmului) in Europa Centrala, insa nu au aflat decat recent despre influenta acestuia si in fermele nord-americane.
Holbreich, care este un alergolog din Indianopolis, SUA, trateaza comunitatile de Amish din Indiana de mai bine de 20 de ani, avand astfel sansa sa observe ca foarte putine persoane Amish sufera de alergii.

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:


Cate ceva despre aceasta grupare gasiti la:


E clar ca imunitatea asta se datoreaza ruperii de civilizatie, deci implicit si de halul de alimente cu care se intoxica restul lumii. Ar fi de asemenea interesant de stiut daca ei se vaccineaza, iar in caz ca nu, care e rata imbolnavirilor cu bolile pe care cica vaccinurile le previn. Si care e rata deceselor in urma eventualelor imbolnaviri.

POVESTEA NECENZURATĂ A LUI MICHAEL JACKSON


Acest articol apartine blogului Secretele Sistemului


Atât de multe s-au spus despre viața turbulentă și cariera fenomenală a lui Michael Jackson, încât a devenit aproape imposibil să desprinzi omul de mit. Poate mai mult decât orice idol din istoria muzicii pop, Michael Jackson a fost o figură carismatică, dar în același timp enigmatică în multe din dezbaterile aprinse care l-au avut în centrul atenției. Însă un singur lucru rămâne cert: talentul său de a crea muzică, ceea ce i-a adus dragostea a milioane de fani. 
Și, în ciuda unor eșecuri care ar fi încheiat cariera unui om mai slab, legiunile de fani ale lui Michael Jackson rămân la fel de loiale astăzi ca întotdeauna, iar realizările sale ca Rege al Pop-ului, din anii 80, vor rămâne întotdeauna cele mai impresionante din istoria muzicii.
Acest film documentar grupează omagiile pline de căldură ale lui Janet Jackson, Brooke Shields, Gladys Knight, puse alături de câteva intervenții video ale lui Michael Jackson însuși. La acestea se adaugă înregistrări din culisele vieții megastarului. Povestea necenzurată a lui Michael Jackson îndrăznește să arunce o privire în viața unuia dintre cele mai enigmatice și ieșite din comun staruri pop din toate timpurile.


Vizionare online The Michael Jackson Story Unmasked

 

SALUTARE, TUTUROR CELOR CARE GÂNDESC ŞI SIMT ROMÂNEŞTE! - S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea


Acest articol apartine blogului Romania-Dacia 

Sunt col (r). prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA. Cei mai mulţi dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoaşteţi, cu bunele şi mai puţin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofiţer de informaţii şi contrainformaţii economice.

Sunt inginer petrolist şi mi-am dat doctoratul în 2001, după mai bine de 5 ani de cercetări în care, sub coordonarea distinsului prof.univ.dr.ing. George IORDACHE de la UPG Ploieşti, am studiat în schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mureş etc. “exploatarea zăcămintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor”, cu o teză în premieră naţională. Respectabilii membri ai comisiei de doctorat, dar şi cei care au fost în sală la susţinerea publică, îşi amintesc poate cât de mult am insistat în încheierea expunerii ţinute în amfiteatrul Ap10 al UPG Ploieşti să se sesizeze în mod oficial atât reprezentanţii SALROM Bucureşti (prezenţi în sală), cât şi ai celorlalte instituţii abilitate, despre pericolul iminent al producerii de catastrofe tehnico-ecologice, prin prăbuşirea plafoanelor unor câmpuri de exploatare a sării, în schelele mai sus menţionate, dar şi în alte zone. Mă ofeream atunci, împreună cu conducătorul meu de doctorat, să efectuăm gratis o lucrare de consolidare subterană a unor burdufuri subterane de saramură, după o reţetă şi tehnologie proprie, cu sprijin financiar şi tehnic din partea Ministerului Industriei. Semnalul meu public era un strigăt de disperare şi mare îngrijorare, rezultat al cercetărilor efectuate, un punct de vedere ştiinţific pe care doar câteva persoane iniţiate l-au putut înţelege în profunzime.
La aproape o lună de la afirmaţiile mele publice au avut loc acele accidente tehnice la Exploatarea Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, mult mediatizate, cu pierderi materiale mari şi consecinţe sociale negative, pe măsură.
Guvernul luase hotărârea alocării câtorva zeci de miliarde de lei pentru reabilitarea zonei. Am obţinut acceptul şefilor ierarhici (aşa cerea regulamentul militar-eram ofiţer în activitate) şi am prezentat soluţia tehnică pe care o stabilisem cu distinsul conducător de doctorat, la doi politicieni prahoveni, foarte cunoscuţi, pe care i-am vizitat la biroul teritorial, arătându-le documentaţia tehnică, care au apreciat iniţiativa şi au promis că vor face demersurile necesare, la guvern. Unul, care a trecut în lumea celor drepţi, l-a rugat pe celălalt, un traseist politic, astăzi încă în Parlamentul României, să intervină direct la premierul Adrian Năstase. La câteva zile am primit un telefon de la o tipă care susţinea că sună în numele unei persoane guvernamentale importante şi m-a rugat să fiu pregătit să mă prezint la Guvern. Nici până azi nu m-a mai chemat nimeni la Guvern, însă, între timp, au mai fost câteva prăbuşiri de câmpuri de exploatare, cel mai recent în 26 decembrie 2010 la Ocna Mureş. Am aflat că politicianul în funcţie (nu-i dau numele pentru a nu-i face o şi mai mare publicitate, fiind implicat într-un dosar penal mediatizat) ar fi sprijinit un SRL de apartament, desprins din Institutul de Cercetare a Sării Cluj, să obţină un contract de consolidare a exploatărilor de saramură de la Ocnele Mari, în valoare de câteva miliarde de lei. Patronul acelui SRL a decedat la puţin timp, lucrările au rămas nefinalizate, iar banii…
Multe dintre situaţiile critice similare, pe care le-am identificat pe teritoriul naţional în ultimii 15 ani, le-am inserat în cartea “Asigurarea Securităţii Ecologice–Evaluarea riscului”, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, ISBN 973-8297-68-0, pg. 211, 2005, pentru care, am primit o scrisoare de felicitare şi apreciere de la Directorul de atunci al SRI, domnul gl.mr. (r) conf.univ.dr. Alexandru-Radu TIMOFTE. Printre problemele subliniate în carte se află cele referitoare la Roşia Montană, haldele de steril radioactiv aflate în apropierea unor aşezări urbane, închiderile necorespunzătoare de mine de cărbuni, neecologizarea a mii de sonde PETROM (un subiect aflat pe ţeavă la) etc., etc.
Poate că nu aş fi scris aceste rânduri dacă nu aş fi primit (probabil şi mulţi dintre Dvs.) astăzi e-mailul de mai jos:
“Băsescu a făcut presiuni asupra SRI pentru ca acesta “să lase in pace” afacerea gazelor de șist
Sursele confirma implicarea lui Traian Băsescu in “Afacerea Chevron” si interesul sau direct, exprimat in mod clar si nemijlocit:
La bilantul SRI de acum doua saptamani, adica cu o saptamana inainte ca MRU sa semneze cele 3 HG-uri secretizate prin care Chevron a primit in exploatare terenurile de la Marea Neagra, Traian Basescu a avut in discursul sau tinut in fata ofiterilor SRI, in absenta presei, o interventie cel putin ciudata.
“Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, a spus Basescu, fara nicio legatura cu restul temelor din discursul sau. SRI-istii din sala au prins insa rapid mesajul, adica lasati-i in pace pe aia de la Chevron, nu va puneti de-a curmezisul, si au primit cu hohote de ris avertismentul Presedintelui. “Hahaha, sa mori tu!”, s-a auzit din sala in care se asternuse o liniste mormantala la finalul interventiei basesciene, cind spionii lui Maior au refuzat sa aplaude discursul prezidential.
Basescu s-a facut stacojiu la fata si n-a mai deschis gura.”
NU comentez textul! Nu am făcut şi nu fac politică. Ştiu doar că „nu iese fum fără foc”.
Dar, pentru că de mai bine de două luni tot scriu (la Monitorul de Petrol şi Gaze Bucureşti, Pulsul-geostrategic Braşov, sesiuni de comunicări ştiinţifice, diverse ziare etc.) despre posibile efecte negative în plan ecologic prin utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulică (fisurare hidraulică) în exploatarea gazului de şist, iar bâlbele de la nivelul decizional cel mai înalt au produs îngrijorare şi nelinişte în rândul cetăţenilor României, solicit public, în baza dreptului de cetăţean al acestei ţări şi a Legii nr. 544 din 2001 (privind accesul la informaţiile de interes public), ca reprezentanţii legali ai statului să facă publice următoarele:
- Studiul de impact privind mediul înconjurător al lucrărilor de foraj pentru cercetare, efectuate de firma CHEVRON în perimetrul Nepun din platoul continental al Mării Negre.
- Ce garanţii legale dă statului român firma respectivă sau firma care va trece la exploatarea gazelor de şist din zona litoralului românesc, în cazul unor accidente tehnice cu consecinţe ecologice în proximitatea perimetrului Neptun? Dar a celorlalte potenţiale exploatări din România?
- Ce tehnologii de intervenţie vor fi utilizate dacă se va produce infestarea accidentală a pânzei freatice din zonele de lucru?
Ar mai fi multe întrebări de pus, inclusiv despre modul în care s-au încheiat aceste contracte, cât câştigă sau ce pierde statul român, dacă au fost respectate prevederile legale, dar acestea ar trebui să fie puse de către organele abilitate, în timp util.
Ceea ce mă îngrijorează pe mine este conţinutul unui e-mail pe care l-am primit în martie 2010 de la nişte specialişti petrolişti şi geologi. Atunci nu i-am acordat prea mare atenţie. Nu ştiu unde a apărut articolul de mai jos, dar fiind public, rog pe cei care care cunosc şi înteleg pericolul ce ne paşte odată cu producerea de mici cutremure prin utilizarea tehnologiei de fisurare hidraulică şi asocierea acestora cu acela al reactivării faliei seismice pe direcţia Vidraru-Snagov- Shabla (Bulgaria), să tragă un semnal de alarmă, înainte de a fi prea târziu.
Las pe fiecare dintre dumnevoastră să citească acest e-mail (pe care îl păstrez şi-l pot retransmite celor interesaţi) şi să trageţi concluziile necesare.
Cred că nu trebuie să fii mare specialist în geologie ca să realizezi că producerea de mici cutremure prin fisurarea hidraulică în perimetrul Neptun din Marea Neagră, poate activa ireversibil falia mai sus-menţionată şi poate aduce mai aproape în timp un cutremur devastator.
S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea
Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea.
Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.
Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie roşie groasă – s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea
“România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-geşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile.
“Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu.
Dacă priviţi cu atenţie direcţia faliei, veţi vedea că aceasta este tangentă perimetrului NEPTUN din Marea Neagră unde urmează să se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de şist, interzisă în mai multe ţări europene şi celui de securitate seismică al centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Oricând putem avea o Fukushima pe teritoriul naţional! Este cazul ca toţi specialiştii români din ţară şi străinătate,(cercetători, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolişti şi gazişti) care au cunoştinţă despre riscurile şi ameninţările de acest gen, inclusiv Academia Română să-şi spună punctul de vedere pentru a se lua o decizie corectă, în privinţa oportunităţii trecerii la exploatarea gazului de şist din perimetrele concesionate.
Doamne, ocroteşte ROMÂNIA!
Marian RIZEA
Ploieşti-Romănia
19.04.2012


INTERNETUL SUB AMENINŢARE: VIRUŞII INFORMATICI / MIHAELA STĂNESCU


Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic


Ce este un virus? În lumea vie, un virus este o entitate biologică de un tip aparte: incapabil să se reproducă numai prin mijloace proprii, el pătrunde într-o celulă, îşi inserează materialul genetic în cel al celulei-gazdă şi foloseşte programele genetice ale acesteia pentru a se multiplica. Deşi cercetări recente au arătat că nu toate virusurile sunt dăunătoare, ba unele chiar pot avea roluri benefice pentru gazdă, percepţia comună asociază virusurile cu răul, cu boala. Această asociere a inspirat şi denumirea dată unor programe de computer capabile de a face rău: viruşi informatici.
Două lămuriri:
În biologie se foloseşte, drept plural, termenul “virusuri”, în timp ce în informatică, ne-am obişnuit în asemenea măsură să le zicem “viruşi”, încât aşa le-a rămas numele. 
Viruşii informatici reprezintă doar una dintre categoriile de programe vătămătoare – aşa-numitele malware – ce pot infecta computerele. Viruşii reprezintă, într-un fel, copilăria fenomenului malware; azi, ameninţări mai sofisticate şi mai diversificate au complicat enorm problema protecţiei computerelor. Aşa-numitele programe anti-virus realizate azi sunt, în realitate, programe anti-malware capabile să detecteze şi să elimine o gamă largă de ameninţări, de diverse tipuri. Dar, în accepţia comună a termenului, sunt numite viruşi fel de fel de programe dăunătoare care infectează la un moment dat computerul.
Acestea fiind zise, să trecem în revistă – pe scurt, că lucrurile mai complicate le lăsăm în seama profesioniştilor – principalele categorii de malware ce ne ameninţă computerele şi reţelele şi să amintim câteva dintre cele mai periculoase şi răufăcătoare astfel de programe, care au produs pagube şi panică în lumea utilizatorilor, de-a lungul timpului.



Un virus, în înţelesul strict al termenului, este un program care, odată pătruns în computer, se ataşează, în general, de fişiere executabile; când acestea sunt deschise, virusul se răspândeşte şi la alte asemenea fişiere. Deşi există şi unii viruşi creaţi doar ca să se răspândească, pur şi simplu, fără alte consecinţe, aproape întotdeauna viruşii poartă şi instrucţiuni menite să modifice (în general deteriorându-le) fişierele din computerul infectat.

Worm (“vierme”) este un program capabil să se răspândească în mod autonom, fără a fi necesar să se ataşeze de alte programe din computer. Ca şi viruşii, programele de tip worm creează probleme, fie măcar prin faptul că consumă din lărgimea de bandă necesară transmiterii de date, încetinind traficul. Dar, de cele mai multe ori, fac mult mai mult rău decât atât.

Troian (de la “cal troian” – Trojan horse sau trojan) este un program dăunător deghizat într-unul paşnic sau chiar dezirabil. (Ştiţi povestea calului troian, din mitologia greacă: în timpul războiului cu Troia, grecii, la sfatul lui Ulise, au construit un uriaş cal de lemn, pe care l-au lăsat în faţa Troiei; fără să se gândească prea mult, locuitorii acesteia, încântaţi, l-au dus în cetate; la căderea nopţii, din burta calului au ieşit războinicii greci, care i-au măcelărit pe toţi cei din oraş şi astfel a fost cucerită Troia.)
Un troian se prezintă ca un fişier inofensiv şi interesant, tentându-l astfel pe utilizator să îl descarce de pe Internet, după care, precum grecii înarmaţi din burta calului, iese la iveală pericolul: software-ul malefic poate şterge documente sau poate instala alte programe vătămătoare.

Un troian, un worm sau un alt tip de malware poate fi utilizat pentru a instala un sistem de acces fraudulos, backdoor (“uşa din dos”, cum ar veni), care permite unor operatori rău-intenţionaţi să se strecoare în sistem eludând procedurile de autentificare. Aşa reuşesccrackerii să pătrundă în computere, trecând de barierele de siguranţă care îi opresc pe alţi utilizatori.

Rootkits sunt tehnici folosite pentru a ascunde faptul că au fost instalate anumite programe nedorite; în cadrul unor asemenea operaţiuni, este modificat sistemul de operare al computerului-gazdă, astfel încât programul malware să fie disimulat, ferit de sistemele de detecţie. Uneori, asemenea tipuri de malware conţin instrucţiuni care nu numai că le fac aproape de nedetectat, dar împiedică şi ştergerea lor.

Spyware este un tip de malware care, instalat pe un computer fără ştirea utilizatorului şi greu de detectat, adună informaţii despre acesta şi le face accesibile altor persoane, care utilizează aceste informaţii în propriul lor interes. Un program spyware poate afla fel de fel de date: ce fel de site-uri web vizitează adesea utilizatorul, dar şi date de logare pe diverse site-uri, informaţii legate de finanţele personale şi altele, care, ajunse în mâinile cui nu trebuie, pot genera probleme. Uneori, e vorba doar de bombardamente plictisitoare şi enervante cu mesaje publicitare bine ţintite; alteori, însă, e vorba despre lucruri mai grave, precum aflarea numărului cărţii de credit (urmată de golirea contului).



Programele malware evoluează continuu, devenind din ce în ce mai sofisticate, mai greu de detectat şi de înlăturat; în acelaşi ritm, se dezvoltă sistemele de protecţie, menite să apere computerele de intruziuni şi atacuri. E un fel de “cursă a înarmărilor”, dramatică şi cu mize importante într-o lume modelată şi dominată în mare măsură de computere şi de Internet.
Şi, pentru a ilustra vulnerabilitatea lumii informatice şi necesitatea utilizării celor mai bune protecţii pe care ni le putem permite, iată câteva dintre evenimentele istoriei scurte, dar intense ale războiului cu malware-ul.
ILOVEYOU a fost un worm care, pornind din Filipine, a infectat iniţial computerele prin e-mail. Prezentându-se sub forma unei “scrisori de dragoste de la un admirator secret/o admiratoare secretă” (vă daţi seama cum s-au grăbit oamenii să deschidă un asemenea mesaj!), e-mail-ul purta un ataşament care, odată deschis, a produs mari necazuri.
“Virusul” (să-i zicem şi noi aşa, pentru uşurinţa comunicării, chiar dacă am explicat mai sus diferenţa dintre virus şi worm şi faptul că nu orice malware este, strict vorbind, un virus) se autocopia şi ascundea copiile în diverse fişiere din computerul victimei; înlocuia diferite fişiere cu copii ale sale; se transmitea singur prin e-mail, descărca singur de pe Internet o aplicaţie capabilă să “fure” parole de computer şi să le transmită celui care crease virusul.
La vremea respectivă, în Filipine nu existau legi care să pedepsească infracţiunile informatice, aşa că, deşi a fost cercetat un anume Onel de Guzman, bănuit a fi creatorul virusului, el a fost achitat din lipsă de probe. Conform unor estimări, virusul ILOVEYOU ar fi produs pagube de cca. 10 miliarde USD.



Melissa, creat de americanul David L. Smith în 1999, a fost unul dintre primii viruşi care a atras atenţia publicului. Melissa era un virus care se răspîndea prin e-mail; odată activat (prin deschiderea mesajului infectat), virusul se autoreplica şi era transmis la alte 50 de persoane din lista de contacte a utilizatorului. Virusul a provocat o asemenea aglomerare a traficului de e-mail, încât unele companii au fost silite să sisteze trimiterea de mesaje e-mail pînă la îndepărtarea virusului.

Klez a reprezentat un jalon important în istoria viruşilor informatici. A apărut în 2001 şi, timp de mai multe luni, a afectat Internetul în moduri foarte neplăcute pentru utilizatori. Una dintre caracteristicile fenomenului Klez a fost faptul că, pornind de la tipul de bază, hackerii au modificat virusul, la puţin timp după apariţia sa pe net, creând versiuni diferite, dintre care unele erau deosebit de nocive. În funcţie de variantă, Klez putea acţiona ca un virus obişnuit, ca un worm sau ca un troian; unele variante puteau dezactiva sistemul anti-virus al computerului, iar altele puteau face computerul infectat pur şi simplu inutilizabil. Altele provocau blocarea inbox-ului din cauza numărului uriaş de mesaje sosite într-un timp foarte scurt, ca urmare a faptului că erau programate să trimită masiv “spam”-uri, câteodată de pe adresa, însuşită fraudulos, a unui contact real din lista de adrese a utilizatorului. Una peste alta, a fost un malware care a creat probleme, cu atât mai neplăcute, cu cât numărul mare de versiuni, cu proprietăţi diferite, făcea foarte dificilă studierea lui şi găsirea unor căi de combatere.

Code Red şi Code Red II, apărute în 2001, exploatau vulnerabilităţile sistemelor de operare ale computerelor ce rulau Windows 2000 şi Windows NT.
În special Windows 2000 s-a dovedit sensibil; într-un computer cu acest sistem de operare şi care fusese infectat, Code Red II crea o breşă (backdoor- vezi mai sus) care permitea unui cracker să acceseze şi să controleze computerul, putând chiar să-l utilizeze pentru a comite infracţiuni. Victima – utilizatorul obişnuit al computerului – nu numai că avea de-a face cu un computer care nu mai mergea cum trebuie, dar ar fi putut fi şi acuzată de delicte, în vreme ce adevăratul vinovat – crackerul care introdusese virusul – rămânea ascuns şi necunoscut.

Nimda (2001) a fost un worm destinat să infecteze serverele, încetinind considerabil traficul pe internet. Una dintre caracteristicile sale cele mai frapante a fost viteza foarte mare cu care se răspândea, iar faptul că infecta serverele a determinat colapsul unor reţele de computere.

SQL Slammer/Sapphire, un virus al serverelor, a provocat, în 2003, pagube estimate la 1 miliard USD; a fost vorba despre evenimente precum căderea serviciului de bancomat al Bank of America, probleme cu serviciul de apeluri de urgenţă 911 în Seattle, erori în sistemul de emitere a biletelor de avion electronice şi, în consecinţă, anularea unor zboruri – efecte care arată cât de grave pot fi urmările unui atac de malware în lumea contemporană, masiv informatizată.

Storm Worm (cunoscut şi sub numele de Nuwar) a debutat în 2006; este un troian care permite controlul de la distanţă al computerelor de către crackeri, care le folosesc, de pildă, transformându-le în “fabrici de spam”. A cam speriat lumea internetului prin amploarea atacului dar, deşi cu o răspândire foarte largă, s-a dovedit, din fericire, relativ uşor de îndepărtat, cu ajutorul unor programe anti-virus obişnuite.

Alte atacuri nu sunt însă la fel de uşor de înfruntat, ci necesită soluţii mai sofisticate, mai ales că fenomenul malware a trecut de la computerele de birou şi servere la tot mai multe dispozitive electronice, putând afecta, cu consecinţe încă greu de evaluat, fel de fel de aparate, de la MP3 playere la smartphone-uri şi cine ştie câte altele.


BIBLIA DIAVOLULUI


Acest articol apartine blogului Secretele Sistemului


Codex Gigas este cel mai mare manuscris medieval din lume. Este cunoscut şi ca Biblia Diavolului datorită ilustraţiei reprezentând diavolul pe care o conţine, dar şi datorită legendelor care îl înconjoară. Se presupune că a fost creat la începutul secolului XIII în mănăstirea benedictină din Podlazice, Boemia, de către călugărul Herman. Manuscrisul conţine Biblia vulgata, dar şi documente istorice scrise în latină. În timpul Războiului de 30 de ani, întreaga colecţie a fost furată de armata suedeză, iar în momentul de faţă este găzduit de Biblioteca Naţională a Suediei. Legenda care înconjoară Codex Gigas spune că scribul care a realizat-o era un călugăr care şi-a încălcat jurământul monastic şi care a fost condamnat la zidire. Pentru a fi scutit de pedeapsă, el a promis să creeze într-o singură noapte o carte care să glorifice pentru totdeauna mănăstirea şi cunoştinţele omenirii. Aproape de miezul nopţii, însă, călugărul şi-a dat seama că nu va putea să-şi ducă la îndeplinire promisiunea de unul singur, astfel că a inventat o rugăciune specială, adresată îngerului căzut Lucifer, şi nu lui Dumnezeu.
Diavolul a terminat manuscrisul, iar călugărul a adăugat în scrieri o ilustraţie a diavolului, ca semn de recunoştinţă pentru ajutorul dat. Testele care au încercat să recreeze manuscrisul au arătat că doar caligrafia, fără ilustraţii, ar fi durat cel puţin 20 de ani de scris fără întrerupere. Acest film documentar, realizat de National Geographic, încearcă să elucideze cele mai ascunse secrete ale Bibliei Diavolului. Pelicula include interviuri speciale cu experţi care susţin că există dovezi că manuscrisul a fost scris de o singură persoană.


Vizionare online film documentar subtitrat Biblia Diavolului

 


BIBLIA DIAVOLULUI – Codex gigas


NOUA ABILITATI UMANE EXTRAORDINARE / ALEXANDRU SAFTA


Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic 


Din perspectiva felului in care au fost creati, oamenii sunt, cu totii, la fel. Desigur, in limitele unor rigori destul de tolerante, insa niciun om nu poate, de pilda, sari de 10 ori mai sus decat altul. Suntem mici variatiuni ale unui tipar unic. Cei mai multi dintre noi. Pentru ca, cercetand, vom constata cu stupoare ca cei mai putini tind sa se abata surprinzator de mult de la “matrita”, intr-o directie sau alta. Nu este vorba despre oameni cu patru maini si cu doua capete sau de indivizi cu un al saselea simt, ci de persoane ale caror simturi si capacitati tipic umane se manifesta la un nivel, uneori“supereroic”, alteori doar neobisnuit, comparabil cu cel din lumea animala sau din fanteziile noastre. Sa cunoastem cateva astfel de “porniri”.

9. Supergust



Acei oameni care simt gustul alimentelor cu o intensitate mai mare decat restul populatiei sunt denumiti superdegustatori. Se crede ca prezenta pe limba a papilelor gustative fungiforme – acei cili linguali in forma de ciuperci, acoperiti cu receptori de gust – este motivul pentru care aceste persoane au un raspuns mai puternic la senzatia de gust. Dintre cele cinci tipuri de senzatii gustative existente: dulce, sarat, acru, amar si umami, un superdegustator considera in general “amareala” ca fiind cea mai perceptibila. Cercetatorii au observat, initial, abilitatile diferite ale oamenilor de a resimti gustul unui compus cunoscut, atunci cand un chimist din DuPont, Arthur Fox, a cerut unui esantion de subiecti sa puna pe limba fenil-tio-carbamida. Unii oameni i-au putut resimiti gustul amar, iar altii nu. In timp ce 70% dintre indivizi pot detecta aceasta substanta, doua treimi dintre ei o fac la nivel mediu si o singura treime, aproximativ 25% din populatia mondiala, a experimentat intens, putand fi catalogata drept una de superdegustatori. Acestor personaje le vor displacea adesea anumite sortimente culinare, in special cele amare, precum varza, cafeaua si grapefruitul. Femeile asiatice si africane sunt cele mai predispuse sa prezinte un numar crescut de papile fungiforme, menite sa le faca superdegustatoare.



8. Auz incredibil

Contrar banuielii, aceasta trasatura nu implica un auz foarte ascutit si posibilitatea de a percepe mai bine decat normal sunete aflate la distanta mare sau cu un nivel redus de emisie. Nu este vorba despre o abilitate sporita de a auzi, ci de capacitatea mentala de a intelege, diferentia si clasifica sunetele in cateogorii bine definite. Exemple ale acestei competente includ identificarea corecta a franturilor sonore indiferent de sursa ( claxoane, sirene, motoare etc.), abilitatea de a recunoaste o nota muzicala extrasa dintr-un context sonor, recunoasterea unei tonalitati si sesizarea cheii in care este redata un cantec. Fiecare dintre aceste lucruri este o actiune cognitiva, care presupune inregistrarea si recunoasterea frecventei fiecarui ton si capacitatea de a-l eticheta. Abilitatea poate fi deprinsa atat genetic, cat si printr-o oarecare forma de invatare, influentata de expunerea individului la muzica in stadii cruciale ale dezvoltarii lui. Estimarile referitoare la procentul populatiei cu “superauz” variaza intre 3%, in randul populatiei neavizate si 8% in cazul muzicienilor profesionisti si semi-profesionisti. Aceasta se intampla in Europa si SUA. Interesant este ca in conservatoarele din Japonia, 70% dintre muzicieni au superauz. Parte a motivului pentru aceasta diferenta semnificativa ar putea consta in dezvoltarea acestor oameni intr-un mediu lingvistic fundamentat pe tonalitati (mandarin, cantonez, vietnamez) sau pe accente (japonez). Simtul este, de asemenea, comun, si in randul celor orbi din nastere, sau care sufera de Sindromul William, ori de autism.



7. Tetracromia

Este abilitatea perceperii culorii din patru surse diferite. Un exemplu din regatul animalelor vine de la pestele-zebra (Danio rerio), care poate capta lumina din canalele rosu, verde, albastru si ultraviolet ale spectrului luminos. Adevarata teracromie la oameni este foarte rara si numai doua posibile cazuri au fost identificate in istorie pana acum. In mod normal, oamenii sunt tricromi, dispunand de trei tipuri de conuri oculare, care primesc lumina din zonele rosie, verde si albastra ale spectrului luminos. Fiecare con poate distinge aproximativ 100 de gradatii de culoare, iar creierul combina culorile si nuantele astfel inca 1 milion de umbre distinctive ajung sa ne coloreaze lumea. Un adevarat tetracrom, cu un tip suplimentar de con, intre rosu si verde (frecventa portocalie), ar putea, teoretic, sa percepa 100 de milioane de culori. La fel ca si supergustul, tetracromia este considerata mai comuna in randul femeilor decat la barbati. In mod interesant, incapacitatea de a detecta culorile la barbati (mai mult decat la femei), poate fi mostenita tocmai de la mame cu tetracromie.

6. Ecolocatia



Ecolocatia este ceea ce liliecii si delfinii folosesc pentru a-si gasi drumul prin intuneric, respectiv prin apa. Emit un sunet, asteapta ca ecoul sa se intoarca si il folosesc pentru a descifra, in functie de directie si durata, pozitia, dimensiunea si distanta la care se afla un obiect. Surprinzator, si oamenii pot folosi ecolocatia. Ea le este accesibila in special celor orbi, deoarece dureaza foarte mult timp sa stapanesti si sa ascuti senzitivitatea fata de sunetul reflectat. Dar este o tehnica si se invata, nu o abilitate innascuta. Pentru a naviga cu ajutorul ecolocatiei, o persoana creeaza, voit, un sunet (loveste dintr-un baston sau cu limba de cerul gurii) si determina, in functie de ecoul creat, unde sunt pozitionate obiectele in jurul sau. Cei bine initiati pot spune adesea unde se afla un obiect, cat este de mare si ce densitate are. Poate cel mai remarcabil si bine documentat caz individ care se foloseste de ecolocatia in viata de zi cu zi este cel al lui Ben Underwood, din SUA, decedat anul trecut, la varsta de 17 ani, care si-a pierdut ambii ochi din cauza unui cancer de retina, la varsta de numai trei ani.



5. Himerism genetic

In Iliada, Homer descrie himera, o creatura fabuloasa, ale carei organe externe provin de la animale diferite, un monstru mitologic de la care se trage si numele echivalentei genetice – himerism. Himerismul genetic, sau tetragametismul, la oameni si la alte animale, se intampla atunci cand doua oua fertilizate sau doi embrioni fuzioneaza, in prima faza a sarcinii. Este, practic, o afectiune in care doi embrioni gemeni cresc in pantecele unei mame, dar unul dintre ei il absoarbe pe celalalt, astfel incat rezulta un embrion ce contine doua ADN-uri, aflate in diferite parti ale corpului. La oameni, himerismul este foarte rar, cunoscandu-se numai 40 de cazuri confirmate in istorie. In aceste situatii, eventualele teste ADN facute unor persoane inrudite biologic – fie chiar parinti-copii – pot indica o nepotrivire genetica intre parti, ca si cum nu ar avea acelasi sange. Ceea ce este si adevarat, profilul genetic al sangelui copilului diferind de cel al parintilor, prin combinarea ADN-ului sau cu cel al potentialului frate geaman in faza intrauterina. Un exemplu in oglinda al acestei conditii medicale este cel al Lydiei Farichild: testele ADN facute ei si celor doua fetite pe care le-a nascut au subliniat o nepotrivire genetica mai mare de 50% intre femeie si copii, tradusa prin neinrudire biologica; genetic, Lydia nu era mama copilelor. Explicatia? Femeia era rezultatul unui himerism si poseda doua seturi de ADN. Unul era predominant in corp, insa ovarele contineau celalalt material genetic. Cu greu, Lydia a fost recunoscuta drept mama copiilor, dar nu inainte de a fi data in judecata. Ca un avantaj, oamenii nascuti cu himerism au, in general, un sistem imunitar tolerant la ambele tipuri genetice de celule din corpul lor. Astfel, un “himerian” se poate potrivi, in cazul unui transplant de organe, cu un procent mult mai mare din populatie decat oricine altcineva.



4. Sinestezia

Cum ar fi sa asociezi, efectiv, consistent si realistic, cifrele sau literele cu anumite culori, sau sunetul unui anumit cuvand sa iti declanseze senzatia unui gust precis pe limba? Sunt doua forme de manifestare ale tulburarii neurologice denumita sinestezie. Sinestezia se intampla atunci cand stimularea unei anumite regiuni senzoriale sau cognitive declanseaza un raspuns involuntar in alte regiuni senzoriale sau cognitive. Sinestezia este adesea genetica iar asocierea semnelor grafice cu diferitele culori reprezinta cea mai comuna forma a sa. Alte versiuni de sinestezie implica asocierea datelor calendaristice cu locatii precise, alocarea unei personalitati numerelor sau perceperea sunetelor ca pe gusturi sau culori. Desi sinestezia este o disfunctie neurologica, ea nu ar trebui considerata o tulburare, deoarce nu interfereaza, in general, cu abilitatea unei persoane de a functiona normal. Cei mai multi oameni “suferind” de sinestezie nici macar nu isi dau seama ca experientele lor cotidiene stimuleaza mai multe raspunsuri senzoriale decat in cazul altora, iar cei care observa considera foarte rar sinestezia ca avand un impact negativ asupra vietilor lor.



3. Calculatoare mentale

Stim despre savanti ca sunt acei oameni care au ajuns la un nivel cognitiv extraordinar, aproape suprauman, invatand si experimentand, la nivel stiintific, toata viata. Dar termenul mai desemneaza si o dimensiune patologica. Este vorba despre autismul savant sau despre savantii autisti, indivizi a caror functionare cerebrala anormala le permite sa execute cele mai complxe calcule, in general matematice, posibile. In timp ce planeta este populata de multi oameni antrenati sa poata lucra rapid cu numere mari in gand, abilitatea “nedresata” si superioara a autistilor de a face acelasi lucru este cu mult mai interesanta. Majoritatea acestor oameni se naste cu sindromul savantului ( doar 50% dintre oamenii cu savantism sunt si autisti; mai pot suferi de epilepsie si alte malformatii cerebrale), care este inca sarac inteles, si putini sunt cei care il dezvolta in timpul vietii, de obicei din cauza unei lovituri la cap. Exista mai putin de 100 de savanti prodigiosi recunoscuti in lume, iar dintre savantii cu autism capabili sa foloseasca tehnici de calcul mental exista chiar mai putini. Cercetari recente au evidentiat ca fluxul sanguin din regiunea creierului responsabila de calculele matematice este de sase pana la sapte ori mai crescut decat normal, cu siguranta unul dintre factorii care potenteaza aceasta capacitate de a gandi mantematica mult mai repede decat o persoana normala.



2. Memoria reprezentationala

Atunci cand o persoana poseda memorie fotografica sau isi aminteste totul despre orice cu lux de amanunte se spune ca are memorie reprezentationala. Este vorba de abilitatea de a evoca si reda sunete, imagini sau obiecte din amintire cu o acuratete extrema. Exemplele de memorie reprezentationala includ prestatia impresionanta a lui Akira Haraguchi, care a recitat din memorie primele 100.000 de zecimale ale lui pi si desenele lui Stehen Wiltshire – savant autist – care a reprodus in creion Roma in mare detaliu dupa un survol, cu elicopterul, deasupra orasului. Kim Peek, omul dupa care a fost inspirat personajul Raymond Babbit din filmul Rainman, poseda la randul sau memorie reprezentationala, fiind capabil, printre alele, sa redea pana la 12.000 de carti din memorie. Daca memoria fotografica adevarata exista la adulti este, inca, o problema controversata. Dar este acceptat ca abilitatile reprezentationale sunt distribuite in mod egal intre femei si barbati. In plus, asemenea capacitate nu poate fi deprinsa prin repetitie si invatare, ci numai ereditar.



1. Celulele nemuritoare

Exista un singur caz cunoscut al unei persoane cu celule nemuritoare (celule care se divid indefinit in afara corpului uman, sfidand Limita Hayflick) si este cel al unei femei pe nume Henrietta Lacks. In 1951, H.L., in varsta de 31 de ani, a fost diagnosticata cu cancer cervical, din cauza caruia a si murit un an mai tarziu. Fara consimtamantul familiei femeii, un chirurg a sustras o mostra de tesut din tumora pacientei si i-a transmis-o doctorului George Gey. Cercetator al Laboratorului de Tesuturi din cadrul Universitatii John Hopkins, Gey a introdus mostra de tesut a lui Lacks intr-o linie de celule nemuritoare – linia de celule HeKa. Celulele din tumora femeii decedate au o verziune activa a enzimei telomeraze (telomeraza este mecanismul prin care celulele imbatranesc sau sunt imbatranite) si se prolifereaza anormal de rapid. In ziua mortii Henriettei Lacks, dr. Gey a anuntat lumea ca o noua era in cercetarea medicala a inceput – una care avea sa ofere leacul pentru cancer. Celulele HeLA au fost utilizate in 1954 de catre Jonas Salk, pentru a dezvolta leacul impotriva poliomelitei. De atunci, au fost folosite in cercetarea cancerului, a SIDA, a efectelor radiatiilor si substantelor toxice, dar si pentru cartografierea genelor, printre alte lucruri. Astazi, celulele HeLa sunt atat de comune in laboratoare incat contamineaza multe alte culturi celulare De asemenea, astazi sunt mult mai multe celule HeLa vii azi decat in vremea cand Henrietta Lacks traia – ii depasesc masa fizica de multe ori. Tragic, Lacks nu a stiut niciodata despre contributia imens de valoroasa pe care celulele ei au adus-o stiintei, iar familia femeii nu a fost informata decat multi ani mai tarziu ca celulele acesteia au fost folosite in scopuri de cercetare.

CITESTE SI: