IARNA VA FI CA VARA? Specialiştii în meteorologie vă prezintă “TIMPUL PROBABIL” pentru România următorilor ani

Potrivit climatologilor români, vom resimţi temperaturi ridicate în următorii ani, dar acestea vor fi diferenţiate în funcţie de regiune

Inundaţii, tornade, secete, ninsori târzii, ploi torenţiale cu fulgere şi tunete. Vor deveni aceste fenomene extreme de acum vremea normală? Ceea ce îi poate speria pe cei mai mulţi dintre noi ţine de schimbările climatice?
Răspunsul la aceaste întrebari e simplu, spun climatologii din toată lumea. Schimbările climatice din ultimii ani, precum şi fenomenele meteorologice extreme de pe glob ar putea întrezări ceea ce generaţiile viitoare vor considera a fi “o vreme obişnuită”, afirmă Curt Stager, un ecologist şi climatolog american, autorul volumului Deep Future, The Next 100.000 Years of Life on Earth.

Din acest punct de vedere, viitorul este mai aproape decât ne închipuim. “Efectele schimbării climatice le simţim deja”, susţine Roxana Bojariu, climatolog român, într-un interviu pentru gândul. Potrivit expertului Administraţiei Naţionale de Meteorologie, “modificările vor continua şi chiar se vor intensifica în viitor dacă nu se va ajunge la o înţelegere globală pentru limitarea emisiilor gazelor cu efect de seră”.
Bojariu vorbeşte pentru gândul despre cele mai relevante schimbări care s-ar putea petrece, despre ce înseamnă fenomene neobişnuite şi despre mult discutatul subiect al “dispariţiei” anotimpurilor. Expertul ANM explică ce înseamnă “vreme normală”, dar şi cum va fi afectată România următorilor ani de modificările climatice, potrivit datelor de observaţie şi modelelor numerice întocmite de instituţie.
Ce vor resimţi în mod special românii vor fi temperaturile mai ridicate de care vom avea parte în următorii ani, dar care se vor diferenţia de la regiune la regiune. “Tendinţele de creştere vor continua şi se vor intensifica în viitor, dar magnitudinea semnalului va depinde de diferenţierea regională”, explică climatologul. Astfel, “zonele din afara lanţului carpatic vor simţi mai puternic efectul creşterii temperaturii decât cele din centrul ţării“, spune Roxana Bojariu.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, “proiecţiile viitoare sunt mai incerte”, susţine climatologul ANM. Potrivit rezultatelor experimentelor numerice de până acum se arată “o tendinţă de diminuare a precipitaţiilor pentru sezonul cald, tendinţă care se accentuează spre sfârşitul acestui secol”, avertizeată climatologul. “Odată cu mediile (de temperatură n.r.) se schimbă şi statistica fenomenelor extreme, valurile de căldură şi secetele vor fi mai frecvente şi mai intense, dar asta nu exclude episoade cu precipitaţii foarte intense care, pe perioade scurte de timp, să determine inundaţii rapide”, spune Bojariu.Când primăvara e ca varaCând este întrebată de “dispariţia anotimpurilor”, Roxana Bojariu zâmbeşte. Unele caracteristici ale acestora se schimbă, dar anotimpurile nu au cum să dispară, punctează Bojariu. “Anotimpurile nu au cum să dispară, mersul lor anual este determinat de poziţia noastră pe glob la latitudinile medii din emisfera nordică şi de unghiul e care îl face axa pământului cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Ce se modifică însă sunt unele caracteristici ale lor, comparativ cu o perioadă din trecut luată ca referinţă, de obicei intervalul 1961 – 1990″.
“Ce se întâmplă ca schimbare sistematică, în ultimele decenii, este o tendinţă de declanşare mai timpurie a sezonului de vegetaţie legat de primavară“, atenţionează Bojariu, explicând că trecerile bruşte de la temperaturi scăzute la valori ridicate sunt normale pentru un anotimp de tranziţie. “Atunci putem avea episoade specifice atât sezonului rece cât şi celui cald. Vorbim de tendinţă pentru că e vorba de statistică, există variaţii de la an la an”, afirmă climatologul român. “Declanşarea mai timpurie a fenomenelor asociate primăverii e legată de tendinţa de creştere a temperaturilor la nivel global”, mai spune aceasta.Furtunile din România sunt normaleBojariu vorbeşte şi despre furtunile de care am avut parte în ultimile zile. Sunt fenomene caracteristice sezonului cald, explică expertul ANM. Ele “apar pe fondul creşterii instabilităţii atmosferice datorate încălzirii puternice a solului, însoţită de evaporarea apei din sol şi formarea norilor cu dezvoltare puternică pe verticală”, mai spune aceasta nu înainte de a lămuri ce înseamnă fenomene neobişnuite.
“Fenomene neobişnuite pot fi considerate pe o parte cele a căror intensitate depăşeşte cu mult plaja de valori a observaţiilor trecute – precum valurile de căldură din vara anului 2007, considerată cea mai călduroasă din întreaga perioadă pentru cea mai mare parte a României”. Pe de altă parte, afirmă Bojariu, “fenomene neobişnuite sunt şi cele care se declanşează într-o altă perioadă a anului decât cea obişnuită – ploi torenţiale cu fulgere şi tunete, în anotimpul rece sau ninsori foarte târzii, din mai sau iunie, în zonele de altitudine relativ joasă”.

Sursa: Cristina