sfatuitoarea: joi, noiembrie 08, 2012

joi, 8 noiembrie 2012

Băncile centrale nu dispun de aur fizic

O ştire recentă ne anunţă că Germania a demarat o investigaţie oficială pentru a verifica dacă aurul său se află încă depozitat la băncile centrale ale ţărilor partenere.

Băncile centrale nu dispun de aur fizic

Aurul fizic din toată lumea este furat şi îndepărtat din depozite. Totul se învârte în jurul acest metal şi următorul articol arată cum un sistem financiar disfuncţional prosperă totuşi deoarece majoritatea oamenilor sunt needucaţi şi ignoranţi. Mai departe, vă prezentăm fragmente dintr-o serie de interviuri cu James Turk, difuzate la King World News.

Dl. Turk este specializat în afaceri bancare internaţionale, finanţe şi investiţii, a absolvit în 1969 la Universitatea George Washington, cu specializarea în economie internaţională.

James Turk a scris mai multe eseuri şi numeroase articole despre bani şi afaceri bancare, mare parte din care pot fi găsite pe site-ul său Free Gold Money Report. El este co-autor al cărţii Prăbuşirea anunţată a dolarului (editura Doubleday 2004), care a fost apoi actualizată şi publicată cu titlul Prăbuşirea Dolarului.

Pe 30 octombrie 2012 James Turk a spus pentru King World News: "... am văzut că există eforturi concrete disperate de a transforma aurul bancnotelor în aur fizic. Dar aici este punctul important, aceste acţiuni disperate s-au intensificat pentru că s-au extins de la zona fondurilor de investiţii spre zona băncilor centrale."

Iată ce a spus Turk: "Situaţia privind rezervele de aur ale Germaniei primeşte o atenţie sporită, ceea ce este un lucru bun, deoarece rezervele de aur sunt unul dintre pilonii care stau la baza suveranităţii oricărei ţări."

James Turk continuă:

"S-ar putea argumenta că, în conformitate cu standardul de aur care a fost stabilit până în 1971, avea sens ca o ţară să-şi depoziteze o parte din aurul său la băncile centrale ale ţărilor cu care avea principale parteneriate comerciale. Asta deoarece aurul a fost folosit pentru a soluţiona dezechilibrele comerciale, şi anume prin mutarea lingourilor de aur în cadrul depozitului băncii centrale, din rezerva plătitorului în cea a beneficiarului.

Dar justificarea depozitării externe a aurului a dispărut în 1971, atunci când standardul de aur a fost abandonat şi a fost introdusă o politică financiară de masă monetară "relaxată" (adica decuplarea masei monetare de cantitatea de aur disponibilă ţării respective). În prezent balanţa de comerţ este onorată prin înregistrări contabile stocate pe computerul băncii centrale.

Aşa că astăzi aurul unei ţări are un scop diferit. Acesta oferă valoare reală masei monetare, care este esenţială pentru siguranţa financiară a ţării. E un "cuib" valoros de care fiecare ţară are nevoie, atunci când lucrurile merg prost, şi ştim din istorie că destul de des aşa se petrece.

Aurul oferă fundamentul pe care o ţară îşi poate re-construi sistemul financiar după o prăbuşire a valorii monetare (care poate apare printr-o inflaţie galopantă). Şi cum moneda euro stă pe marginea prăpastiei, iar disciplina monetară strictă a Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) a fost abandonată de European Central Bank (Banca Centrală Europeană), acestea ar putea fi motivele pentru care Germania vrea să ştie unde se află lingourile sale de aur.

Am subliniat de multe ori că trebuie să privim aurul şi băncile centrale în perspectiva corectă. Aurul nu este deloc o relicvă din vremurile "barbare". În schimb, o adevărată "relicvă arhaică" este însăşi Banca Centrală (privită ca instituţie), pentru că menţine controlul Statului asupra sistemului financiar. Acest control intervine pe piaţa financiară care ar trebui să fie liberă. Controlul banilor e ca şi controlul libertăţilor individuale. Dacă un guvern controlează banii unei ţări, atunci guvernul controlează de fapt propriul popor.

Să vedem ce s-a petrecut atunci când, în secolul 20, aurul a fost luat de la oameni de către Lenin în Rusia, de către Mussolini în Italia, de către Hitler în Germania, de către Roosevelt în SUA. De ce au făcut ei asta? Pentru a concentra întreaga putere a unei ţări într-o instituţie pe care o puteau manipula după dorinţă, prin furtul de la oameni al singurei forme purtătoare de valoare reala (şi pe care Statul nu o putea manipula), şi anume aurul fizic.

Dacă o ţară îşi poate controla şi manipula poporul prin manipularea aurului acestuia, atunci această ţară poate fi foarte uşor controlată şi manipulată la rândul ei atunci când aurul ei se află depozitat într-o bancă centrală a altei ţări.

Aşa că este oare o simplă coincidenţă faptul că Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) spune că aurul Germaniei se află în depozitele SUA, Marii Britanii şi Franţei? Aceştia sunt Aliaţii din cel de-al doilea război mondial care au ocupat Berlinul de Vest şi Germania de Vest la sfârşitul războiului. Şi din moment ce precedentul război (primul) se încheiase cu numai 3 decenii în urmă, oare nu este posibil ca Aliaţii să se fi gândit la posibilitatea unui nou război viitor declanşat de Germania? Şi pentru a-l împiedica au forţat Germania să îşi depoziteze aurul în Băncile Centrale ale lor... Aliaţii practic au manipulat Germania în toţi aceşti ani obligând-o să îşi stocheze aurul în băncile lor.

Piaţa aurului a fost manipulată de mai mult de 100 de ani de către băncile centrale din toată lumea.

În anul 2009, unul dintre fondurile de investiţii majore de pe piaţa de capital, Greenlight Capital, a hotărât să îşi transforme în aur fizic toate activele din forma virtuală a aurului (active constând practic în numere stocate într-un calculator). La acea vreme aurul costa aproximativ 920 USD. Această schimbare a evidenţiat diferenţa uriaşă între aurul virtual şi cel real (fizic).

De atunci încoace am fost martorii unei adevărate bătălii de a transforma aurul virtual în aur fizic. Dar acum este o situaţie cu totul nouă, pentru că este vorba chiar de băncile centrale. Să ne amintim exemplul Venezuelei care a reuşit până la urmă să îşi aducă înapoi cele 200 tone de aur. Au aşteptat 3 luni doar pentru primul transport. Oare cât va aştepta Germania pentru a-şi primi uriaşa cantitate de aur care este de 10 ori mai mare decât în cazul Venezuelei?

Repatrierea aurului din depozitele secrete ale băncilor centrale care au controlat şi manipulat rezervele de aur ale ţărilor încă de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, poate fi un aspect important care va influenţa creşterea preţului acestui metal valoros.

În aceste zile, iată că realitatea este recunoscută: băncile centrale au mai puţin aur în depozitele lor, decât cred marea majoritate a oamenilor. Această situaţie este rezultatul politicilor Fondului Monetar Internaţional care le permite acestor bănci centrale să îşi ascundă adevărata cantitate de aur aflată în depozitele lor."

Dar dispariţia aurului din depozitele băncilor centrale nu este deloc recentă. James Turk povesteşte că în anul 1920, Hjalmar Schacht, preşedintele de atunci al Reichsbank (Banca Regală Germană), a făcut o vizită în SUA la Banca Rezervei Federale (FED) pentru a verifica aurul Germaniei depozitat acolo. A mers împreună cu şeful FED în depozitele bine păzite ale FED pentru a căuta lingourile de aur germane, însă după câteva ore de căutat, au ieşit declarând că nu au fost în stare să găsească acel aur!

Sursa: roaim.de.vu

SFECLA ROSIE - MEDICAMENT DE EXCEPTIE

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara, in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda.

Mama mea, cand avea 27 de ani, era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei, cand a visat-o pe bunica ei care ii intinda o farfurie cu supa.

- Ia, fetita mea, i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi. Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 74 de ani.

Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung.

Putina istorie

Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes.

In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla.

In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla.

In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei.

In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.

Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol.

La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi!

Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.

Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica.

Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.

In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturi lor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului.

Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism.

Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.

TRATAMENTE INTERNE

* Alcoolism.

Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu sar uri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool.

Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.

* Amigdalita.

In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla.

O alta metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 ling uri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda.

* Anemie.

Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.

Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) * Bronsita cronica.

Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samb uri si taiate felii.

Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de ab uri dupa primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt.

Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor.

* Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie a uri culara).

Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500- 700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o ling uri ta de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturi le alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero). Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel, flori de castan etc.

Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.

* Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine.

Se prepara un amestec din cantitati egale de suc uri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.

* Curatirea sangelui, intarirea imunitatii.

500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare.

Se consuma de trei ori pe zi, cate 100- 150 g , timp de o luna.

Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea.

* Depuneri de colesterol, constipatie.

Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi.

* Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 strat uri de tifon.

Dupa doua saptamani se strecoara.

Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.

* Disbacterioza.

Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata.

Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o ling uri ta de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla.

Se pastreaza la rece..

* Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 ling uri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu inghitit uri mici, intre mesele principale.

* Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 ling uri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.

* Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l , acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile.

* Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja.

Se pun intr-un borcan de trei litri.

Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider.

Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale.

* Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.

* Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.

TRATAMENTE EXTERNE

* Guturai. Se pun in nas picat uri de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.

* Lichen, eczeme, ars uri . Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme.

* Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa.

* Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.

* Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor).

Test de sanatate cu suc de sfecla

Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei. Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari.

De regula, se stie ca suc uri le de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.).

Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu.

Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla.

Vin tonic din sfecla

In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi.

Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.

Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.

SFECLA si CANCERUL

Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul.

Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii.

Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.

Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins.

In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.

"Cand dai, la inceput dai din ceea ce ai, apoi, de la un moment dat, dai din ceea ce esti." (Parintele Arsenie Boca)

Sursa: Primit pe mail

biblioteca-secreta.blogspot.ro

2012. APOCALIPSA LA ROMÂNI. “Intrarea în A PATRA DIMENSIUNE”, precedată de cutremure, climă haotică şi lupte de stradă

Ceva îngrozitor se va întâmpla pe 21 decembrie 2012 sau imediat după, au declarat nenumăraţi specialişti, argumentând că aceasta este data care încheie calendarul mayaş, cel mai precis din lume. Şi aşa s-a născut psihoza planetară a apocalipsei, aşteptată să vină la sfârşit de an. Alţii cred că, dimpotrivă, 21 decembrie 2012 este poarta de intrare în era iubirii, când toţi vom deveni telepaţi şi vom obţine calităţi paranormale.
„2012 nu înseamnă sfârşitul lumii. Ziua de 21 decembrie este doar bariera între două lumi, între două feluri diferite de a gândi. În sincronarul mayaş, aceasta apare ca sfârşitul unei ere. Este un cap de linie şi nu ne mai întoarcem de unde am plecat. E o ştampilă pusă acolo şi dăm pagina. Asta sigur se va întâmpla fiindcă milioane şi milioane de oameni din lume au o aşteptare pentru 2012, unii apocaliptică, alţii pozitivă. Aşa că s-a creat deja o masă critică. Dar nu va veni nici un sfârşit al lumii fiindcă nu există aşa ceva. Pur şi simplu, lucrurile sunt în schimbare. Astăzi, omenirea a atins momentul maturităţii şi este capabilă să înţeleagă şi să facă un salt în evoluţia sa. Iar mayaşii au anticipat asta. De aceea au creat acest calendar sincronar şi au pus punct după data de 21 decembrie 2012, dar asta doar pentru a transmite că la acel moment umanitatea a atins maturitatea de a începe să construiască o lume nouă, mai bună”.

Sunt cuvintele cu care profesorul Ovidiu Coşbuc – strănepotul poetului George Coşbuc – a liniştit sute şi sute de oameni din România şi din Italia, speriaţi că pe 21 decembrie 2012 va veni sfârşitul lumii. După o carieră strălucită de preot şi diplomat la Vatican, după ce şi-a construit un public fidel al său, ca profesor universitar în Italia şi, în fine, după ce şi-a lăsat baltă casa şi maşina din Italia ca să umble desculţ prin junglă 1.500 de kilometri pe jos şi să doarmă sub cerul liber ca un şaman adevărat, Ovidiu Coşbuc s-a întors acasă, la Brad, Hunedoara. Aici a pus bazele unei comunităţi eco-village discrete pe nume Bârdava, unde ţine cursuri de supravieţuire şi le vorbeşte românilor despre transformările planetare ce vor veni. Spune că a pătruns adevăratul sens al calendarului mayaş după ce l-a studiat îndelung, ca membru activ al grupului internaţional Mayapan ce studiază cultura mayaşă. Adânc pasionat de moştenirea mayaşilor, Ovidiu Coşbuc a lucrat cu specialişti care au construit adevărate scenarii despre aşa-numita „apocalipsă 2012”. Aşa că acum se consideră un om informat în ceea ce priveşte „fenomenul 2012”. Şi crede că fenomenele ce vor veni nu poartă în ele nimic mistic sau paranormal, ci sunt lucruri fireşti, naturale, explicabile ştiinţific.

„Trei zile n-avem curent electric şi suntem în război”

Iar unul dintre scenariile cele mai populare în lume şi binecunoscute lui Ovidiu Coşbuc este cel legat de posibilele consecinţe dramatice ale exploziilor solare anunţate de NASA pentru următorii doi ani.

„Specialiştii vorbesc despre riscul ca, cel puţin o dată în 2013 şi în 2014, o masă de plasmă solară de un miliard de tone să lovească pământul. Iar mayaşii spuneau că Soarele e maestrul nostru fiindcă ne va învăţa o nouă tehnologie. Şi probabil că aşa va fi, dacă ne gândim că NASA a anunţat furtuni solare atât de puternice, cum n-am mai avut de pe vremea lui Galileo Galilei. Numai că pe vremea lui nu exista curent electric, iar efectele au fost altele. În vremurile noastre, dacă marile transformatoare electrice nu sunt decuplate în momentul în care masa plasmatică loveşte pământul, riscă să se ardă. Şi ca să nu se ardă, se vor decupla, iar o vreme lumea va rămâne fără curent electric. Iar efectele pot fi teribile fiindcă întreaga omenire cu tot sistemul ei este dependentă astăzi de curent. Fără curent, nici măcar apa nu urcă până la etajul unu… nici măcar nu-ţi poţi descărca toaleta. Trei zile n-avem curent electric şi suntem în război, paralizează totul, haos total – nu mai găseşti mâncare în supermarket, nu mai funcţionează băncile, turnurile de control ale avioanelor. Aşa cum s-a întâmplat deja în Sicilia; trei zile n-au avut apă, n-au circulat TIR-urile, iar lumea, disperată, a dat năvală să golească magazinele. De aceea este esenţial să păstrăm tot timpul în casă nişte rezerve de apă şi de hrană. Mayaşii spuneau că aceasta este lecţia pe care noi trebuie să o învăţăm fiindcă am ajuns mult prea dependenţi de curent şi de multe alte lucruri artificiale. Şi o readaptare ne-ar face bine”, mai crede Ovidiu Coşbuc.

Mergând mai departe în scenariul său, alinierea Terrei cu Soarele şi cu Centrul Galactic, plus rezonanţa lui Schumann în continuuă creştere (sau, popular, „vibraţia pământului”), ar determina crize şi schimbări dramatice. În primul rând, vibraţia accelerată ar influenţa activitatea cerebrală a întregii omeniri, schimbând-i pe unii la 180 de grade: „Multe despărţiri în cuplu, instabilitate în relaţiile interumane… dacă nu şi-au spus adevărul mult timp, acum oamenii nu mai pot, pur şi simplu spun adevărul, rup prietenii. Unii pur şi simplu nu se mai regăsesc în ei înşişi, nu înţeleg ce li se întâmplă şi atunci ajung la dezechilibre. Încep să cadă minciunile, oamenii încep să vadă mai clar fondul, ceea ce există în spatele aparenţelor. Iar tot acest proces se întâmplă din cauza vibraţiei accelerate care ne afectează sistemul nervos. Şi din toată frământarea asta interioară va pleca, de fapt, criza unei transformări planetare ireversibile”.

Trocul, moneda viitorului în lumea cea nouă

Iar ceea ce va urma după exploziile solare, mai crede Ovidiu Coşbuc, va fi un travaliu al lumii întregi: cutremure mai dese şi mai puternice, clima haotică, conflicte de stradă în toată Europa, unde criza economică va creşte, ca şi în SUA, foamete mondială în următorii doi ani, căderea dolarului american şi a monedei euro. Şi atunci, din ce în ce mai apăsaţi de traiul la oraş, oamenii din lumea întreagă vor începe să se retragă la ţară, căutând acolo soluţia supravieţuirii. Iar soluţia va fi autonomia – ca să nu moară de foame, oamenii vor fi nevoiţi să-şi cultive pământul şi să-şi producă singuri hrana, exact aşa cum făceau odinioară şi bunicii noştri.
„Oamenii vor dori să iasă din sistemul actual, îşi vor construi propria grădină, vor consuma propriile fructe şi vor bea apă din propria fântână. Iar tendinţa aceasta se va contura foarte bine în următorii 8 – 10 ani. Este posibil să reapară trocul; deja există în lume comunităţi eco-village care au mondedă proprie. Trăgând linie, ideea este că n-avem nici un viitor dacă vom continua să mergem cu sistemul actual. Lumea trebuie recunostruită pe alte baze, dacă vrem să supravieţuim. Trebuie să învăţăm să trăim cât mai natural, să terminăm odată cu petrolul şi să folosim tehnologii noi care nu poluează”, ne-a mai explicat Ovidiu Coşbuc.

Iar noul mod de viaţă va naşte acea „nouă lume” despre care au vorbit mulţi profeţi, mai crede el. Adică, o eră a iubirii, a păcii şi a serenităţii. De fapt, o pagină firească în istoria lumii. Ar fi chiar aceea pe care Biblia a numit-o, metaforic, „a doua venire a lui Hristos”; şi tot aceea căreia misticii îi spun „a patra dimensiune”.

„Dacă vom continua să fim răi, vom primi atâtea lovituri până când vom învăţa că singura soluţie este bunătatea”

„Dacă îl iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, aceasta este a patra dimensiune. Să te pui în hainele lui, să fii empatic, să simţi ce simte el. Din 2012 şi până în următorul deceniu, oamenii vor fi împinşi să îşi dezvolte capacităţile empatice, pentru a înţelege că nu-şi mai pot face rău unul altuia fiindcă, de fapt, îşi fac rău lor înşişi. Şi vor înţelege, într-un final, că viaţa nu e despre supravieţuirea mea călcând peste cadavrul tău. Şi, dacă vom continua să fim răi, vom primi atâtea lovituri până când vom învăţa că singura soluţie este bunătatea. Şi când vom descoperi asta, nu ne vom mai simţi niciodată singuri sau izolaţi căci vom înţelege că umanitatea este o mare familie în care suntem fraţi cu toţii. Şi vom mai înţelege, astfel, că orice acţiune negativă a noastră şi orice gând rău influenţează familia, umanitatea. În a patra dimensiune vom deveni mai spirituali şi vom simţi că totul este viu pe lume, inclusiv vântul are un sens… şi o să ne bucurăm de fiecare fir de iarbă şi de mărul din copac. Uite, poate să intre în a patra dimensiune lelea Firea care trăieşte peste deal singură, cu capra ei. Şi ea povesteşte cu capra şi ştie când capra suferă şi o tratează cu adevărat ca pe o fiinţă vie şi îi dă demnitate”, mai spune Ovidiu Coşbuc.

Iar în următorii zeci de ani, adaugă el, lumea, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, se va şterge. Şi vede cu ochii minţii ziua în care vom privi în urmă în istorie, părându-ni-se incredibil că secole întregi ne-am bătut în războaie pentru cele mai mărunte lucruri: bani şi bogăţii.

Autor: Alina Turcitu

Sursa: jurnalul.ro

gandeste.org

Secretele organismului uman: Cum poti avea o viata indelungata de cel putin 100 de ani !!

Durata vietii unui corp uman se coreleaza cu centrii de regenerare din sistemul nervos central, respectiv cu un regim de viata adecvat. Corpul uman este alcatuit din 70 de atomi si 70 de centri in sistemul nervos central. Fiecarui centru ii corespunde o functie, 1/5 fiind functii de regenerare, desi unele din acestea nu pot fi considerate ca avand numai acest rol.

Cu un regim de viata strict, in conditii de sange neinfestat cu microorganisme durata maxima ar fi de 280-290 de ani. Cu o viata ponderata dar si cu excese uneori un om ar putea trai 200 de ani. Cu o viata complet dezechilibrata alimentar, un om ar putea trai peste 150 de ani. Durata redusa a vietii la acest moment se datoreaza microrganismelor care sunt milioane in corp. Deci secretul prelungirii vietii consta in eliminarea microorganismelor din corp, un proces ce este imposibil de realizat de om deoarece eliminarea prea brusca a acestora ar duce la deces.

Inca de la momentul formarii celulei ou se produce simbioza cu microorganismele, prin hranirea fatului intrauterin trec si acestea din corpul mamei formandu-se simbioza. Leucograma nu indica anticorpi ci indica simbioza fiind microorganisme fixate in corpul uman din perioada embrionara. Sangele pur este de nuanta violet, culoarea rosie este rezultat al simbiozei. In infectie leucograma nu indica anticorpi ci actiunea directa a microorganismului infestat asupra celorlalte microorganisme simbiotice. De fapt infectia reprezinta un dezechilibru in aceasta simbioza.

Indiferent de ce substanta se consuma durata vietii nu poate fi prelungita decat cu cativa ani, calea prelungirii cu zeci de ani fiind purificarea sangelui. Printr-o forma de dializa este greu sa obtii purificarea sangelui. Cea mai buna varianta de obtinere a omului cu sange neinfestat este blocarea preluarii de microorganisme in perioada intrauterina de la mama. La acest moment exista 32 de copii la NASA ce s-au nascut in acest mod, avand sange neinfestat. In perioada de formare a fatului nici un microorganism din corpul mamei nu a trecut la fat, acesta fiind intr-un camp de protectie. Leucograma acestor copii este zero si la acest moment sunt supusi la o multitudine de teste pentru a vedea cum se adapteaza la conditiile de existenta. Toti cei 32 de copii s-au nascut in 2011 si pana acum nu au prezentat nici un fel de semn prin care sa arate ca au probleme cu functiile corpului fiind perfect sanatosi.

Alimentatia are un rol foarte important in imbatranirea organismului, alimentatia poate spori eficacitatea unor functii ale organismului sau determina inhibarea lor. Functiile de regenerare ale organismului se coreleaza cu organele interne, sanatatea maxima a acestora inseamna ca functiile sunt la nivel optim. Cea mai buna metoda de consum a alimentelor este prin pisarea lor rezultand o pasta baubila. In acest mod cantitatea de substanta nutrienta absorbita de organism este maxima. De preferat este regimul disociat deoarece amestecul duce la distrugerea unor substante importante, iar pentru a nu se atrofia musculatura dentara se consuma diferite radacinoase.

Pentru buna functionare a corpului, un om ar trebui sa faca masaj de 2-3 ori pe saptamana. Datorita lipsei acestei practici pot aparea multe boli. Regimul alimentar sa fie lacto-vegetarian , dar laptele cat mai natural nu este indicat deoarece contine o cantitate mare de microorganisme de la vaca, fiind indicat dupa diferite tehnici de prelucrare. Si plantele contin cantitati mari de microorganisme, in general acestea nu trec in sange si raman numai in tractul digestiv, avand un rol important in digestie.

Secretul nemuririi unui corp consta in numarul de functii de regenerare, peste 70, adica sistemul nervos central are mult mai multe functii decat la un om obisnuit. Ca un om sa fie nemuritor ar trebui ca sistemul lui nervos central sa aiba peste 200 de centri, dar atunci nu ar mai fi om deoarece corpul ar avea comportament diferit de un corp obisnuit. Un organism cu peste 200 de centri in sistem nervos central inseamna ca are in structura sa toti atomii posibili si nu ar avea probleme daca ar consuma diferite substante, din contra substantele otravitoare sunt indicate. Avand in structura sa toti atomii posibili, sangele care de fapt este un mediu electrolitic nu ar fi nici de nuanta rosie si nici macar violet ca cel purificat. Forta dezvoltata de un asemenea corp este mult diferita de a unui organism obisnuit, iar nemurirea nu este totusi usoara.

Indiferent de evolutia stiintei, nu se va gasi metoda obtinerii nemuririi unui om obisnuit deoarece este imposibil ca o aparatura atasata sa implineasca functiile de regenerare lipsa. Aparatele pot inlocui diferite organe lipsa insa nu executa operatii multe si complicate. Intrebarea ar fi daca exista posibilitatea unui proces de reintinerire, functiile organismului nu permit mentinerea acestuia tanar, iar atasarea de aparate nu ar rezolva situatia, totusi intrebarea ramane daca un corp imbatranit supus la un tratament complicat nu devine iar tanar, urmand un nou ciclu de imbatranire. Este nevoie de o cunoastere foarte avansata in raport cu se stie la acest moment despre corpul uman pentru a se raspunde la aceasta chestiune.

Sursa: Secretele Sistemului

Nu trăi după regulile altcuiva! - PAUL FERRINI

„Îţi cer să înţelegi foarte clar că nimeni nu ştie mai mult decât tine. Nimeni nu are ceva să-ţi dea,

ceva ce nu ai deja. Uită de şcoli, de profesori, de guru. Uită cunoaşterea seculară şi parohială. Uită dogmele, ştiinţele ezoterice şi metafizice. Nici una dintre ele nu te va elibera de suferinţă şi durere. Ele doar vor adăuga ceva la povara pe care o duci. Fii realist în privinţa experienţei pe care o trăieşti.

Aici există numai o singură persoană care trebuie să se trezească – şi aceasta eşti tu. Cei care au un dar să-ţi dea, nu-l vor ţine pentru ei. Cei care ţin pentru ei informaţia sau dragostea şi nu ţi le dau, nu au nici un dar pentru tine. Fereşte-te de cei care vor să te facă să joci cum îţi cântă ei, sau să nu mişti în front. Ei nu fac altceva decât să-şi umple buzunarele pe socoteala ta. Nu accepta ideea că mântuirea se află în altă parte. Nu este aşa. Tu ori ai cheia, ori nu o ai. Dacă o ai, trebuie să începi să o foloseşti. Dacă nu o ai, ia-ţi adio de la spiritualitate. Dacă altcineva are ceva ce tu nu ai, atunci tu şi cu el sunteţi condamnaţi împreună.

Cel mai bun lucru pe care-l poţi face este să laşi totul în urmă şi să pleci. De fapt, de ce să nu pleci

oricum? De ce să nu faci orice îţi aduce bucurie? Chiar crezi că, făcând ceva serios, te vei trezi? Te asigur că aşa ceva iese din discuţie. Orice lucru pe care-l consideri serios va fi atacat pe toate planurile, până ce îţi vei da seama de absurditatea de a considera că ceva este sacru sau despărţit de viaţă. Iluminarea se produce odată cu un hohot de râs, nu cu un zâmbet înţelegător. Fii categoric cu oricine sau orice care ţi-ar da indicaţii sau ţi-ar lua libertatea.

Nu trăi după regulile altcuiva. Trăieşte după regulile lui Dumnezeu. Preţuieşte sinele foarte tare. El este şi trebuie să rămână de necontestat. Preţuieşte-i pe ceilalţi. Ei trebuie să fie întotdeauna respectaţi şi lăsaţi liberi. Fără nici un echivoc şi plin de bunăvoinţă, renunţă la relaţiile cu oameni sau organizaţii care îţi spun ce să gândeşti şi ce să faci. Nu accepta ideea că există ceva ce ai putea realiza, cu condiţia să te porţi mai bine, să fii mai vrednic, mai plin de spiritualitate, mai inteligent … poţi să adaugi ce vrei.

Nu umple buzunarele celor care îţi fac promisiuni deşarte. Nu contează ce-ţi promit: mai multă siguranţă, mai mulţi bani, mai multă pace a minţii, mai multă iluminare. Prieten al meu, eşti deja

iluminat. Deja te afli în siguranţă deplină. Deja ai pacea minţii, cât şi toate resursele necesare pentru a-ţi împlini scopul creator. Există un singur lucru pe care nu-I ai – conştienta că toate acestea sunt adevărate. Nimeni nu-ţi poate da această conştientă. Nici eu, nici un vânzător de maşini vechi şi nici vreun înţelept care caută starea de samadhi. Dacă cineva îţi spune că poate, e momentul să râzi în hohote. Pune-ţi braţul în jurul umerilor lui şi spune-i că asta e cea mai bună glumă pe care ai auzi-o în ultimii cincizeci de ani. Mă auzi? Nimeni nu-ţi poate oferi această conştientizare!

Conştienta nu e un dar, ci un gest al sinelui, o mişcare energetică pentru a fi prezent şi a îmbrăţişa viaţa. Conştienta există a priori în toate fiinţele. E suficientă dorinţa de a fi conştient – şi conştienta există. Ea vine şi pleacă odată cu respiraţia. Dacă vrei să fii conştient, respiră! Inspiră pentru a îmbrăţişa acest moment. Expiră, pentru a-i da drumul. Respiră, respiră, respiră!

Fiecare respiraţie este un gest de conştientizare.

Dacă aş veni la uşa ta şi ţi-aş spune că vând respiraţii de cinci milioane de dolari bucata,

ai crede că este o glumă, nu-i aşa? Mi-ai spune: „Foarte drăguţ din partea ta, dar am deja toate respiraţiile de care am nevoie”. Bineînţeles că ai. Dar tot timpul uiţi că le ai. Continui să-ţi cumperi poliţe de asigurare, să te îndrăgosteşti de un prinţ sau o prinţesă, să umbli după doctorul X care să te facă bine, sau după Swami Y – şi să capeţi totul pentru câţiva bănuţi. Vezi tu, cu toţii au nişte nume atât de lungi, încât mă mir că le poţi pronunţa!

Respiră, prieten al meu! Asta este, respiră rar şi adânc. Nimeni nu are ceea ce ai tu nevoie. Mă auzi? Nimeni! Vezi tu, eşti cu adevărat singur. Dar treaba nu e atât de gravă pe cât pare. Nu lipseşte nici o parte din tine. Dacă stai un timp destul de lung fără să dai altora din puterea ta, vei aduce înapoi toate aspectele fragmentate şi detaşate din tine însuţi – pentru bunul motiv că ele nu au dispărut niciodată. în goana ta spre ieşire, pur şi simplu nu le-ai mai văzut. „Dacă stai un timp destul de lung, le vei căpăta.” Grozav sfat din partea unui sfânt nu-i aşa?! „Cred că ar fi mai bine să-l trimit pe tipul ăsta la nişte cursuri sau seminarii de spiritualitate şi afaceri, pentru că altfel n-o să-şi găsească o cale în viaţă!”, gândeşti tu.

Hai să vă spun ceva, prieteni. N-am nevoie să-mi găsesc o cale. EU SUNT CALEA.

Şi tot aşa sunteţi şi voi. Ia mai staţi puţin – şi o să prindeţi înţelesul. Pentru că nu l-aţi pierdut niciodată.

Doar v-aţi prefăcut că l-aţi pierdut. Timp de o clipă aţi fost pe deplin prezenţi – iar în momentul următor trupul vostru era acolo, dar mintea era în vacanţă în Bahamas. Acum – după treizeci de ani, sau câţi or fi fost – puteţi să vă aduceţi înapoi, să vă cereţi trupul înapoi şi să fiţi prezenţi în clipa următoare. Puteţi crede că au trecut treizeci de ani între o respiraţie şi alta? Ar putea părea ciudat, dar vă spun că este ceva obişnuit. Nu trebuie să vă ruşinaţi. Data viitoare când te va întreba cineva câţi ani, ai spune adevărul: „Oamenii zic că am 45 de ani, dar n-am respirat decât de patru ori!” Glumesc. Chiar credeţi că glumesc?

De câte ori ai respirat complet conştient, fiind total prezent? Nu-ţi face griji în privinţa trecutului. începe acum! Respiră şi ce-re-ţi viaţa înapoi. Respiră şi dă drumul la cârjele mentale şi emoţionale pe care te-ai sprijinit. Respiră şi dă afară toate cuvintele care ţi-au fost spuse vreodată de către fiecare persoană autoritară. Respiră şi relaxea-ză-te. Respiră şi întăreşte-te. Respiră şi fii. Eşti autentic. Eşti intact. Eşti copilul marelui Spirit care ne însufleţeşte pe toţi”.

Paul Ferrini