Eminescu si Unirea: “Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?”. Societatea “Carpatii”, Marea Unire si “Dacia Mare”

“Astăzi credem că ar fi venit timpul ca să pretindem şi noi ceea ce ni se cuvine de secoli. E timp să declarăm neted şi clar că în ţara noastră (căci este a noastră mai bine decât a orişicui) noi nu suntem nici vrem să fim maghiari ori nemţi. Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunei noastre. Faţă cu orice încercare de deznaţionalizare ori suprematizare, întrebăm cu răceală şi conştiuţi de drepturile ce ni le dă aboriginetatea noastră şi spiritul secolului: ,,Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?””

Mihai Eminescu / Varro [Sa facem un Congres - Ziarul "Federatiunea", Pesta, 5/17 aprilie 1870]

“Să nu ne mirăm, dacă organele noastre de publicitate au devenit în timpul din urmă moi si împăcăcioase; căci, cum zice mai sus campionul presei boheme,  contrarii vor sti totdeauna să ametească capetele pâna si a conducătorilor nostri cu promisiuni lucii, dar etern mincinoase. Cine ar crede cumcă Ungurii, chiar de-ar promite-o, vor găsi în ei atâta simt de dreptate, încât să redea, de exemplu, autonomia Transilvaniei, pe care au răpit – o fără consimtământul Românilor? – Si apoi nici nu avem noi să cerem de la Unguri ceva, căci ei nu sunt competenti să ne dea nimica.”

Mihai Eminescu [În Unire e tăria - Ziarul "Federatiunea", Pesta, 22/10 Aprilie 1870]

“Una din cele mai frumoase serbari intocmite de societatea academica Romania Juna din Viena, a fost serbarea de la Putna din 15/27 august 1871 in memoria lui Stefan cel Mare. Toata suflarea romaneasca a primit cu cea mai deplina insufletire mareata idee, spre a aduce omagii de pietate si veneratiune aceluia ale carui oseminte se odihnesc de trei secole si jumatate in vechea manastire zidita de dansul. A fost intaia serbare la care au luat parte romanii din toate tarile locuite de dansii si ideea aceasta a purces de la Eminescu (…)

Cel mai de seama lucru pentru Eminescu era insa rezultatul moral al acestei serbari, el zicea ca se va radica simtul national, aproape adormit pana atunci si va lua avant nou iar studentii ce au sosit din toate partile si au facut cunostinta si legaturi de prietenie intre dansii vor lua cu sine impresii nesterse si vor fi pe vremuri propagatorii cei mai zelosi ai ideii ca lucrand uniti si condusi de acelasi ideal vor contribui la desteptarea si marirea neamului lor in provinciile de unde se trag. A fost si foarte multa inteligenta tot barbati marcanti din toate tarile locuite de romani. Si ei au facut cunostinta mai de aproape, si intre dansii au urmat un schimb de vederi si nu se poate ca acest fapt sa nu influenteze activitatea lor publica si sa nu aibaurmari binefacatoare pentru neamul intreg. Zicea mai departe ca studenti, popor si inteligenta cu totii au vazut si s-au convins ca hotarele nu pot impiedica manifestarile entuziaste ale unui popor pentru o idee pe care au urmarit’o si serbarea de la Putna. Desi despartiti prin hotare toti stiu ca sunt unul si acelasi neam, si aceasta convingere va mari puterea lor de rezistenta si ii va oteli in lupta pentru neam, lege si tara.”

Teodor V. Stefanelli, fost coleg de scoala cu Eminescu atat in Liceul de la Cernauti cat si la Universitatea din Viena si participant la Congresul de la Putna din 15 august 1871.

“La 5 iunie 1883, se facu in Iasi cu mare pompa inaugurarea statuei lui Stefan cel Mare. Suveranul, toate autoritatile statului, corpurile legiuitoare si un public foarte numeros se adunara in Iasi din toate partile tarii si chiar din provinciile romane ale imperiilor invecinate. Profitand de imprejurare ca un mare numar de membri vechi ai societatii literare printre care si Eminescu, se gaseau cu acea ocaziune in Iasi, “Junimea” tinu o mare intrunire. In acea sara Eminescu ne ceti cunoscuta sa Doina populara scrisa cu ocaziunea serbarii si care incepe cu cuvintele:

De la Nistru pan’ la Tisa 
Tot Romanul plansu-mi-s’a
Ca nu mai poate strabate
De atata strainatate.

Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau asa de mult cu celelalte ode ce se compusese cu ocasiunea acelei stralucite serbari, fu adanc indiscriptibil. In contra obiceiului “Junimii” careia nu-i placea sa-si manifeste entusiasmul pentru intaia data de doua zeci de ani de cand exista societatea un tunet de aplausuri isbucni la sfarsitul cetirii si mai multi dintre numerosii membri presenti imbratisara pe poet.

Aceasta cetire a fost cea din urma a lui Eminescu. (…)”

Iacob Negruzzi, membru al Academiei Romane.

(“Eminescu – Album artistic literar comemorativ”, Iasi, 1914, aparut la 25 de ani de la moartea lui Eminescu, sub coordonarea lui Octav Minar – via Basarabia.Bucovina.Info)

Fotografie realizata de Nestor Heck, Iasi, 1884 ( A treia din cele patru fotografii cunoscute cu Eminescu, pe langa cea din tinerete, facuta la 20 de ani la Praga, de Bernard Brand, cea din tabloul societatii “Junimea”, din 1878, si ultima, cea realizata de Jean Bielig la Botosani, cu Eminescu la 37 de ani. Originalul, din care a fost decupat Eminescu, pentru posteritate, la cererea prietenilor sai cu care s-a fotografiat, ii cuprindea pe profesorul A.C. Cuza, compozitorul Wilhelm Humpel si poetul Petru V. Grigoriu. Versiunea publicata aici prezinta in oval o prelucrare a originalului.) Sursa:Memorialul Ipotesti

Foto cu statuia lui Stefan cel Mare de la Iasi, invocata in evocarea lui Negruzzi despre Eminescu:Cristina Nichitus Roncea

De ce, totusi, publicam aceste informatii mai mult sau mai putin cunoscute – pentru unii poate chiar inedite – de si despre Eminescu, de ziua “Unirii mici”, sarbatorita la 24 ianuarie? Un amanunt biografic din viata lui Eminescu mai putin mediatizata, aceea de gazetar si militant pentru unirea provinciilor romanesti, este legat de apartenenta sa la Societatea “Carpatii”, infiintata la 24 ianuarie 1882, la Bucuresti, cu scopul de a cladi “Dacia Mare”, viitorul stat national unitar Romania Mare, asa cum se aminteste si pe Mihai-Eminescu.Ro. Lucrarile Societatii cu caracter secret “Carpatii” erau urmarite atent de spionii Imperiului Rus si ai Austro-Ungariei, dupa cum stau marturie note informative ale agentilor marilor puteri descoperite in Arhivele de la Viena sau de la Bucuresti, in care este mentionat si proiectul national si eminescian ”Dacia Mare”.

Ce observam, frati romani: inca de la primul sau articol politic, apelul pentru serbarea de la Putna, aparut in “Federatiunea” de la Pesta, si urmat de cel cu titlul raspicat ”In Unire e taria” si apoi de  “Ecuilibrul”, scrise la numai 20 de ani - pentru cel din urma fiind urmarit in Instanta de catre autoritatile Austro-Ungariei pentru “delict de presa” (patimind si editorul sau, Ion Porutiu, careavea deja pielea tabacita de unguri - vezi detalii la “Eminescu – Drama Sacrificarii” de Theodor Codreanu, p 151 – 154) – si pana la ultima sa recitare in public, cu Doina, la 33 de ani, anul mortii sale civile, Eminescu a fost animat de unul si acelasi gand: Unirea tuturor romanilor.

Doina a fost recitata la Junimea, in casa lui Iacob Negruzzi, pe 6 iunie 1983. Istoricul basarabean dr Veaceslav Stavila - membru al Comisiei pentru studierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova – considera intr-o prezentare condensata a situatiei ca, peste 22 de zile, la 28 iunie 1883, “serviciile speciale îi înscenează nebunia, după care au urmat internarea în spital, “tratamentul” forţat şi decesul (în 1889).”, afirmand in concluzia sa ca Eminescu “a fost asasinat pentru că a anticipat cu 35 de ani Marea Unire din 1918.” Dincolo de aceasta interpretare, istoria dezgolita si desecretizata ne arata azi ca atat Societatea “Junimea” cat  si Societatea “Carpatii” erau intesate de agenti ai puterilor ostile formarii Romaniei Mari, printre cei care “imbratisara pe poet” la citirea Doinei fiind, fara indoiala, si unii care i-au dat sarutul lui Iuda.

Ne bucuram sa constatam ca noua generatie de azi are cunostinta de tot zbuciumul lui Eminescu pentru Unire, dupa cum se reflecta in concursul de eseuriinitiat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Romanii de Pretutindeni, de unde am selectat pentru Dvs articolul tinerei Elena Podoleanu:

“Suntem români și punctum”

“De la Nistru pân’ la Tissa / Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate / De-atâta străinătate.” Erau câteva dintre versurile care țipau în ziarul “Glasul” pe care făurarul anilor ‘89 îl scotea la lumină în Basarabia. Deși era primul în grafie latină, acesta avea puterea să țipe în inima celei căreia i s-a furat cuvântul “pâine” în favorea lui  “хлеб”, celei căreia i s-au furat mamele și i s-au adus soldați, i s-au furat copiii și i s-au dat la schimbi ruși, ucraineni. Ea, Basarabia, și-a spus durerea în limba și versurile lui Eminescu.

Era limba celui care nu putea fi un simplu spectator la realitățile de pe scena politică internă, cât și cea externă, cel care nu-și dorea o Țară ciopârțită în bucăți de către Imperiul Austro-Ungar, Otoman și cel Țarist. Se opunea societății inculte, iar drept coloană vertebrală pentru tot românul nu accepta decât valorile. Viziunile sale erau periculoase pentru siguranța celor care dețineau hățurile puterii, așa că a fost condamnat. Condamnat la tăcere. Nici măcar astăzi, după mai mult de un secol, nu vor să-l lase să vorbească. În manualele școlare, Eminescu este prezentat drept băiatul care cutreieră păduri în căutarea iubitei, romanticul care petrece serile pe deal, nu și revoluționarul care adună echipe de studenți ardeleni care să militeze pentru “Dacia Mare”. De ce ni l-ar ascunde și acum, s-ar întreba unii? Pentru că Eminescu a fost profetul poporului român. La lumina sec. XIX acesta reușea să contureze și să explice obscuritatea zilei de azi. A dat răspunsuri la întrebări care aveau să vină abia în sec.XXI. Cum s-a întâmplat ca românii dintre Prut și Nistru nu doar să accepte limba ocupantului, dar să și afirme că aceasta ar fi mai frumoasă decât limba mamei? Cum se face că basarabenii, dacă ar fi puși să aleagă în mâna cui să-și pună zilele, fără nicio ezitare, le-ar pune în mâna rusului? El, acel romantic, Eminescu, ne răspunde: “Ca orice putere mare, Rușii acolo unde văd că vor întâmpina rezistență mare, se opresc și lucrează cu o răbdare seculară, spre a surpa încet, încet temeliile puterilor ce li se pun împotrivă. Putrerea lor în țările ocupate e blândă, dar plină de o dulceață demoralizatoare; și tot astfel e în țările cucerite la început sunt plini de îngrijire pentru binele cuceriților, încetul cu încetul însă ei să înăspresc până ajung de cer, nu averea ci sufletul cuceriților. Urmările ocupațiunilor rusești în țările românești le sunt tuturora cunoscute; viciurile sociale, ce românii au contractat de la binvoitorii lor, nici până astăzi nu sunt cu desăvârșire stârpite”

Mă întreb, oare “acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter”,guvernanții, atunci când vorbesc despre Luceafărul națiunii române, se raportează doar la îndrăgostitul din “Floare albastră” sau și la cel care a militat pentru unirea tuturor românilor? Probabil, la niciunul. Faptul că aceștia oferă dreptul la existență unei limbi inventate de ocupant, mă face să înțeleg de ce, totuși, mai depun flori la bustul lui Eminescu. “Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,/ Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare…/ Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, / Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el. /Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.”

Eminescu ne-a lăsat drept moștenire parametrii în care trebuie să se încadreze o clasă politică; ne-a prezentat dușmanul din unghiul celui mai bun observator, astfel încât să-i putem opune rezistență; Eminescu ne-a lăsat modelul unui adevărat român. Să nu-i lăsăm să ni-l fure pe Eminescu! Pentru că aceasta ar însemna să nu mai luăm aminte la vorbele sale; să nu ne dorim o Românie puternică; ar însemna să negăm trecutul și să refuzăm a ne numi români. Peste a sa ființă, anii și-au lăsat mantii incolore, pe buzele vântului stau ale sale vorbe, în brațele bătrânului tei îi sunt prinși anii tinereții, în florile albastre și-a lăsat privirea, iar suflarea i-a rămas în dulcea lui Românie.

Sursa: Elena Podoleanu / Hurmuzachi.Ro

          gandeste.org

Adevarul nu iti este dat , el este o frecventa vibrationala pe care o creezi pe baza judecatilor tale.

Cine esti, care este telul vietii tale, calatoria pe care o creezi si alegerile pe care le faci sunt toate bazate pe adevar. Adevarul nu iti este dat si nici nu il creezi tu, el este o frecventa vibrationala pe care o creezi pe baza judecatilor tale. Cu alte cuvinte, adevarul reprezinta o perceptie care este creata, atunci cand un flux energetic este inghetat de o judecata. Fiecare persoana are propriul sau adevar si voua vi se pot alatura altii, prin intersectarea adevarurilor.

Inghetarea energiei este modul prin care va creati voi realitatea, deoarece spiritul are nevoie de o realitate densa, pentru a se afla in spatiul fizic. Asa va invatati lectiile si creati evolutia ascendenta, care este calea omenirii. Voi creati judecatile si inghetati energia intr-un anumit adevar, pe care apoi il dovediti a fi fals, iar aceasta este calatoria vindecarii voastre. Prin aceste judecati, creati scenarii de tipul „Eu nu sunt”, astfel incat sa va puteti aminti prezenta „EU SUNT”. Multe dintre aceste scenarii de tip „eu nu sunt” sunt reflectate de ceilalti, prin intermediul actiunilor si vorbelor lor. In loc sa incercati sa le schimbati adevarul, intelegeti ca ei sunt cei care va ajuta pe voi sa vi-l schimbati pe al vostru.

Conexiunile adevarului apar atunci cand adevarul cuiva rezoneaza cu un adevar pe care il mentineti si voi, chiar daca nu credeti ca este adevarat pentru voi. Acest adevar este deseori un aspect al adevarului vostru de tip „eu nu sunt” si ii raspundeti, respingandu-l. Dar asta nu il face neadevarat, el aducandu-va o puternica invatatura, vindecare si transformare. Prin recunoasterea adevarului dureros, ca fiind o reflectare a propriilor voastre credinte si intelegeri, reusiti sa realizati vindecarea pe care aceste adevaruri v-o aduc.

Acestea nu sunt minciuni, deoarece toata lumea se comporta, vorbeste si crede pornind de la propriul adevar, care e o oglinda unica a energiei lor. Puteti sa il numiti minciuna, dar pentru ei este adevar si reflecta adevarul pe care au ales sa-l creada, sa-l integreze si la care sa se alinieze, la momentul respectiv. Simtiti o obligatie sa le schimbati adevarul? Cu ce anume rezoneaza el pentru voi? Ce noi adevaruri puteti crea pentru voi si care sa va serveasca scopului vindecarii vietii, evolutiei scopului vostru catre un aspect superior, marterializarii unori noi potentiale pentru calea vietii voastre si transformarii calatoriei voastre din karma, in creatie?

Acesta este scopul adevarurilor lor si motivul pentru care le puteti gasi enervante, frustrante, incomode si va starnesc furia. Cand simtiti asta, sa stiti ca s-a format o conexiune a adevarului. Acum, puteti folosi acest adevar, pentru a activa un aspect mai puternic al prezentei voastre EU SUNT si va puteti schimba adevarul. Desigur, puteti sa va suparati pe cealalta persoana, dar facand asta nu veti obtine nimic care sa-i ajute calatoriei voastre de vindecare. In loc sa judecati, explorati-va adevarul si creati-va un nou adevar pentru viata, care sa va permita sa evoluati catre frecvente superioare si sa explorati aspectele extinse ale prezentei voastre nelimitate EU SUNT. Fiti adevarul prin care vreti sa va cunoasteti si veti afla ca pacea, bucuria si iubirea sunt adevarul sufletului vostru.

SURSA : www.editura-foryou.ro/

eulinterior.blogspot.ro

OSHO - despre problemele noastre imaginare, despre Eul nostru, despre conflictul interior ... cum sa depasim problemele

Oamenii crează întotdeauna probleme mari din nimic. Toate problemele sunt imaginare – le creezi pentru că, fără probleme, te simți gol pe dinăuntru. Fără probleme nu ai ce să faci, nu ai cu ce să te lupți, nu ai unde să te duci. Oamenii se duc de la un guru la altul, de la un maestru la altul, de la un psihanalist la altul, de la o terapie de grup la alta, pentru că dacă nu se duc se simt goi și, dintr-o dată, simt că viața nu are sens. Crează probleme ca să poată să simtă că viața e o mare lucrare și pentru că ei trebuie să muncească din greu, să se zbată. 

Eul poate să existe numai atunci când se zbate, ia aminte – numai atunci când se luptă. Și cu cât e mai mare problema, cu cât e mai mare provocarea, cu atât mai mult crește Eul. Nu îți crea necazuri inutile. Ești un mare creator de probleme – e suficient să înțelegi asta și, dintr-o dată, problemele dispar. Ești construit perfect; te-ai născut perfect; perfecțiunea este natura ta cea mai intimă. Trebuie doar să o trăiești. Hotărăște-te și trăiește-o! Dacă nu te-ai săturat încă de joc, poți să continui, dar nu întreba de ce. Știi. De ce-ul e simplu. Eul nu poate exista în pustietate, îi trebuie ceva cu care să se lupte.

Eul există numai în conflict – Eul nu e o entitate, este o tensiune. Dacă înțelegi acest lucru, însăși înțelegerea face ca armăsarii să redevină țânțari, iar apoi dispar și țânțarii. Dintr-o dată se face pustiu. Asta înseamnă iluminare – înțelegerea profundă a faptului că nu există probleme. Și atunci, fără nici o problemă de rezolvat, ce faci? Începi imediat să TRĂIEȘTI. 

Începe să trăiești din acest moment și vei vedea că pe măsură ce trăiești mai mult, problemele se împuținează. Pentru că acum pustiul din tine înflorește și trăiește. Când nu trăiești, aceeași energie devine stearpă. Aceeași energie care ar fi devenit o floare, este blocată. Şi, nelăsată să înflorească, devine un spin în inimă. Este aceeași energie. Dacă oamenii ar dansa puțin mai mult, ar cânta puțin mai mult, ar fi puțin mai nebuni, energia lor ar curge mai mult și, încetul cu încetul, problemele lor ar dispărea. De aceea insist atât de mult asupra dansului… lasă întreaga ta energie să devină dans și atunci, dintr-o dată, vei vedea că nu mai ai cap – energia blocată în cap se mişca în toate direcțiile, creând modele, imagini, mișcări frumoase. Iar când dansezi, vine o clipă când corpul tău nu mai e un lucru rigid, devine flexibil, curgător. Când dansezi, vine o clipă când granița ființei tale nu mai este atât de clară; te topești și te contopești cu Cosmosul. Trăiește, dansează, mănâncă, dormi, fă lucrurile cât mai total cu putință. Și ține minte: ori de câte ori te surprinzi creând o problemă, ieși din ea imediat!

articol preluat de la: http://dei-matei.blogspot.ro

http://trezirea-constiintei.blogspot.ro

Aceasta este aeronava viitorului in care NASA si Pentagonul au investit 35 de milioane de dolari! FOTO + VIDEO

Aeronava viitorului ar putea schimba lumea zborului aerian si va fi o solutie de transport pentru urmatorii 100 de ani.

Ea este construita de Worldwide Aeros Corp. din California, Statele Unite, potrivit Business Insider.

Aeronava Aeroscraft si-a terminat testele si se pregateste pentru primul sau zbor. Vehiculul, care este mai usor decat aerul, foloseste o tehnologie dezvoltata de DARPA in anul 2005.

“Acesta este cu adevarat inceputul unei solutii globale de transport pe verticala pentru urmatorii 100 de ani”, a spus Igor Pasternak, CEO al Aeros.

Compania Aeros foloseste un cadru al aeronavei usor, dar incredibil de puternic. Vehiculul este capabil sa transporte sarcini mari pe distante lungi si la mari altitudini.

Cu ajutorul acestei aeronave s-ar putea revolutiona agricultura eoliana, prin livrarea unor turbine de mari dimensiuni la mare distanta. Ea va putea transporta si incarcaturi masive indispensabile industriei petrolului si gazelor naturale.

Si bineinteles, ea ar fi utila si in domeniul militar, putand transporta tehnica militara si blindate in cele mai indepartate campuri de lupta, fara a avea nevoie de o pista de aterizare. mai mult

Sursa: aviationweek.com, ziare.com, businessweek.com, caplimpede.ro

Topul celor mai nesanatoase OBICEIURI de care ar trebui sa scapam! FOTO

Cercetatorii, doctorii si nutritionistii ne recomanda eliminarea acelor obiceiuri care ne dauneaza grav sanatatii.

• Cocosarea

De ce conteaza: Cand stai aplecat sau cand te cocosezi atat de mult cand stai pe scaun sau pe canapea incat esti aproape sa cazi, muschii de spate si ligamentele trebuie sa munceasca mai mult ca sa iti pastreze echilibrul. Fortarea muschilor poate duce la dureri de spate, oboseala si dureri de cap, printre altele, informeaza Huffington Post.

Cum sa te opresti: Cand stai in picioare, ai grija ca umerii sa fie indreptati spre spate si relaxati, pieptul sa fie in sus, iar genunchii sa fie relaxati, nu blocati. Cand stai asezat, asigura-te ca ambele picioare ating podeaua, cu soldurile la acelasi nivel cu genunchii. Spatele ar trebui sa fie ferm lipit de spatarul saunului, iar partea de sus a spatelui si gatul sa fie drepte.

• Mestecarea bucatilor de gheata

De ce conteaza: “Pica”, o conditie a organismului care provoaca pofta de a mesteca non-alimente, precum hartia sau gheata, este uneori declansata de probleme de nutritie, cum ar fi anemia cu deficienta de fier, potrivit institutelor de sanatate din Statele Unite. Pe langa zgomotul deranjant pentru cei aflati in preajma, actiunea de a mesteca gheata ar putea semnala si probleme emotionale ca stresul sau chiar tulburarea obsesiv-compulsiva.

Cum sa te opresti: Bauturile pe care le faci sau le comanzi ar trebui sa fie fara gheata, ca sa eviti tentatia. Intreaba-ti si doctorul, care poate investiga daca ai o deficienta nutritionala si daca poate fi depasita.

• Rosul unghiilor

De ce conteaza: Nu este cel mai igienic obicei. E cea mai usoara cale pentru ca microbii care se strecoara pe sub unghii de fiecare data cand scrii la tastatura, deschizi o usa sau mangai un catel sa ajunga in gura ta. Daca ai tendinta de a-ti roade si cuticulele, poti dezvolta o infectie a unghiilor, potrivit institutelor de sanatate din Marea Britanie. De asemenea, obiceiul de a roade unghiile poate fi un alt semn pentru probleme emotionale, ca stresul sau anxietatea.

Cum sa te opresti: Ai putea sa incerci sa mesteci guma pentru ceva timp ca sa estompezi dorinta de a-ti roade unghiile. Daca iti dai seama ca iti rozi unghiile de fiecare data cand esti nelinistit, stresat sau trist, acest lucru ar putea sa-si gaseasca rezolvarea daca te duci la psihiatru.

• Pastrarea lentilelor de contact in timpul somnului

De ce conteaza: Riscul unei infectii oculare creste semnificativ atunci cand dormi cu lentilele la ochi. Repetarea acestei greseli poate lua din cantitatea de oxigen de care are nevoie tesutul ochiului, iar in unele cazuri ochiul poate compensa prin crearea de mici vase de sange. Daca nu sunt verificate, aceste vase ar putea cauza pagube permanente. Chiar daca ochii nu sufera o infectie sau nu formeaza vase de sange, exista sansa de a fi iritati si rosii in urmatoarea zi.

Cum sa te opresti: Introdu scoaterea lentilelor in rutina ta zilnica. In fiecare zi, schimba-le cu ochelarii de vedere atunci cand, de exemplu, te schimbi de hainele de lucru sau in timpul unei pauze de publicitate la televizor.

• Trosnirea incheieturilor

De ce conteaza: De fapt, obiceiul acesta ar putea sa nu fie atat de rau. Daca atunci cand erai mic mama ta insista ca daca iti trosnesti degetele o sa faci artrita, cercetari recente desfiinteaza, in general, acest mit. Totusi, “natura nu a intentionat ca noi sa ne intindem in mod repetat ligamentele incheieturilor de la degete”, dupa cum a spus directorul medical al Centrului pentru Artrita Providence din Oregon. Acesta a dat ca exemplu doua cazuri in care pacientii si-au ranit mainile prin trosnitul incheieturilor – unul si-a dizlocat degetele, iar celalalt si-a dizlocat practic ligamentul din degetul mare.

Cum sa te opresti: Asa cum ar face cineva care incearca sa renunte la fumat, ai putea sa le spui prietenilor si familiei ca incerci sa nu-ti mai trosnesti incheieturile, ceea ce te va face sa te simti raspunzator de schimbarea obiceiului. Si asa cum unele persoane aflate la dieta tin evidenta a ceea ce mananca zilnic, ar putea fi util sa notezi undeva de fiecare data cand iti trosnesti degetele, pentru a incepe sa scapi de obicei.

• Gustarile din timpul noptii

De ce conteaza: Cercetarile sugereaza ca pot scadea din metabolism. Iar daca la 10 seara rontai o punga de floricele in fata filmului, corpul tau va trebui sa le digere atunci cand dormi, in loc sa arda grasimea. In plus, din cauza gustarilor tarzii te poti trezi din somn cu arsuri la stomac.

Cum sa te opresti: Gandeste-te la motivul pentru care mananci atat de tarziu. Mananci destul in timpul zilei? Cat de consistente sunt mesele si cum arata micul tau dejun? O revizuire a felului in care te alimentezi in timpul zilei poate ajuta la rarirea meselor din timpul noptii. Daca incerci sa slabesti, propune-ti sa nu mai mananci dupa cina.

• Dormitul intre alarme

De ce conteaza: Daca ai tendinta de a apasa pe “snooze” o data, de doua sau de zece ori in fiecare dimineata, vei ajunge cel mai probabil sa intarzii sau sa te simti epuizat inainte ca ziua ta sa inceapa. Dificultatea in a reusi sa te trezesti este, de cele mai multe ori, un semn ca nu ai un somn suficient si de calitate, ceea ce poate duce la multe probleme de sanatate, de la castigul in greutate la presiunea ridicata a sangelui.

Cum sa te opresti: Ce conteaza cel mai mult este sa iti asiguri intre sapte si opt ore de somn neinterrupt. Alege ora la care chiar ai vrea sa te trezesti dimineata (nu la care ai vrea sa apesi prima oara butonul “snooze”) si scade opt ore. Aceasta este ora ta de culcare. Daca sa adormi la ora 10 seara ar putea parea ridicol, incearca sa te culci cu 15 minute mai devreme in fiecare seara pana reusesti. De asemenea, evita sa iti petreci timpul dinainte de culcare jucandu-te cu gadget-uri electronice sau consumand cafeina.

• Consumul excesiv de bauturi energizante

De ce conteaza: O avertizare emisa anul trecut in Statele Unite a aratat ca aproximativ 20 de morti au fost legate de astfel de produse, in afara de un numar si mai mare de spitalizari.

Cum sa te opresti: Daca iti dispare energia, incearca o gustare cu multi carbohidrati, cum ar fi jumatate de sandvis cu ton cu paine din faina integrala. Astfel, va fi mai putin probabil ca nivelul zaharului din sange sa creasca, iar organismul tau va fi mai putin obosit. Alte feluri de a-ti creste energia includ suplimente de vitamina B, un dus rece sau o plimbare in aer liber.

Sursa: mediafax.ro

           caplimpede.ro

Magistrații italieni acuză DIICOT că PROTEJEAZĂ MAFIA COSA NOSTRA!

Un reportaj realizat de postul TV Euronews abordează acuzaţia adusă mafiei italiene că spală bani prin firmele care gestionează deşeurile româneşti.

Ce a găsit Euronews în groapa de gunoi de la Glina?
Sub muntele de gunoi de la Glina stă ascunsă averea familiei unui cap al mafiei siciliene - Vito Ciancimino, fost primar din Palermo, decedat în 2002, potrivit procurorilor italieni. Ancheta a fost subiectul unui reportaj video transmis la sfârşitul săptămânii trecute de postul de televiziune Euronews. Administrarea afacerilor sale ar fi fost preluată de fiul boss-ului mafiot, Massimo Ciancimino. Moşte­nitorul celui numit Don Vito ar spăla banii murdari din activitatea grupării prin firme care gestionează groapa de la Glina.

„Spălarea banilor murdari cu ajutorul deşeurilor. Asta cred procurorii italieni că se întâmplă în România”, anunţă jurna­liştii Euronews.

Aceştia au venit în România pentru a afla detalii despre modul de operare al grupului mafiot. Massimo Ciancimino ar lucra prin interpuşi care controlează firmele administratoare ale deşeurilor de pe cele 114 hectare de la Glina. Omul său de bază ar fi Victor Dombrovschi, despre care s-a scris că ar fi lucrat pentru Serviciul Extern de Informaţii. Acesta este o figură retrasă, despre care presa română a scris foarte puţin şi care a preferat să stea departe de atenţia publicului.

Ancheta derulată în prezent în Italia şi în alte ţări din Europa şi-a propus să identifice persoanele şi societăţile cu care ar fi în afaceri Massimo Ciancimino, şi de a recupera bunurile materiale moştenite de acesta de la tatăl său. Acesta din urmă a avut legături strânse cu mafia siciliană, Cosa Nostra, spun autorităţile de la Roma.

Massimo Ciancimino: „N-am fost niciodată în România”

Fiul lui Don Vito, investigat de procurorii de la Roma, a acordat un interviu postului Euronews, dar numai pentru a insista că este nevinovat. A negat că ar fi fost vreodată în România şi că l-ar cunoaşte pe Victor Dombro­v­schi, cel despre care procurorii spun că este omul său de legătură. Dombrovschi este managerul societăţii Ecorec, care s-a ocupat de gestionarea deşeurilor de la Glina şi care, potrivit justiţiei italiene, ar avea legături cu fraţii italieni Pileri, aflaţi la conducerea unei alte companii din România. Jurna­liştii Euronews nu au fost pri­miţi de repre­zentanţii Ecorec şi nu au fost primiţi la vreo discuţie.

Autorităţile române au fost însă mai cooperante. Primăria din Popeşti Leordeni le-a arătat contractul de administrare a gropii Glina iar şeful DIICOT, Codruţ Olaru, le-a vorbit despre colaborarea între procurorii italieni şi cei români.

La Roma, autorităţile continuă să caute dovezi pentru a demonstra o legătură directă între Massimo Ciancimino şi afacerea de la Glina. Garda Financiară italiană încearcă, de mai multe luni, să reconstruiască patrimoniul lui Vito Ciancimino, care a murit acum zece ani. Este vorba de un tezaur format din mari sume de bani ascunse în străinătate, un patrimoniu care ar fi rezultatul afacerilor făcute de familia Ciancimino în anii ‘80 cu mafia din Sicilia, bani care ar fi utilizaţi acum de fiul lui Vito, Massimo Ciancimino. (ANDREI MĂRGĂRITESCU - romanialibera.ro)

Magistrații italieni acuză DIICOT că PROTEJEAZĂ MAFIA COSA NOSTRA!

Judecătorul Silvana Saguto, președinte la Tribunalul din Palermo, Sicilia, acuză autoritățile judiciare de la București, în speță DIICOT, de protejarea intereselor lui Massimo Ciancimino, fiul lui Don Vito Ciancimino, fost lider Cosa Nostra și fost primar al orașului Palermo, calități pe care le-a utilizat pentru a acumula o avere estimată la sute de milioane de euro.

Deși a fost condamnat, Vito Ciancimino a murit în urmă cu 10 ani, la venerabila vârstă de 78 de ani, fără să fie deposedat de averea acumulată ilicit. Averea i-a rămas fiului, iar Massimo Ciancimino este acuzat că o „spală” în România, la… groapa de gunoi Glina,prin intermediul fraților Giuseppe și Sergio Pileri, parteneri de afaceri cu Victor Dombroschi, fost general al Serviciului Român de Informații Externe (SIE).

Ani de zile, paravanul afacerii a fost firma Ecorec, controlată de Agenda 21, controlată, la rândul ei, de firma Sirco, din Palermo – considerată a fi controlată, prin interpuși, de Massimo Ciancimino.

În anul 2005, autoritățile judiciare italiene au impus sechestru pe cele trei firme. Însă, doi ani mai târziu, printr-o manevră abilă, acționariatul Ecorec a fost preluat de o altă firmă, Alzalea, despre care autoritățile italiene consideră că este controlată de Massimo Ciancimino.
Magistratul Silvana Saguto a declarat, pentru Euronews, că autoritățile judiciare din România nu au procedat corect în cazul sechestrului Ecorec: „În loc să impună un sechestru total, care să presupună controlul administrativ, s-a efectuat un sechestru pe bunuri fizice. Am sfârșit prin a avea sechestru pe șapte camioane de gunoi”.

În replică, Codruț Olaru, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a declarat că s-a acționat „conform procedurilor noastre interne”.
Silvana Saguto a anunțat că, în cazul în care autoritățile judiciare din România nu vor înțelege să coopereze deplin, va apela la Guvernul Italiei, pentru a face demersurile necesare, pe cale diplomatică. Rămâne de văzut cum va putea interveni Guvernul României în cauză, fără a fi acuzat de CSM de interferență în treburile Justiției.

Intervievat de Euronews, Massimo Ciancimino s-a apărat de acuzația că ar spăla bani în România prin faptul că nu a fost niciodată în țara noastră. Cât despre relația cu Dombrovschi: „Nu îl cunosc, nici nu am mai auzit de el. Are un nume urât, ca un cod de securitate socială”. (Robert Veress - jurnalul.ro)

Autoritățile române protejează afacerile Camorrei. Mafia napolitană sufocă România cu gunoaiele italienilor

Săptămânalul italian “L’espresso” a publicat joi o amplă anchetă despre cea mai recentă și extrem de profitabilă afacere a Camorrei. Cu ajutorul și cu binecuvântarea autorităților române, La Camorra aduce ilegal, în România, sutele de tone de gunoaie care sufocă orașul Napoli și întreaga provincie Campania. La București, așa cum era de așteptat, decidenții tac adânc în privința acestui subiect. Nimeni nu știe nimic, nimeni nu a văzut nimic.

Deșeurile italienilor sunt aduse în România, de la Napoli, prin strâmtoarea Dardanele, până în Portul Constanța. De aici, din momentul în care au fost descărcate, dispar ca prin farmec, și, după cum spun jurnaliștii italieni, nici cel mai iscusit comisar al Gărzii de Mediu nu mai dă de urma sutelor de camioane care transportă periculoasele gunoaie.

Din Portul Constanța, deșeurile italienilor ajung la Glina, la groapa Ochiul Boului, cea mai mare parte din ele, sau în alte sute de astfel de gropi de gunoi din România, în timp ce gunoaiele noastre sunt depozitate și incinerate în gropi ilegale de gunoi, răspândite prin toată țara.

“L’espresso” mai spune că Interpolul se află în alertă maximă, de mai bine de un an și jumătate, din cauza faptului că “aici, sub Carpați, a înflorit o imensă rețea de firme ale Camorrei care se ocupă de gunoaie. Circuitul este acesta: la suprafață, tot acest business al gunoaielor este gestionat de firme românești, în spatele cărora se află însă firmele Camorrei - stăpâna absolută a afacerii cu deșeuri”, a declarat sub protecția anonimatului un important investigator al Interpolului.

În acest punct, nu putem să nu întrebăm, de ce în România nu se știe nimic despre acest imens scandal? Cine este interesat în a acoperi afacerile cu gunoi ale Camorrei napolitane? Noi, cetățenii Romaniei, plătitori de taxe și impozite, habar nu am avut de plidă că, acum aproape doi ani, Procuratura din Palermo a deschis o mare anchetă pe teritoriul românesc pentru a investiga afacerile necurate ale camorristului don Vito Ciancimino, cel care își adjudecase groapa de la Glina, incineratorul de la Ploiești și multe alte gropi de gunoi în județele Mureș și Prahova. Procuratura din Palermo a încercat în acea perioadă să oprească operațiunile din România ale boss-ului italian - deja condamnat în Italia la 13 ani de închisoare. Însă Ciancimino și asociații săi, spun ziariștii italieni, au scăpat “prin strecurătoarea dreptului penal românesc”.

După acele evenimente, groapa de la Glina a fost gestionată pentru scurt timp de Ecorec, o societate care aparținea lui fostului pesedist, acum membru de bază la UNPR, Viorel Gheorghiu (ginerele lui Bebe Ivanovici). După jumătate de an, Ecorec este cumpărată de grupul italian de firme Valente, care făcea același tip de afaceri cu gunoaiele, în anii ‘80, în fosta Iugoslavie.

“Autoritățile române cunosc toate amănuntele necurate ale acestui uriaș business al deșeurilor și modul în care diferitele mafii controlează ofertanta piață a gunoiului. Astfel, de jos de la Marea Neagră și până sus, în toată partea de vest și de nord-vest a țării, bossii gunoaielor sunt camoristii italieni, în timp ce partea de est a României, legea o fac mafioții rușii și cei chinezi care se ocupă de gestiunea și traficul deșeurilor toxice care vin din fostele republici sovietice”, a explicat pentru L’espresso oficialul Interpol. Pentru ei, continuă investigatorul de la Interpol, “gunoiul nu murdărește, ci spală. Spală bani negri și suge uriașe fonduri publice. Cu alte cuvinte, UE crede că finanțează modernizarea sistemului de depozitare și incinerare a deșeurilor, dar în realitate, banii ajung în România doar pentru a umple conturile mafiei italo-române. Și uite așa, gunoiul de la Napoli a devenit o găină cu ouă de aur. Plătește guvernul român, plătește, Bruxelles-ul, în fine plătim noi toți, cetățenii europeni, pentru a umfla și mai tare conturile Camorrei, ale eco-mafiei, cum i se spune, mai nou. Și de fapt, știți unde e adevărată tragedie? În faptul că arderea acestor gunoaie venite de la Napoli se face foarte ușor aici în România, pentru că aici statul nu face nimic pentru a pedepsi distrugerea amestecată a deșeurilor, chestiune, totalmente interzisă în Italia. Nu, nu sunt povești SF ceea ce vă spun! Noi, echipa de la Interpol, investigăm această îngrozitoare afacere din România, aproape industrie, de mai bine de doi ani. Acest business italo-românesc e mai profitabil de o mie de ori decât traficul de droguri. Lucru ajuns la cote alarmante, după intrarea României în UE, atunci când criminalitatea organizată a făcut un salt calitativ, dacă putem să îi spunem așa, orientându-se către așa-zisele întreprinderi ecologice. Cu dublul avantaj că investițiile se fac la cost zero sau pe bani europeni, și în schimb se pot recicla fluvii de bani negri ai crimei organizate, într-o perfectă legalitate, într-o țară membră UE”.

Jurnaliștii de la “L’espresso” spun că, în baza datelor pe care le au, cei mai importanți exponenți ai Camorrei care au făcut o avere fabuloasă din aducerea și incinerarea gunoaielor în România sunt frații Giosue (cunoscut sub numele de Joshua) și Ciro Castellano, nepoții Pupettei Maresca, prima femeie șefă din Camorra. De ani buni de când s-au stabilit în România, frații Castellano desfășoară afacerea de zeci de milioane cu gunoi adus de la Napoli, sub paravanul restaurantelor și cluburilor de lux pe care le dețin în toată țara.

Cei de la “L’espresso” au stat de vorbă și cu un inginer italian din Lombardia, care a încercat o perioadă, pe căi legale, obișnuite, să înceapă o mică afacere de reciclare a gunoaielor, aici, în România. Inginerul s-a lovit de niște piedici imense, convingându-se în scurt timp că această piață a gunoaielor din România este doar pentru rechinii cei mari: “Aici, lucrurile funcționează așa: firmele românești, în spatele cărora se află marea criminalitate organizată italiană, obțin de la primării autorizațiile necesare pentru a înființa gropi de gunoi. Chiar acum câteva zile de exemplu s-au obținut autorizații pentru o groapă de gunoi la Cumpăna, lângă Dunăre, și pentru încă una la Valul lui Traian. Pe hârtie, adică pe autorizație, scrie că aceste gropi de gunoi vor fi folosite pentru gunoaiele urbane și industriale ale românilor din zonele respective. În realitate însă nu se întâmplă așa, întrucât sistemul de ardere a deșeurilor este rudimentar, în mare parte din cazuri, neexistând nici măcar contenitoarele cerute de normele de mediu ale UE. Astfel, primăria respectivă plătește bani mulți pentru gropile legale de gunoi, dar mare parte din gunoiul urban și industrial al românilor sfârșește în sutele de gropi ilegale de gunoi, care apar ca ciupercile după ploaie, peste tot. În acest fel, gropile de gunoi legale rămân goale și milioane de metri cubi din aceste gropi sunt libere de a fi umplute cu gunoiul adus ilegal din Italia”.

Ziariștii de la “L’espresso” încheie articolul ironizându-l pe președintele României: “Astfel, gunoiul de la Napoli a devenit un coșmar pentru și pentru români, poporul condus de Traian Băsescu, același Traian Băsescu care, în 2007, refuza cu toată tăria afacerea gunoiului, oficial și legal propusă de statul italian. Acum, la distanță de numai trei ani, gunoiul de la Napoli intră ilegal în România, prin Portul Constanța, de unde se revarsă către miile de gropi de gunoi care au invadat țara. Aceste lucruri sunt știute și ne-au fost confirmate chiar de către Poliția Română. Însă, toți acești oficiali ne-au sfătuit să ocolim și chiar să abandonăm subiectul eco-mafiei din Balcani. Pentru că nu există, de fapt. Așa cum nu există nici sutele de nave cu deșeuri care acostează zi de zi în Portul Constanța. Și așa cum nu sunt reale nici camioanele care se aud noaptea la marginile orașelor sau comunelor, descărcând gunoaie în putrefacție”.

După cum se poate vedea, scandalul gunoaielor este imens, iar guvernanții români sunt vinovați nu doar pentru că protejează, cu bună știință au ba, interesele “eco-mafiei din Balcani”, ci mai ales pentru ocultarea acestui subiect. 

Sursa: (Cristina Horvat - cotidianul.ro) / gandeste.org

Companiile detinute de salariati, miracole economice?

Salariaţii au cumpărat fabrica şi au transformat-o în poveste de succes - 3 cazuri
Dintre nenumăratele companii cumpărate de asociaţiile salariaţilor (PAS), puţine au rezistat pe pieţele lor şi pe piaţa de capital. La puţine dintre ele, PAS-urile au fost acţionarii care să le dezvolte şi să le transforme în poveşti de succes. La trei dintre acestea PAS-urile constituie încă forţa care le propulsează. Chiar dacă, formal, ar fi putut să se dizolve, iar salariaţii să-şi vândă acţiunile, aşa cum au făcut în majoriatea celorlalte cazuri. În toate cele 3 reţete de succes, ingredientele obligatorii au fost directorii şi, în general, liderii responsabili.

Orice analist întrebat despre viitorul unei companii controlate de asociaţia salariaţilor (PAS)nu răspunde decât cu un cuvânt: preluarea, pentru că o astfel de companie suferă din principiu de suportul de finanţare al dezvoltării, care nu vine de la firma acționară majoritară, sau de la investitorul strategic, cum i se mai spune.

Şi atunci,  numai un management foarte performant, dacă nu şi inspirat, poate suplini finanţarea prietenoasă, atâta cât poate fi numită aşa, a unui acţionar majoritar bogat.

Cu atât mai remarcabile sunt reuşitele companiilor controlate de PAS și la care aceste asociații insistă să le asigure viitorul.

La producătoarea de piese auto Compa Sibiu, la fosta glorie a telefoniei româneştiElectromagnetica Bucureşti şi la producătoarea  de bere Bermas Suceava, asociaţiile salariaţilor (PAS) nu au fost folosite ca vehicule de investiţii ale unor moguli de piaţă locali sau naţionali, nici ca instrumente de preluare mascată, eventual ostilă.

Evoluţii diferite

În plină criză, acum patru ani, cele mai valoroase cinci pachete deţinute de asociaţiile PAS erau la companiile Compa Sibiu, Timpuri Noi Bucureşti, Atelierele Griviţa, Electromagnetica Bucureşti şi Artego Tg. Jiu.

Cele cinci concentrau 73% din valoarea acţiunilor la cele 23 de companii controlate de PAS la Bursă.

Fosta mare producătoare de compresoare Timpuri Noi şi-a vândut terenul de peste 5 hectare, aflat ca la un kilometru de supermagazinul Unirea din centrul Capitalei. Mai există şi acum, acolo, un PAS, controlat de un director şi de doi trei parteneri.

După spargerea bulei imobiliare româneşti, Atelierele Griviţa nu mai valorează acum la bursă decât 19 milioane de lei şi aproape tot atât şi pachetul PAS. Compania este captivă, depinzând în proporţie de peste 80 % de comenzile transportatorului falimentar CFR Călători.

Pe de altă parte, Compa, Electromagnetica şi Bermas valorează mult mai mult decât preţul terenurilor lor cu vad comercial, spre deosebire de nenumăratele cazuri de la bursă, care au făcut ştiri de presă atunci când şi-au vândut terenurile.

Se vorbeşte puţin despre ele, sunt ilustre necunoscute pentru mulţi români, dar constituie de 20 de ani nişte miracole economice într-un mediu de afaceri ostil, în care sportul naţional preferat rămâne vânătoarea de active care aduc bogăţi rapide.

Compa Sibiu (simbol bursier CMP) este o companie care valorează 100 de milioane de lei laBursa de Valori Bucureşti (BVB) şi pe care exporturile de aproape 100 de milioane de euro de anul trecut o plasează în topul celor mai mari 100 exportatori români.

Electromagnetica Bucureşti (ELMA) are una dintre cele mai dramatice poveşti de succes din ultimii 20 de ani. A devenit furnizor şi producător de energie electrică, după ce nu a mai putut supravieţui în umbra Romtelecom şi după ce produsese zeci de ani centrale telefonice sub licenţa Bell ITT.

ELMA  valorează 114 milioane de lei la bursă. Regimul de dinainte de 1989 îi refuzase investiţiile pentru dezvoltarea centralelor electronice, iar după 1989 invazia exportatorilor a surprins Electromagnetica fără replică.

Bermas Suceava (BRM) este o companie mică, are o cotă de piaţă de abia 1% din berea care se bea în România, vinde mai ales în nordul Moldovei, dar cel puţin aici este un concurent de temut pentru coloşii acestei pieţe şi rezistă cu succes ofensivei acestora.

Varianta dizolvării

Există mai  multe alte PAS-uri care şi-au dezvoltat companiile şi nu au asistat neputincioase la desfiinţarea lor, ci dimpotrivă, au reuşit mulţi ani să alimenteze atractivitatea bursieră a companiilor lor, prin performanţele economice ale acestora.

Între cele din urmă, de pildă, se numără PAS de la Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS), o faimoasă, pe vremuri, producătoare de electrocasnice,  de la producătoarea de uleiuri alimentare Argus Constanţa (UARG), sau de la producătoarea de materiale abraziveCarbochim Constanţa (CBC). Peste tot, însă PAS-urile s- au dizolvat, mulţi salariaţi au vândut acţiunile şi şi-au lăsat companiile vulnerabile la atacurile speculative şi la preluările ostile.

Acestea nu fac obiectul principal al acestui reportaj, tocmai pentru că fac obiectul unor lupte între acţionari încă în derulare inclusiv, mascat, în instanţele juridice.

O poveste de piaţă similară o trăieşte producătoarea de benzi industriale de cauciuc (mai ales pentru exploatările miniere) Artego Tg Jiu, o companie de aproape 52 de milioane de lei, care şi-a dublat valoarea în ultimele două luni, tocmai pentru că este aşteptată dizolvarea PAS şi deci începutul luptei pentru control.

Artego merită o abordare ulterioară separată.

Secretul reţetei

Ca să reuşească, chiar dacă sunt controlate de PAS, companiile respective trebuie să profite de echipe de conducere responsabile şi abile, care să ştie să cârmuiască firmele inclusiv prin perioadele dificile de restructurări şi concedieri, de căutare a noi linii de afaceri sau de revitalizare a celor vechi.

Compa, Electromagnetica şi Bermas au avut norocul să aibă astfel de echipe de conducere, care nu numai că şi-au asumat cu succes responsabilitatea dezvoltării lor încă din în perioada tulbure de la începutul anilor ‘90, ci continuă s-o facă şi acum şi nu dau semn că vor să confirme opiniile analiştilor.

Liderii companiilor respective, aceiaşi cu liderii PAS-urilor, au demonstrat, pe parcursul anilor că vor binele companiei  şi i-au convins pe acţionarii salariaţi de capacitatea lor de a-l asigura, încât chiar şi atunci când au fost nevoiţi să accepte concedierile, mulţi foşti salariaţi au rămas acţionari, potrivit oficialilor companiilor.

„Cei ce nu şi-au cesionat drepturile altor angajaţi au înţeles valoarea acţiunilor companiei. Şi nici dividendele nu au fost de refuzat“, răspunde Elena Anisoi, director general al Bermas Suceava (BRM), întrebării ECONOMICA.NET. Bermas nu a fost în situaţia să concedieze decât atunci când a înlocuit tehnologiile învechite.

Mai de demult, însă, au fost vremuri în care privatizarea era sinonimul concedierilor în percepţia publică, iar Electromagnetica, de pildă, a fost nevoită să treacă prin mai multe valuri de restructurări, în căutarea unei noi linii de afaceri principale.

„De la început a trebuit să ne luptăm cu suspiciunea că, odată deveniţi patroni, şefii se vor comporta ca atare şi vor da afară sau vor vinde fabrica altora. Am ales calea transparenţei totale, am propus nişte reguli ale jocului clare, le-am respectat şi s-a dovedit că PAS-ul a fost şansa cea mare a fabricii. Mai ales în anii grei când au căzut comenzile de la Romtelecom“, rememorează Ioan Stancu, liderul de sindicat de la Electromagnetica.

În acei ani, compania bucureşteană  ar fi fost o pradă uşoară pentru vânătorii de tunuri imobiliare. Echipa de conducere a reuşit, totuşi, să transforme pericolul în afacere şi a dezvoltat un parc de afaceri, amenajând spaţii de birouri moderne, bune de închiriat, şi devenind un jucător de luat în seamă pe această piaţă.

O menţiune specială o merită Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS), chiar dacă acum nu mai există PAS acolo.

„Au fost salariaţi care nu şi-au vândut acţiunile, deşi locurile lor de muncă nu au putut fi salvate în procesul de restructurare  de care a fost nevoie în anii ‘90, pentru reorientarea afacerilor companiei şi pentru păstrarea şi dezvoltarea acelor direcţii care să asigure profit“,  a declarat Ion Gavrilă, fostul preşedinte al consiliului de administraţie şi fost director general, pentruECONOMICA.NET.

Ioan Gavrilă este acum director adjunct, şi caută să-şi conserve influenţa asupra destinului companiei, odată cu pachetul de aproape 10% din acţiunile ELGS. Compania este controlată de un om de afaceri  controversat, Cătălin Chelu, şi de partenerii săi.

PAS-uri de viitor

Chiar după ce asociaţiile PAS de la Compa, Electromagnetica şi Bermas şi-au plătit datoriile, cu ajutorul cărora cumpăraseră pachetele majoritare sau de control, directorii lor au convins că reţeta PAS este în continuare câştigătoare şi că, mai bine decât să se dizolve, PAS-urile pot fi alianţele care să asigure apărarea în faţa preluărilor nu neapărat prietenoase.

„De ce să le dizolvăm şi să ne vindem acţiunile unor hiene de piaţă? Am modificat statutele şi am continuat să ne unim puterile ca să ne asigurăm dividendele“, spune  Elena Anisoi, de la Bermas (BRM).

BRM este controlată chiar de două PAS-uri, apărute pe măsură ce salariaţii au reuşit să strângă bani, şi care au 51,7 % din acţiuni. Nu există nici un alt acţionar semnificativ, niciunul cu mai mult de 5% din acţiuni, dovadă că nu există perspective de preluare, cel puţin în viitorul previzibil.

„Nu-i mare filozofie“, explică secretul reţetei de persuasiune, pentru  ECONOMICA.NET, Elena Anisoi, care este director la Bermas încă din 1990. „Ne-am făcut întotdeauna bugete realiste şi ne-am urmat planurile cu picioarele pe pământ. Ne-am finanţat cu credite bancare atât cât ne-a ţinut plapuma şi am capitalizat profiturile. Am explicat întotdeauna oamenilor oportunităţile, nevoile şi pericolele. Aşa am reuşit“, adaugă managerul moldovean.

Liderii Compa Sibiu (CMP) au mobilizat de fiecare dată forţele companiei în direcţia dezvoltării şi au reuşit, de cele mai multe ori, să convingă  acţionarii salariaţi să renunţe la dividende în favoarea finanţării dezvoltării.

CMP are, începând din 2004, „o politică de a nu se mai repartiza profitul pentru plata de dividende, întreg profitul urmând a se repartiza la surse proprii de dezvoltare. A fost necesară adoptarea acestei politici pentru a se asigura sursele necesare investiţiilor noi, cunoscându-se expunerea societăţii faţă de bănci şi firmele de leasing“, spune Ioan Deac, de 20 de ani director gemneral al Compa.

PAS Electromagnetica a început un joc ceva mai dificil, pentru că nu mai are decât puţin peste 30% din acţiuni, alte 21 % fiind ale societăţii de investiţii financiare SIF Oltenia, cu care, cel puţin deocamdată, se află în bune relaţii.

„De ne-o ajuta Dumnezeu şi acţionariatul, o să continuăm să dezvoltăm linia de afaceri a corpurilor de iluminat cu led-uri şi să construim microhidrocentrale şi să le modernizăm pe cele pe care le operăm“, spune Eugen Scheuşan, de 22 de ani director la Electromagnetica (ELMA).

Declaraţia directorului ELMA caută, de fapt,  să atragă atenţia partenerilor de la SIF Oltenia, dar şi să atragă şi pe micii acţionari de partea strategiei sale de dezvoltare. Acţionari mici au aproape 50% din acţiuni. Mulţi sunt foşti membri PAS, sau apropiaţi ai acestora, şi sunt încă sensibili la cuvântul conducătorului lor.

Performanţe pe scurt

Compa Sibiu a făcut din exporturi 82 % din  cifra de afaceri de peste 475 de milioane de lei (circa 110 milioane de euro), din care peste 33 de milioane de euro au fost obţinute din vânzarea către Bosh a „componentelor pentru ştergător de parbriz”, 27, 5 milioane de euro din exportul de corpuri de injectoare şi 22 de milioane de euro din vânzarea către Honeywell a componentelor  pentru turbosuflante.

Profitul net al CMP, de  17,3 milioane de lei din 2011, a fost cu 82,5% mai mare decât cel din 2010.

Electromagnetica Bucureşti scoate curent din lanţul de microhidrocentrale de pe Valea Sucevei, vrea să se extindă participând la noi licitaţii ale Hidroelectrica, dar pariază şi pe corpurile de iluminat cu led-uri. Încă mai scoate cei mai mulţi bani din comerţul cu electricitate (are o cotă de piaţă de circa 2%) şi îşi bazează managementul de trezorerie şi pe chiriile luate din Electromagnetica Business Park.

Ca furnizor de electricitate, Electromagnetica a beneficiat şi de contractul cu energia ieftină de la Hidroelectrica. Dividendul mic, cu un randament de puţin peste 2% se explică şi prin  temerea că o eventuală renegociere a contractului cu Hidroelectrica îi va afecta semnificativ rezultatele.

ELMA a avut anul trecut afaceri de 495 de milioane de lei, care i-au adus un profit net de  15 milioane de lei, din care şi dă dividende în valoare de 2,7 milioane  lei.

Bermas Suceava îşi conservă porţia pe piaţa berii din România, cota de piaţă  deţinută de societate fiind de 1%.

Compania a dat peste 1,9 milioane de lei dividende,  cam tot profitul net, obţinut din afaceri de 23 de milioane de lei.

Compania este mică, dar bătaia pentru dividendele sale a fost mare, chiar şi în ultima zi de tranzacţionare „cu dividend“. Randamentul dividendului, de 6,1% (raportul preţ acţiune pe dividend pe acţiune) este suficient de superior dobânzilor bancare ca să fie mulţumitor.

Electroargeș Curtea de Argeș (ELGS) este prezentă în acest articol ca reprezentantă a categoriei companiilor valoroase scoase în bătaia puştii prin desfiinţarea PAS.

Gloria de altădată a electrocasnicelor românești face bani buni acum cu aspiratoarele şi a găsit o nouă nişă profitabilă cu un un dispozitiv de absorbţie şi ventilaţie a fumului şi a gazelor arse din coşuri, din cele amplaste pe hornuri ca să mărească tirajul cu ajutorul vântului vantului intr-un aliat de nadejde in asigurarea ventilarii.

În 2010 şi 2009 Electroargeş au acordat dividende de 2,1 milioane de lei din profiturile anilor anterior, de 4,7 milioane de lei. Apoi a urmat preluarea de către firmele lui Cătălin Chelu, scandalul privind neefectuarea de către acestea a opfertei de preluare obligatorie  prin lege, și o majorare de capital controversată, în urma căreia care apare un nou acționar semnificativ, Bran Oil, din același oraș cu gălățeanul Cătălin Chelu.

„Din profit noi am dat dividende acţionarilor, inclusiv actualilor şi foştilor salariaţi chiar şi în primii ani de criză. Fără falsă modestie,  noi am intuit criza care avea să vină şi am căutat noi pieţe de desfacere. Am fost din Polonia până în Maroc, pentru că bănuiam că recesiunea avea să diminueze comenzile de la clienţii tradiţionali“, povesteşte Ion Gavrilă, acum director general adjunct, la insistenţele redactorului ECONOMICA.NET.

Ion Gavrilă nu a dorit iniţial să declare nimic, ci să lase mailul trimis de redacţia noastră să-şi facă circuitul către uitare, pentru că la ELGS atmosfera este încordată.

Atmosfera a devenit încărcată după ce lupta pentru controlul companiei a fost câştigată de Cătălin Chelu, a cărui reputaţie este mai degrabă de mare jucător pe piaţa de capital decât de dezvoltator de companii. Multe din companiile din portofoliul care îl controlează Cătălin Chelu au fost folosite ca simple vehicule de investiţii.

Omul de afaceri gălăţean se află într-un litigiu prelungit cu SIF Oltenia şi la Argus  Constanţa, o altă firmă de succes controlată până nu foarte de mult de PAS. ARGUS  a fost una dintre preferatele investitorilor la Bursă dar acum litigiul o ţine suspendată de la tranzacţionare.

Încă din septembrie anul trecut, CNVM, autoritatea pietei de capital, a suspendat Argus de la tranzacţionare pe motiv că nu este clar cine administrează societatea.

Autor: Adrian N. Ionescu

sursa: economica.net / gandeste.org