Ce NU AI VOIE să faci de Rusalii!

În cea de-a opta duminică după Paşti, creştinii sărbătoresc Pogorârea Duhului Sfânt şi este considerată ziua de naştere a Bisericii Creştine.
În ziua de Rusalii nu ai voie:
- să mergi “la scaldă”, deoarece este pericol mare de înec;
- să lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor (iele sau zâne rele);
- să urci în arbori sau în locuri înalte şi să călătoreşti departe de casă;
- să te cerți, pentru că ești luat de Iele;
- timp de nouă săptămâni, să culegi ierburi de leac;
- să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, pentru că vei cădea sub puterea Ielelor.
De Rusalii, e bine să mergi la biserică, pentru a participa la slujbele speciale.
Ca să nu se supere Rusaliile, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor. Şi la porţi, şi la intrarea în casă se pun ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.
În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Sursa: http://oradeiasi.oradestiri.ro/

Rusaliile între obiceiuri, tradiţii şi superstiţii

Sărbătoarea Rusaliilor este cea care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și este marcată de creştini, anual, la 50 de zile după Înviere. Anul acesta, creştinii sărbătoresc Rusaliile în 23 iunie.

Câte bordeie, atâtea obiceiuri. Sărbătoarea Rusaliilor este punctată diferit în funcție de fiecare regiune a țării.  Astfel, în Moldova și Transilvania, creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de“Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt că în zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepside asemena se spune că nu este bine să  se intră în vie, să se meargă în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.

Lista superstiţiilor continuă cu recomandarea de a nu se munci în ziua de Rusalii, pentru că, cel care lucrează va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua. Nici cearta nu este permisă pentru a nu fi “luat din Rusalii”.

Bătrânii mai spun că, de la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac.

Rodica Muntoi Mîrza

Foto: Icoana cinzecimii

Sursa; http://gazetadedimineata.ro

Obiceiuri de Rusalii

La 40 de zile dupa Pasti se sarbatoreste Ispasul sau . In aceasta zi abunda magice legate de , deoarece se credea ca sufletele mortilor se ospatau acum, in zborul lor catre cer. Se credea ca, in drumul catre cer, sufletele mortilor se puteau rataci si ramane pe pamant, transformandu-se in strigoi ce provocau neajunsuri oamenilor si animalelor. De aceea in ziua de Ispas se practica, si astazi, ritualuri magice de aparare: sunt culese si sfintite plante despre care se crede ca au proprietati apotropaice (leustean, alun, paltin); oamenii si animalele se ating cu ramuri de leustean; se buciuma la raspantia drumurilor si pe dealuri; femeile si fetele se incing peste brau cu ramuri de leustean; abunda pomenile pentru morti; se fac vraji si descantece.

In aceasta zi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.

Duminica Mare care incheie Ciclul Pascal, cunoscuta si sub denumirea de Duh, se suprapune peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, sincretismul lor ingreunand disocierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine.

In , Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. In aceste zile, la portile cimitirelor, se intind mese pline cu colaci si sticle de vin impodobite cu verdeata si flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupa care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. Dupa incheierea ceremonialului, satenii isi daruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-rusalii-68795.html

Ce ritualuri au românii de Rusalii

 

 

Ritualuri vechi de cand lumea dainuie si azi in Romania. Procesiuni care aduna mii de oameni, in Ardeal, precum cea din Sumuleu Ciuc. Sau obiceiuri menite sa fereasca lumea de un rau nevazut, cum se intampla in Oltenia. Totul se invarte in jurul aceleiasi zile cu semnificatii mistice sau religioase aparte - de Rusalii.
Calusari in loc de doctor
S-a intamplat in 1981. Era o femeie din Osica de Jos, in judetul Olt. Chiar in ziua de Rusalii s-a gandit ea sa spele. O batista. Apoi s-a culcat. Nu e bine sa te culci in ziua asta. Si nici sa speli. Sau sa lucrezi pamantul. Asa e credinta in popor. Dar s-a culcat. Si nu se mai trezea. Cazuse parca in coma. S-au alertat rudele. Ce sa faca? Sa se duca la doctor, sa anunte ambulanta? Nu. Au chemat calusarii. Asta este povestea pe care ne-a spus-o Ghita Gheorghe. Un om care de 30 de ani incoace s-a luptat sa nu dispara acest obicei din Oltenia, promovandu-l in randul tinerilor. Obiceiul calusului. Ritual vechi, unii spun chiar de pe timpul dacilor. De-a lungul anilor, Ghita Gheorghe a infiintat mai multe ansambluri de calusari in comunele din nordul judetului Olt - la Osica, la Cungrea. El facea parte si din ceata de calusari de la Osica, cea din 1981, care s-a dus la acea femeie careia ii venise rau. Era vataful sau conducatorul cetei. "Am vazut cu ochii mei tot ce s-a intamplat", povesteste omul nostru.
Gaina neagra
Calusul sau dansul soarelui. Asa se numeste in popor. Se zice ca, inainte cu noua zile de Rusalii, ielele vin sa faca rau pe pamant. "Atunci pamantul ramane fara dumnezeire", explica nea Ghita. Ce s-a intamplat cu femeia din Osica, potrivit credintei populare? Cica ar fi fost luata din calus. Adica luata de iele. Luata din partea buna a lumii si dusa in cea rea. Pentru ca spalase in ziua sfanta. "Aveam cu noi si omul care canta la vioara. El canta si noi, calusarii, jucam. In timpul asta, femeia dadea din picioare, in ritmul dansului", continua omul povestea. Dar tot nu si-a revenit din acea stare de letargie. Atunci ce-au facut calusarii - au luat o oala din pamant, nefolosita. Si o sticla cu otet. Au luat si o gaina neagra si au infipt un cutit prin aripile ei. Si asa au infipt cutitul in pamant. Pe urma au cerut pelin si usturoi. Au turnat otet in oala, au curatat usturoiul, au adaugat si pelin. Si in acea oala s-a facut un fel de emulsie. "Am uns pe acea femeie cu emulsia asta pe la incheieturi". Iar calusarii jucau in jurul ei, in curtea casei. "Apoi am luat oala si am dat cu ea de pamant. Exact cand am spart-o, chiar atunci femeia s-a trezit din somn. S-a speriat si s-a trezit", spune interlocutorul nostru. Ca un facut, exact in acel moment gaina, cea careia i se infipsese cutitul in aripi, si-a dat duhul.
Opinci cu pinteni
Ceva asemanator a trait si un alt calusar. Se numeste Tudor Craciunescu. E din comuna Dobroteasa. Cu vreo patru - cinci ani in urma s-a intamplat, intr-un sat din apropiere, la Stanculeasca. Tot asa, de Rusalii. "Era un baiat, i s-a facut rau din senin", spune nea Tudor. Cica muncise la camp tanarul. De-asta i s-a facut rau. Ce sa faca parintii lui? Au chemat calusarii. Acelasi ritual de "resuscitare" a fost aplicat. Dar si ceva in plus. Tanarul aflat parca in transa a fost intins pe pamant, in curtea casei sale. Iar calusarii au sarit peste el. De trei ori. S-a folosit si tamaie. Si omul a revenit la viata. "Parintii baiatului nu stiau cum sa ne mai multumeasca", conchide Tudor Craciunescu, barbat aflat acum la 50 de ani, pe care l-am intalnit in ziua de Rusalii imbracat in costum de calusar, alaturi de ceata lui din comuna Dobroteasa. Nu exista limita de varsta pentru a participa la calus. "Cat ne tin picioarele", zic barbatii, a caror imbracaminte este dominata de culoarea alba, cu inflorituri si forme geometrice - de la camasa si brau, pana la pantaloni si palarie. Doar opincile sunt negre. Opinci cu pinteni. Jambierele au o incarcatura aparte de cuicuri si culori.
Ceata "democratica"
Vataful conduce ceata. Mai e si mutul care se uita la cum isi face fiecare membru al grupului datoria. Mutul mai are si rolul de a face lumea sa rada, prin miscarile sale ciudate. Plus echipamentul aparte - un amalgam de haine ponosite, eventual o masca, o peruca sau cine stie ce alte "inventii" care sa-l transforme mai degraba intr-o sperietoare. Ceata e formata din cel mult 15 persoane. O ceata "democratica", pentru ca poate avea in componenta sa toate varstele, de la mucosi de opt ani pana la batrani care isi lasa toiagul de-o parte, sa mai joace o data, ca-n tinerete. Aici, in zona de nord a Olteniei, lumea inca mai crede in proprietatile magige ale calusului, practicat de Rusalii. Si nu doar pentru apararea de iele. Mai e bun si pentru ca pamantul sa fie rodnic. Sau pentru ca fetele mari sa-si gaseasca ursitul. Si pentru ca vitele si pasarile din ograda fiecarui gospodar sa fie sanatoase. Dar si pentru femeile maritate, sa faca copii frumosi. Asa ca in ziua aceasta magica, de Rusalii, calusarii umbla din casa in casa, sa alunge ielele. Sa le dea cu totul afara din sat.
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/ce-ritualuri-au-romanii-de-rusalii-187489.html