Prin Fan Curier, cu AVB 58775519, avocata Mihaela Angheluş şi profesorul american de origine română Ioniţă Romulus, semnatar al Cartei 77, analist politic timp de 30 de ani în New York şi membru al United Press Internaţional, au depus o plîngere penală împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu.
Plîngerea a fost trimisă la Procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi, prin această cerere, se solicită „instrumentarea cu maximă celeritate” întrucît „pe perioada suspendării, preşedintele nu beneficiază de nici un fel de imunitate”.
Aşa cum precizează semnatarii, „prezenta plângere, nu se referă la fapte săvârşite de numitul Traian Băsescu direct împotriva subsemnaţilor reclamanţi, ci fapte săvârşite de acesta împotriva poporului român – din care subsemnaţii facem parte, precum şi împotriva României”.
Principalele capete de acuzare din această plîngere vizează încălcarea prevederilor art. 52 alin 1 şi 3 din Legea 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, art. 36 din Constituţia României privind „Dreptul la vot”, art. 54 din Constituţia României, privind „Fidelitatea faţă de ţară”, art. 80 din Constituţia României, privind „Rolul Preşedintelui”.
Prezentăm mai jos textul integral al plîngerii, aşa cum a fost redactat de către semnatari:DOMNULE PROCUROR GENERAL
LAURA CODRUŢA KOVESI
Subsemnaţii ANGHELUŞ ANA MIHAELA, fiica lui Mihai şi Ana, cetăţean român, născută la data de 05.11.1966 în Bucureşti, domiciliată în str. STELEA SPATARUL, nr. … Bucureşti, legitimată cu CI seria RR nr…., eliberată de SPCEP Sector 3 la data de 08.11.2011, având CNP 26…..
şi Profesor - IONIŢĂ ROMULUS, fiul lui Ion şi Maria, cetăţean român, dar şi cetăţean american din anul 1984, născut la data de 28.01.1937, domiciliat în Bucureşti, sector 1, str. Iacob …. legitimat cu CI seria RT nr. 59… eliberată la data de 10.09.2008, avânnd CNP 137….., ziarist de investigaţii, publicist şi analist politic timp de 30 de ani în New York - SUA, membru al United Press Internaţional şi Membru al Uniunii Ziariştilor din România, militant activ pentru drepturile omului – împreună cu Paul Goma în 1976 -1977 am activat pentru aderarea României la Carta 77 a drepturilor omului (Cehoslovacia– Pavel Kohout), prin avocat Angheluş Ana Mihaela, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa de domiciliu şi la sediul profesional al cabinetului - Cabinet Avocat Angheluş Ana Mihaela, str. Stelea Spătarul, nr. …., Bucureşti, cod poştal 030212,
în calitate de reclamanţi, formulăm şi depunem prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
Împotriva numitului :
BĂSESCU TRAIAN - preşedinte suspendat - fiul lui Elena şi Dumitru, cetăţean român, născut la data de 04.11.1951 în localitatea Murfatlar, domiciliat în Bucureşti , sector 1, Vila Lac 3,
pentru săvîrşirea infracţiunilor de :
- Trădare - Art. 155 - Cod penal - (Fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. )
- Atentat care pune în pericol siguranţa statului - Art. 160 - Cod penal - (Atentatul săvârşit contra vieţii, integrităţii corporale ori sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă, în împrejurări care fac ca fapta să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Atentat contra unei colectivităţi - Art. 161 – Cod penal (Atentatul săvârşit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natură să slăbească puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Subminarea economiei naţionale - Art. 165 - Cod penal (Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referă art. 145, ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta este de natură să submineze economia naţională, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Propagandă în favoarea statului totalitar - Art. 166 Cod penal (Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda constă în răspândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor idei, concepţii sau doctrine cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.)
- Acţiuni împotriva ordinii constituţionale - Art. 1661 Cod penal (Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Complot Art. 167 - Cod penal (Iniţierea sau constituirea unei asociaţii sau grupări în scopul săvârşirii vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165 şi 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asociaţii sau grupări se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile care intră în scopul asociaţiei sau grupării.
Dacă faptele prevăzute în alin. 1 au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.
Nu se pedepseşte persoana care, săvârşind fapta prevăzută în alin. 1 sau 3, o denunţă mai înainte de a fi fost descoperită.)
- Comunicarea de informaţii false, Art. 1681 Cod penal (Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.)
- Ameninţare Art. 193 Cod penal (Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.)
- Şantaj Art. 194 Cod penal (Constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Când constrângerea constă în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.)
- Înşelăciune Art. 215 Cod penal (Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Ultraj Art. 239 Cod penal (Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau orice acte de violenţă, săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Vătămarea corporală, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Dacă faptele prevăzute în alin. 1-4 sunt săvârşite împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.)
- Abuz în serviciu contra intereselor publice Art. 248 Cod penal (Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.)
- Abuz în serviciu în formă calificată Art. 2481 Cod penal (Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.)
- Purtare abuzivă Art. 250 Cod penal (Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Ameninţarea săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Vătămarea corporală săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă săvârşită de către un funcţionar public, în condiţiile alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.)
- Trafic de influenţă Art. 257 Cod penal (Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.)
Raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie - ( Infracţiunile de luare de mită - prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite prevăzută la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.)
- Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni Art. 323 Cod penal (Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.
Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. 1.
Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. 1, care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii.)
- Instigare publică şi apologia infracţiunilor Art. 324 Cod penal (Fapta de a îndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a săvârşi fapte ce constituie infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
Dacă fapta prevăzută în alin. 1 este săvârşită de un funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori de către o persoană dintre cele prevăzute în art. 160, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
Dacă instigarea publică a avut ca urmare săvârşirea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
Purtarea în public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive neautorizate, în scopurile arătate în alin. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează lăudarea în public a celor care au săvârşit infracţiuni sau a infracţiunilor săvârşite de aceştia.)
- Genocid Art. 357 Cod penal (Săvârşirea în scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a vreuneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea membrilor colectivităţii sau grupului;
b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului;
c) supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică;
d) luarea de măsuri tinzând la împiedicarea naşterilor în sânul colectivităţii sau grupului;
e) transferarea forţată a copiilor aparţinând unei colectivităţi sau unui grup, în altă colectivitate sau în alt grup, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacă fapta este săvârşită în timp de război, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă.
Înţelegerea în vederea săvârşirii infracţiunii de genocid se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.)
pentru încălcarea :
- art. 52 alin 1 şi 3 - din Legea 3/2000 – privind organizarea şi desfăşurarea referendumului :
”(1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
( (3) Tentativa se pedepseste”
- art. 2 - din Legea nr. 14/2003 - a partidelor politice :
„Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si STIMULEAZA participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.”
- art. 36 - din Constituţia României - Dreptul la vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarâre judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
- art. 54 - din Constituţia României - Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt încredintate functii publice, precum si militarii, raspund de îndeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, în acest scop, vor depune juramântul cerut de lege.
- art. 80 - din Constituţia României - Rolul Preşedintelui
(1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.
şi solicităm trimiterea sa în judecată pentru a răspunde penal .
MOTIVELE PLÂNGERII
În prealabil învederăm că ,
Preşedintele României în perioada exercitării mandatului, nu deţine imunitate totală, putând fi tras la răspundere politic şi juridic pentru faptele sale, săvârşite în exerciţiul mandatului, astfel cum este stipulat în art. 95 - Suspendarea din funcţie - din Constituţia României.
Preşedintele Traian Băsescu, în prezent este suspendat.
Pe perioada suspendării, preşedintele nu beneficiază de nici un fel de imunitate, ceea ce în opinia noastră presupune instrumentarea cu maximă celeritate a prezentei reclamaţii.
Prezenta plângere, nu se referă la fapte săvârşite de numitul Traian Băsescu direct împotriva subsemnaţilor reclamanţi, ci fapte săvârşite de acesta împotriva poporului român – din care subsemnaţii facem parte, precum şi împotriva României.
Prezenta plângere reprezintă un demers civic, argumentat temeinic, dar bazat în principal pe informaţii publice la care am fost accesibili, pe surse jurnalistice, pe fapte prezentate pe larg în mass media şi pe informaţii şi documente care circulă pe internet.
Pentru a contura profilul moral al numitului Băsescu Traian, redăm în continuare câteva date - astfel cum acestea au apărut public în ultimii ani, atât în mass media, cât şi pe internet.
Traian Băsescu a fost timp de 15 ani membru PCR.
Traian Băsescu a fost racolat de Securitate în anul 1973, pe cînd era elev al Institutului de Marină, ocazie cu care i-a fost întocmit dosarul personal nr. 3990/09.11.1973.
Până la terminarea studiilor în 1976, a fost colaborator al lucrătorilor din Direcţia a IV- a de Contrainformaţii Militare.
În această calitate, informa organele de Securitate despre modul în care se desfăşurau activitatile specifice în Institut, despre comportamentul şi atitudinea colegilor şi ale cadrelor didactice, atât în cadrul activităţilor specifice, cât şi în particular.
La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformaţii Militare a încetat legătura cu colaboratorul Traian Băsescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne - Departamentul Securităţii Statului, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976.
După absolvirea Institutului de Marină, Traian Băsescu este încadrat ca ofiţer la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanţa, calitate în care a fost preluat ca informator-sursă, de către lucrătorii Biroului de Securitate Port Constanţa, birou condus la acea vreme de ofiţerul Dumitru Nicusor.
De folosirea ofiţerului de marină Traian Băsescu s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides ( care provenea din sistemul penitenciarelor ), care a cerut şi a obţinut de la informatorul Traian Băsescu mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr. 3990/1973.
În calitatea sa de ofiţer de marină, Traian Băsescu dădea informaţii - cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discuţie abordate de membrii echipajului, activităţile şi contactele pe care membrii echipajului le aveau în porturi, în timpul escalelor, activităţi de contrabandă şi speculă, dar şi despre eventuale aprecieri sau comentarii făcute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioară de partid şi de stat.
În jurul anului 1984 informatorul Traian Băsescu, a fost trecut în reţeaua Centrului de Informaţii Externe din Departamentul Securităţii Statului unde a lucrat cu ofiţerul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.
În anul 1987 Traian Băsescu este numit şef al Agenţiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea dată Serviciul I ( Belgia-Olanda-Luxemburg ) din Direcţia a I a CIE.
Pe 8.03.1989 Traian Băsescu este rechemat în ţară, fiind acuzat de nereguli grave în administrarea fondurilor NAVROM.
Traian Băsescu a fost sancţionat pentru că a autorizat, fără aprobarea NAVROM Constanţa, o plată suplimentară de 300.000 de franci belgieni pentru lucrările de reparaţii efectuate la nava Zimnicea în ianuarie 1989.
În 22 decembrie 1989, ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut în subordine pe Traian Băsescu, s-a infiltrat printre revoluţionarii din faţa Comitetului Central, a intrat în anturajul lui Dan Iosif şi ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu şi în ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.
Imediat după Revoluţie, Traian Băsescu a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor.
Pentru a obţine această funcţie foarte importantă, Traian Băsescu s-a bucurat de recomandarea şi susţinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar şi ale vechiului său prieten, Călin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Preşedinte al CFSN Constanţa.
Traian Băsescu, a făcut parte din consiliul de administraţie al firmei Astra Vagoane Călători Arad, pentru o perioadă de timp, în anul 1992.
Traian Băsescu , în primul guvern de după Decembrie 1989, respectiv în Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Ulterior, Traian Băsescu a ocupat succesiv următoarele funcţii :
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Petre Roman (2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992)
• La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 – 1996)
• Vicepreşedinte al Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor (1992 – 1996)
• Director Coordonator în campania electorală a lui Petre Roman (1996)
• Deputat PD de Vaslui (1996-2000)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000)
• Primar General al Municipiului Bucureşti (Iunie 2000 – Decembrie 2004)
• Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat al Municipiului Bucureşti (2000 – 2001)
• Preşedintele Partidului Democrat (Mai 2001 – Decembrie 2004)
• Co-preşedinte al Alianţei D.A. alături de Theodor Stolojan (2003 – 2004)
• Preşedinte al României (20 decembrie 2004 – 14 decembrie 2009)
o la 16 aprilie 2007 - suspendat de către Parlament
o la 19 mai 2007 - reconfirmat prin Referendum, cu peste 74% din voturile exprimate
• Preşedinte al României (14 decembrie 2009 - 06.07.2012 - în prezent suspendat )
În perioada 1990-1992, Traian Băsescu – Ministru al Transporturilor, a ignorat complet problemele reale din transporturile româneşti şi starea proastă a drumurilor ( nici un kilometru de şosea nu a fost modernizată în aceşti trei ani ), diminuarea alarmantă a traficului de persoane şi de mărfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerată a acesui tip de transport, precum şi starea deplorabilă a flotilei TAROM.
Totodată, această perioadă va rămâne în memoria colectivă, ca perioada în care a dispărut mai mult de jumătate din flota maritimă a României, cealaltă parte dispărând şi ea în a doua perioadă de ministeriat al lui Traian Băsescu.
În perioada 1996 - 2000 Traian Băsescu a fost din nou numit Ministrul Transportului,
şi în acest interval de timp s-a realizat un singur lucru şi anume asfaltarea unor şosele naţionale care ajunseseră într-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor şosele s-a făcut cu banii cetăţenilor care au fost obligaţi să plătească celebra taxă BASESCU, bani care au ajuns în conturile firmelor apropiate lui Traian Băsescu şi PD-ului.
Tot acum Traian Băsescu a definitivat, cu ajutorul FPS-ului înstrăinarea flotei maritime române şi a adus, tot împreună cu FPS-ul, TAROM-ul în pragul falimentului.
Totodată, SNCFR-ul a fost divizat în mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activităţii instituţiei, ci a dus doar la distribuirea de funcţii de directori mai multor clienţi politici, compania rămânând în toată această perioadă pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului şi regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.
De asemenea, în perioada 1996 - 2000, SNCFR a constituit alături de Petrom, Renel şi Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice către clientela politică a coaliţiei aflată la putere.
Cea mai cunoscută mostră de proastă gospodărire a banului public de către Traian Băsescu, a fost ”reabilitarea” autostrăzii Bucureşti – Piteşti. Lucrările au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul României. La doar o lună de zile de la darea în folosinţă a autostrăzii, s-a prăbuşit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni de zile, covorul asfaltic a început să se desprindă aşa încât după 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafaţa autostrăzii, făcând imposibilă circulaţia şi impunând angajarea unor noi lucrări de asfaltare.
Politic, prima victorie importantă a lui Traian Băsescu, a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, în primăvara anului 1998, acţiune începută în decembrie 1997 prin declanşarea crizei guvernamentale.
Din acest moment şi până la alegerile din 2000, Traian Băsescu a susţinut în permanenţă o stare de conflict în cadrul coaliţiei de guvernare, iniţiind dispute cu colegii de Guvern, dar şi cu alţi lideri ai partidelor aflate la putere.
Prin toate acestea, Traian Băsescu şi-a creat o imagine de personaj politic fără scrupule, rău de gură, pus în permanenţă pe harţă şi care nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile.
Apoi în anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvăz, Sassu, Simona Marinescu, pentru a obţine voturile congresului PD, înlocuindu-l astfel din funcţia de Preşedinte PD pe Petre Roman.
La acelaşi congres, imediat după ce a fost numit Preşedinte, şi-a sacrificat aliaţii amintiţi mai sus, toţi aceştia fiind lăsaţi fără funcţiile promise în conducerea PD.
De atunci mulţi din liderii marcanţi ai PD, au părăsit partidul condus de Traian Băsescu, din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus în conducerea partidului.
De altfel în data de 24 ianuarie 2004 Traian Băsescu declara public ”Mi-e greu să conduc o structură în mod democratic”.
În întreaga sa activitate, Traian Băsescu a fost călăuzit de două ţeluri şi anume : ascensiunea în ierarhia socială şi înavuţirea.
Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.
În activitatea sa de Ministru al Transporturilor şi de Primar General al Capitalei, în afară de afacerea Flota, numele lui Traian Băsescu a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situaţia materială înfloritoare a familiei Băsescu.
Pe 4 februarie 2003, Primăria Capitalei, care îl avea ca Primar General pe numitul Traian Băsescu - îi vinde lui Traian Băsescu întregul etaj, garajul şi casa scărilor din imobilul din Bucureşti str. Ştefan Mihăileanu, cu echivalentul a 19.000 de dolari, tranzacţie care s-a făcut cu încălcarea Legii 112/1995 - a caselor naţionalizate.
În cei 22 ani care au trecut de la Revoluţie, Traian Băsescu a ocupat aproape în permanenţă funcţii administrative, ( exceptie făcând o scurtă perioadă de timp, în care a fost parlamentar ).
În tot acest timp Traian Băsescu s-a folosit exclusiv de calităţile de comunicator şi de manipulator al opiniei publice, pentru că rezultatele efective obţinute de el în administraţie sunt dezastruoase.
Toată perioada în care a ocupat funcţii publice – indiferent care au fost acestea - a fost marcată de scandaluri, atitudini discriminatorii, vulgaritate, controverse, acuzaţii şi suspiciuni.
Îşi începe primul mandat de Preşedinte al României, din postura de inculpat în Dosarul Flota.
În fapt ,
Preşedintele suspendat Traian Băsecu, a permis Premierului Ungariei Victor Orban să se implice în treburi interne ale statului roman şi la o zi după încheierea campaniei electorale pentru referendumul de suspendare, acesta să vină în România să dea directive şi indicaţii cetăţenilor români de etnie maghiară, cerându-le acestora să nu se prezinte la vot.
La TV SIGMA, s-a prezentat cu luni în urmă un material prin care s-a atras atenţia asupra subitului şi bizarului interes al doamnei Merkel pentru această zonă geografică şi că interesul nu era faţă de România în mod particular ci pentru Republica Moldova. Că Traian Băsescu a fost invitat de Angela Merkel la Berlin, invitaţe asupra căreia planează suspiciunea că a avut ca scop acordul pentru soluţia de federalizare a Republicii Moldova – soluţie propusă şi susţinută de Cancelarul Germaniei, situaţie în care concluzia ar fi aceea că “patriotul” Băsescu, cel care a câştigat al doilea mandat în 2009 – asupra căruia planează acuzaţii de fraudă - si cu 100.000 de voturi din Basarabia, a vândut-o acum şi i-a vândut pe românii basarabeni, numai pentru a profita de interesul german şi pentru a-şi asigura sprijin personal de la cea mai importantă putere europeană.
A existat din partea lui Traian Băsescu un atac susţinut asupra imaginii Armatei Române, cu scopul discreditării acesteia şi desfiinţarea sa ca şi componentă importantă a statului, pentru că armata a ocupat în mod constant un loc de frunte în topul încrederii populaţiei, pe cînd clasa politică în general şi preşedintele în mod special sunt mult în urma acesteia, astfel armata reprezentând un potenţial pericol pentru punerea mâinii pe putere.
Preşedintele suspendat Traian Băsescu, a denigrat România pe plan extern şi a manipulate mass media.
Totodată a răspândit informaţii false pentru defăimarea ţării şi a poporului român, periclitând astfel atât economia naţională, cât şi stabilitatea monedei naţionale.
Despre justiţia română, Traian Băsescu a declarat că “Niciodată justitia unei ţări europene nu a facut atât rău pentru ţara pentru care lucrează cum a făcut justiţia română.”
Noi considerăm că, de fapt, niciodată preşedintele unei ţări europene nu a făcut atât rău ţării unde a fost ales preşedinte cum a făcut preşedintele suspendat Băsescu Traian.
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni, lăcaş de cult care a costat bugetul de stat al ţării peste 33 de miliarde de lei (1.000.000 de euro) iar în prag de campanie electorală prezidenţiabilul Traian Băsescu susţinut de PDL şi-a trecut numele pe clopotul care a fost plătit din bani publici.
Traian Băsescu, a lovit în presă prin intermediul CSAT – stipulând faptul că ”Există campanii care atentează la siguranţa naţională” iar în 23.06.2010, în Strategia Naţională de Apărare a ţării, înaintată de Traian Băsescu Parlamentului, este menţionat că CSAT identifică principalele vulnerabilităţi ale României, printre acestea regăsindu-se şi “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora”, dar şi “presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”.
Traian Băsescu a spus unei puteri străine că nu avem proceduri constituţionale pentru demiterea domniei sale. Mai mult, a anunţat că ne confruntăm cu o lovitură de stat.
În prezent, România este dominată de frică, de nesiguranţă şi de disperare şi chiar dacă nu o spun deschis, sau nu o recunosc, în ochii şi în vocea multor români se citeşte frica şi acesta este rezultatul politicii dusă de Traian Băsescu.
Gabriela Georgeta Ghiţă, fost adjunct al Procurorului General al României în perioada 2002 – 2006, a făcut anterior dezvăluiri devastatoare privind modul în care Traian Băsescu se implică nu numai în orchestrarea unor dosare penale ci şi în anihilarea / lichidarea fizică a anchetatorilor din propriile dosare.
Totodată, domnia sa a declarat că ” Precizez (de fapt, repet) ca procesul penal în care am fost inculpată este o înscenare comandată personal de preşedintele în funcţie – „preacinstitul” Traian Băsescu – şi pusă în operă de Laura Codruta Kovesi, Daniel Marius Morar, Mircea Zarie şi ceilalţi prin metode de corupţie şi terorism de stat pentru un motiv foare simplu: „îngroparea” definitivă a „Dosarului Flota” şi eliminarea probelor din dosar, lucruri care nu puteau fi duse la bun sfârşit decât prin „dispariţia” (inclusiv fizică) a celor care au avut legătură cu acest dosar şi au cunoştinţă de probele care au existat. Problema esenţială şi adevărată este că preşedintele în funcţie ştie cel mai bine că cea de-a treia expertiză, realizată de Daniel Morar contrar legii (de altfel, la instigarea publică a aceluiaşi Traian Băsescu) şi care ar fi constatat inexistenta unui prejudiciu, nu este nici pe departe o probă corectă, fie şi numai dacă ne amintim declaraţia fostului preşedinte Emil Constantinescu care s-a opus în anul 2000 (deci, înaintea guvernului Năstase) ca Traian Băsescu să fie târât prin faţa camerelor de vederi cu cătuşe la mâini pentru frauda de sute de milioane de dolari din „Dosarul Flota”. Faptul ca ex-preşedintele Emil Constantinescu avea dreptate este demonstrat, pur şi simplu, de rapoartele Curţii de Conturi, ale Corpului de control al guvernului şi de prima expertiză judiciară, documente – toate – anterioare anului 2000.”
În continuare doamna Gabriela Georgeta Ghiţă afirmă : ” Eu, în calitatea de adjunct al procurorului general am soluţionat, ca procuror desemnat, cererea inculpatului Traian Băsescu de recuzare a procurorului general al PNA, Ioan Amarie şi a procurorilor Ioan Oţel şi Vasile Drăghici (procurorii de caz şi, ulterior, autorii rechizitoriului). Pentru a soluţiona cererea de recuzare am avut pe masă, timp de cca. două săptămâni, întreg dosarul şi astfel am avut acces la piesele cauzei. Profesional vorbind, pot afirma că procurorii de caz au dat dovadă chiar de prea multa indulgenţă faţă de inculpatul Traian Băsescu (având în vedere gravitatea faptelor).
Revenind la înscenarea în care am fost implicată, cred că opinia publică ar trebui să cunoască şi o altă „execuţie” comandată în legătură cu „Dosarul Flota”, aceea a procuroarei Angela Ciurea, fost procuror de şedinţă la PNA, penultima persoană din sistem care a avut contact cu acest dosar.
Cât priveşte afirmaţia de corupţie şi terorism de stat, arăt că subsemnata şi membrii familiei mele am fost victimele a două atentate efectiv criminale, realizate sub aparenţa unor accidente de circulaţie. Aceste lucruri nu ar trebui să fie de mirare, deoarece asemenea atentate au fost raportate şi în cazul procurorului Vasile Drăghici (autor al rechizitoriului din „Dosarul Flota”), împotriva judecătoarei Mona Pivniceru (care a protestat public împotriva preşedintelui Traian Băsescu pentru modificarea fundalului stemei ţării din albastru în violet – certă încălcare a Constituţiei, aptă de a conduce la suspendarea preşedintelui) şi împotriva Irinei Jianu, trimisă în judecată împreună cu fostul prim ministru Adrian Năstase şi fără care dosarele acestuia nu mai au sens.
Ionut Matei, cunoscut ca „judecătorul binefăcător al Cămătarilor”, pentru opinia separată din „Dosarul Miron Mitrea” (alături de vicepreşedinta ICCJ, Rodica Aida Popa), opinie separată identică aceleia a preşedintelui Traian Băsescu, motivată prin „contextul actual al dosarului”, condamnarea cu executare a ex-prim-ministrului A. Nastase (coincidenţă, după ce T. Băsescu îşi arătase nemulţumirea că, în „Dosarul mătuşa Tamara” procurorul ceruse condamnarea cu suspendare) şi, în fine, prin arestarea preventivă a judecătoarei Georgeta Buliga, în urma unei degradante înscenari prin care era vizată de fapt judecătoarea Mona Pivniceru („vinovată” de dezvăluirea modificării stemei ţării).
Traian Băsescu a jurat public, că va desfiinţa PNL ca partid, ceea ce în opinia noastră a fost o ameninţare directă.
Traian Băsescu a minţit şi a înşelat poporul român în mod repetat şi în acest mod, prin
inducere în eroare, a fost ales, a fost revalidat în funcţie şi a fost reales.
- În campania pentru alegeri la primaria Bucuresti a promis ca daca va fi ales aceea va fi prioritatea sa si 8 (opt) ani, adica doua mandate, nu va parasi acest angajament fata de bucuresteni; A mintit, a plecat la patru luni dupa ce a fost reales primar general !
- La referendumul urmat suspendarii sale din 2007, la mitingul din Piata Universitatii a promis ca o data la trei luni, in ultima Sambata, se va intalni chiar acolo cu cetatenii. A mintit, nu a venit nici macar o singură dată !
- Inainte de referendum, s-a obligat sa demisioneze in umatoarele 5 minute dupa ce Parlamentul va vota suspendarea sa. A mintit.
- la sfarsitul anului 2008 cand incalcand Constitutia si-a asumat public rolul de sef de campanie al PDL, le spunea profesorilor si romanilor, in general, cu autoritatea lui de presedinte ca exista banii necesari pentru majorarea cu 50% a salariilor profesorilor dar guvernul liberal nu vrea. În acest sens exista şi o lege aprobata in Parlament pe care o invoca adesea, dar nu o aplică.
- cand partidele isi pregateau candidatii pentru alegerile parlamentare presedintele PD Traian Basescu a decis sa-l prezinte cetatenilor pe Theodor Stolojan pentru pozitia de prim-ministru. Basescu a stiut de la bun inceput ca nu-l vrea pe Stolojan. I-a transmis lista cu membrii Guvernului fara sa-l consulte. Evident ca astfel a scapat de el si a numit pe cine a vrut de la bun inceput.
- La alegerea sa ca presedinte al PD, Traian Basescu a promis ca va demisiona daca la urmatoarele alegeri PD nu va obtine cel putin 20%. Inutil de spus ca PD a obtinut 14%, iar Basescu nu a demisionat.
- La inceputul crizei economice a afirmat ca Romania nu va avea de suferit. Apoi a declarat ca nu si-a propus sa lupte impotriva crizei si ca Romania va iesi din criza numai odata cu restul lumii.
- A spus intr-un interviu ca fiica sa cea mică a absolvit o facultate in Statele Unite si, drept urmare, ar avea calitatile necesare unei cariere politice. Totusi, EBA a absolvit o facultate din Bucuresti cu nume american si doar vreo 2-3 luni fara valoare universitara intr-un schimb de experienta in SUA.
- Un membru al familiei sale, respectiv fiica cea mare, a cumparat un apartament cu aproximativ un milion de euro. Presedintele a spus ca avea bani, fara sa spuna de unde anume. A spus că va prezenta documentele doveditoare care atesta că banii au provenit din vânzări anterioare, dar niciodată nu a respectat această promisiune
- A vorbit despre imprumutul de la FMI ca despre o „centura de siguranta”, care sa imbuneze partenerii straini. Ulterior, afirma ca fara acest imprumut nu mai putem plati pensii si salarii si a cerut guvernului sa se imprumute, la dobanda dubla, de la banci.
- Dupa ce a ajuns presedinte a promis ca va renunta la casa din Mihaileanu, insusita abuziv, dar niciodată nu a făcut acest gest.
- A afirmat ca nu are nici o legatura cu “baietii destepti” care cumpara energia ieftin. Fratele sau, Mircea Basescu, a declarat ca face afaceri cu Energy Holding. Astfel, Firma Plusfood, administrata de Mircea Basescu, cumpara energie de la Energy Holding.
- Dupa alegerile din 2004 a afimat ca nu va “baga pumnul in gura presei” si ca va trata cu respect jurnalistii. De asemenea, a promis ca va sprijini si va incuraja societatea civila. Ulterior, a insultat jurnalişti gratulândui cu invective de genul “tonomate pe euro”, “gaozar”, “tiganca imputita”, etc. și a ameninţat trusturile de presa care l-au criticat.
- A afirmat si afirma ca respecta Constitutia, dar o incalca in mod sistematic.
- A afirmat ca va lupta cu coruptia, dar în realitate aceasta a atins in timpul mandatelor sale, cote inimaginabile in Romania.
- S-a declarat de stanga, social- democrat convins, castigant presedintia PD, in 2001, prin sustinerea motiunii “”Romania puternica – Romania Social Democrata””. A ajuns presedinte al Romaniei ca fiind social- democrat. Dupa cateva luni, a virat catre dreapta- direct catre crestin- democratie. In aprilie- mai 2005, Traian Basescu lansa public ideea trecerii PD in barca popularilor europeni, ceea ce s-a si intamplat (PD pierzandu-si, practic, identitatea din cauza presiunilor lui T.B.).
- In discursul sau public de dupa alegerile din 2004, s-a angajat ca institutiile statului nu vor fi sub influenta politicului si ca va depune eforturi pentru ca acestea sa functioneze conform Constitutiei si legilor in vigoare. Ulterior şi-a declarat sprijinul fata de “reforma” facuta de Monica Macovei care a subordonat EXPLICIT justitia politicului.
- a iesit pe post si a zis ca Romania NU VA IMPORTA vaccin antigripal, ca se va produce la institutul Cantacuzino. Totusi, dupa nu mult vaccinul a fost importat
- a afirmat că am ieşit din criză, deşi ştia că nu este adevărat
- a dorit şi a reusit sa ii invrajbeasca pe romani intre ei, în loc să îi unească
- a jurat pe Biblie ca nu a lovit acel copil, deşi filmul arată indubitabil contrariul
- a minţit în 2009 că în noul său mandat nu vor scădea salariile şi pensiile, că în România
- nu s-a sfiit să-i mintă in direct pe basarabenii care l-au votat masiv la alegerile prezidenţiale din 2009 promiţându-le că în cazul procesării dosarelor de cetăţenie română se va ajunge la un număr de 10.000 de dosare pe lună.
- a promis bugetarilor – inclusiv prin vocea premierului Boc - ca reducerea salariilor cu 25% este o masura temporara, numai pana la sfarsitul anului 2010, dupa care din ianuarie 2011, dupa ce se se vor face reducerile de personal promise in randul bugetariilor, pentru cei ramasi, lefurile vor reveni la valoarea dinaintea reducerilor.
- a minţit când a declarat public că nu a colaborat cu securitatea
- a minţit când fiind încî nesigur de rezultatul alegerilor, a declarat răspicat că alegerile din 2004 au fost fraudate, ba chiar a cerut şi arestarea celor implicaţi în procesul electoral, şi a promis că vinovaţii vor ajunge după gratii. După ce s-a văzut câştigător, nu a mai spus nimic despre fraude.
- Traian Băsescu a minţit când a promis alocarea a 6% din PIB pentru educaţie
- a promis că românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru America.
- a minţit când a declarat că va discuta personal despre cazul Teo Peter cu oficialii americani.
- a minţit când a promis că va eradica nepotismele şi numirile pe pile, în mandatele sale acestea devenind unicele criterii de numire în funcţii
- a minţit când a promis că va poziţiona România pe axa Bucureşti-Londra-Washington. Remarca sa nu a adus decât iritare pe plan internaţional şi răcirea relaţiilor cu partenerii tradiţionali.
Traian Băsescu, a guvernat deşi era preşedinte şi s-a folosit de serviciile secrete – în interes propriu, cu atât mai mult atunci când nemulţumirea populaţiei a devenit evidentă.
Având informaţii de la servicii cu privire la starea de spirit a poporului şi preconizând că vor urma acţiuni îndreptate împotriva sa şi a guvernării pdl-iste, a început să modifice legislaţia în vigoare la acea dată, pentru a face practic imposibilă suspendarea şi ulterior demiterea sa - Băsescu recunoscând public faptul că ştia exact ceea ce urma.
Văzând că nu s-a bucurat suficient nici de sprijin politic intern şi nici de susţinere populară, fiind la un pas de demitere, cuprins de panică şi disperare a decis să joace şi ultima carte care îi mai râmâsese şi anume cartea sprijinului extern – pentru obţinerea acestuia în interes propriu, fiind dispus să sacrifice viitorul ţări şi al poporului român.
Curtea Constituţională, care nu este parte a sistemului judiciar independent din România, fiind o instituţie în cadrul căreia numirile se fac politic şi care are ca unică vocaţie arbitrajul problemelor constituţionale, a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa Preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente.
Traian Băsescu, a vorbit public în repetate rânduri despre rolul asumat de preşedinte jucător, deşi un asemenea rol contravine fundamental constituţiei, care stabileşte pentru preşedinte rolul de mediator.
În anul 2009, deşi Parlamentul a votat o moţiune împotriva guvernului, acesta fiind demis conform legii, Traian Băsescu a refuzat să accepte propunerea majorităţii pentru un nou Prim Ministru, prelungind mandatul guvernului demis – acesta fiind cel care urma să organizeze alegerile, deci îi putea asigura propriul interes şi îi garanta astfel realegerea ca Preşedinte.
Deşi Şefii Serviciilor Secrete trebuie să fie numiţi de Parlament, Traian Băsescu a declarat într-un interviu televizat că el personal a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai serviciilor. Mai mult decât atât, ulterior a declarat că aproape s-a decis cu privire la persoana viitorului Procuror General, deşi conform legislaţiei, acesta este propus de Ministerul justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii – ca organism ndependent.
Traian Băsescu, a declarat unui reporter TV într-o declaraţie trensmisă în direct, faptul că atunci când Cancelarul Germaniei Angela Merkel l-a întrebat dacă în Constituţia României există reglementări cu privire la suspendarea Preşedintelui, el i-a răspuns cu o minciună, afirmînd că nu există astfel de prevederi.
Traian Băsescu, şi-a asumat personal un rol executiv direct, atunci când a iniţiat tăieri majore de salarii şi pensii pentru profesori, medici, militari, funcţionari publici, etc., ceea ce a distrus clasa de mijloc a societăţii, clasă care era abea în formare. În schimb, fondurile alocate în interes propriu şi cele care erau menite a alimenta clientela de partid şi camarila personală au crescut considerabil în fiecare an, în dispreţul poporului şi a propriei retorici de austeritate generală.
Pe măsură ce situaţia economică a societăţii a devenit critică şi nemulţumirile au început să se facă simţite, manifestările sale de intoleranţă, ca şi cele ale susţinătorilor săi, precum şi derapajele de la democraţie au devenit îngrijorătoare.
Presedintele suspendat al Romaniei, când era în exerciţiul funcţiei, in calitatea sa si de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii a ignorat problematica consumului de droguri ce a crescut in Romania de la 1,7 % la 4,3 % in doar 3 ani (cea mai mare crestere din UE) iar consumul este risc la siguranta nationala conform legii.
Traian Băsescu a repetat în numeroase rânduri că idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este unul perimat, şi că acesta ar trebui să fie înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene la care noi am aderat.
Instituţiile statului democratic, aşa cum sunt ele definite în Constituţia României, în baza principiului separaţiei puterilor în stat, au fost puse de acţiunile lui Traian Băsescu, în imposibilitatea practică de a mai funcţiona. Majoritatea deciziilor politice majore din ultimii ani fiind luate în afara cadrului de funcţionare democratică a statului şi împotriva voinţei poporului.
De asemenea încălcarea spiritului Constituţiei a continuat cu fiecare dintre legile cu impact major asupra societăţii româneşti, trecute prin Legislativ prin procedura angajării răspunderii Guvernului cu consecinţe catastrofale pentru societatea românească. Consecinţele acestor acte politice au fost nu doar deteriorarea funcţionării instituţiilor democrate ale statului, până la punerea sub semnul întrebării a existenţei statului de drept, dar şi deteriorarea gravă a nivelului de trai al populaţiei, extinderea sărăciei, falimentul a sute de mii de societăţi comerciale, erodarea gravă a capitalului românesc şi disoluţia clasei de mijloc.
În fapt, statul român a încetat să-şi îndeplinească o parte dintre funcţiile sale fundamentale precum asigurarea asistenţei medicale, a învăţământului, a ordinii publice, asigurarea unui nivel minim de trai pentru categoriile sociale defavorizate. De la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a dictat atât forma cât şi modalitatea de adoptare a unei legi, menite să ducă la evitarea procesului democratic, de dezbatere legislativă în Parlament. Din acest haos legislativ declanşat de regimul patronat de preşedintele Băsescu au izvorât circumstanteţe care au permis declanşarea a nenumărate litigii în justiţie în materia salarizării bugetarilor, litigii pierdute, în general de statul român.
Acţiunile preşedintelui au venit să încalce principiul separaţie puterilor în stat, având o atitudine de sfidare şi denigrare a instituţiilor statului, prin excesul de autoritate manifestat public. Acţiunile făţişe ale preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a asumat în mod deschis, neechivoc rolul de prim-ministru şi de preşedinte de facto al Partidului Democrat Liberal (PDL) şi care a încercat să domine şi să subordoneze Legislativul şi puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic şi juridic. Încălcând flagrant principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la TVR, că reforma sănătăţii, legea asistenţei sociale şi legislaţia legată de justiţie trebuie adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a «compromis de la preşedinte până la ultimul senator» amânând discuţiile pe aceste subiecte.
Traian Băsescu, a afirmat public că România este o ţară de mâna a doua ” O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua” , deşi nu ţara a cerut bani cu împrumut, ci domnia sa, după ce a predicat intens nevoia acelui credit de la FMI, credit despre care mulţi specialişti în domeniu afirmau că este o cale greşită.
Suspicionăm faptul că prin acel credit luat de la FMI, Traian Băsescu a încercat să cumpere bunăvoinţa unor stăpâni pe care îi impune poporului român împotriva voinţei acestuia, iar pentru obţinerea acestei bunăvoinţe în scop personal, a fost gata să o plătească cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea românilor.
Pe cale de consecinţă, considerăm că din momentul în care ura şi răzbunarea lui Traian Băsescu nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, etc., ci asupra ţării înseşi, atunci când a ajuns să îndemne cetăţenii români să îşi părăsească ţara, atunci înseamnă că a sosit vremea ca acesta să fie trimis în faţa instanţei pentru a răspunde pentru faptele sale şi totodată trimis definitiv acolo unde îi este locul – la grapa de gunoi a istoriei.
Traian Băsescu, a afirmat public că reprezentanti europeni au avut acces – nepermis – la dosare din justitie.
În opinia noastră, traian Băsescu se mai face vinovat şi de devalorizarea leului, de faptul că a ordonat fraudarea alegerilor europarlamentare, doar pentru ca fiica sa EBA să fie aleasă, de folosirea abuzivă şi ilegală a serviciilor STS-ului în sediul său de campanie pe durata suspendării şi în timpul campaniei electorale, de faptul că niciodată nu a fost un mediator între puterile statului ci a fost un factor de dezbinare al acestora, prin acţiunile sale creând haos instituţional şi disfuncţii majore, de periclitarea siguranţei cetăţenilor prin închiderea haotică a spitalelor şi introducerea initiului în anumite alimente, precum şi de acceptarea tacită a propagandei făcută de fiica sa EBA în timpul campaniei electorale, pentru comercializarea liberă a anumitor droguri uşoare şi a etnobotanicelor.
Suspicionăm faptul că Traian Băsescu complotează pentru cedarea unor teritorii româneşti Ungariei, prin înfiinţarea iniţial a regiunii Har-Cov, motiv pentru care insistă în ideea de regionalizare a ţării şi de desfiinţare a judeţelor ” Am spus ca regionalizarea trebuie facuta.„ (Traian Basescu – B1 Tv, 26 iulie 2011)
”Sunt foarte multe comune care nu sunt viabile. In aceasta a doua etapa, dupa o analiza la nivelul fiecarui judet mare, ar trebui sa inceapa un proces de comasare a comunelor pentru a obtine unitati administrative viabile.” (Traian Basescu – declaratie de presa la Palatul Cotroceni, 21 iunie 2011).
Preşedintele suspendat Traian Băsescu, a boicotat referendumul şi a îndemnat poporul să nu voteze, boicotul reprezentând un abuz de drept şi fiind anticonstituţional – având în vedere faptul că dreptul la vot este un drept al fiecărui cetăţean, prevăzut în Constituţie – iar un preşedinte, fie el şi suspendat trebuie să vegheze la respectarea legii şi a constituţiei şi nu să îndemne la încălcarea acestora. Mai mult decât atât, Traian Băsescu nu s-a limitat doar la a îndemna oamenii să nu voteze, ci a mers mai departe, lansând subliminal ameninţări în declaraţiile sale publice pe toată durata campaniei electorale, ca de exemplu :
”Când voi fi chemat la Parchet voi susţine exact ce am susţinut la CC. Acolo am susţinut cu argumente de ce a fost o lovitură de stat”
”Soţia mea nu participă la vot, pentru că nu vrea să legitimeze o lovitură de stat”
”Românii pot să facă ce vor. Vă spun un singur lucru: <>”
Astfel de afirmaţii publice făcute de preşedintele suspendat şi repetate obsesiv, au darul de a fi percepte ca ameninţări care induc teama în conştiinţa publică, oamenii fiind speriaţi de eventualitatea unei anchetări ulterioare, de tragerea lor la răspundere, mai ales că majoritatea cetăţenilor nu au noţiuni temeinice de drept. Pe cale de consecinţă, mulţi cetăţeni nu au stat acasă în mod deliberat ca modalitate aleasă de a-şi exprima opinia, ci s-au simţit constrânşi sau obligaţi să nu voteze, deci neparticiparea lor a fost una impusă.
Mai mult decât atât, hăituirea în prezent a celor care au mers la vot, prin procurorii trimişi abuziv să îi caute acasă pe fiecare în parte, să îi scoată de la slujba religioasă pentru a-i ancheta în mijlocul drumului, punându-i să jure pe biblie şi să declare cum au votat la referendum, este o acţiune inaceptabilă de intimidare, teroare şi de presiune politică – caracteristică doar dictaturilor.
Prin toate acţiunile sale din ultimii ani şi mai ales prin cele din acest an, Traian Băsescu vrea ca dictatura impusă de el în mod tacit, să devină una legitimă.
Drepturile si libertăţile românilor, câştigate prin sângele vărsat în 1989 sunt încet şi sigur restricţionate şi date uitării de către băsescu in numele aşa zisei normalităţi şi reforme a statului.
Tendinţele totalitare ale regimului Băsescu sunt evidente iar democratia in Romania, atâta câtă mai este, se află într-un mare şi real pericol, prin obsesia sa maladivă pentru puterea absolută.
Ştim din auzite că lui Traian Băsescu îi lipseşte capacitatea de a ierta afronturile, astfel că ne aşteptăm să suportăm consecinţele deciziei noastre de a depune prezenta plângere, ne aşteptăm chiar să fim ridicaţi de acasă, să ne fie înscenate dosare, etc., dar din respect pentru români şi din dragoste faţă de ei, ne asumăm aceste riscuri. Preferăm să ne urască şi să se răzbune pe noi, dacă prin asta încetează ura şi răzbunarea sa împotriva poporului român şi îl va lăsa pe acesta să trăiască liniştit într-o ţară normală.
Presupunem că este posibil să nu se dea curs prezentei plângeri, atâta timp cât Traian Băsescu are încă anumite pârghii ale puterii în mână, dar totuşi sperăm că nu toată lumea îi este aservită acestuia şi că mai există şi procurori cu coloană vertebrală şi cu conştiinţă curată, care nu pot rămâne impasibili în faţa ilegalităţilor şi abuzurilor vădite şi nu pot rămâne insensibili la suferinţa nejustificată a unui popor.
Vă rugăm respectuos, ca având în vedere aspectele prezentate în prezenta plângere, să luaţi măsurile care se impun, conform competenţelor dumneavoastră, să dispuneţi imediat urmărirea penală şi trimiterea în judecată pentru a răspunde penal .
Solicităm să dispuneţi începerea urmăririi penale şi orice alte măsuri necesare şi legale pentru soluţionarea cauzei.
Solicităm comunicarea soluţiei date, în cel mai scurt timp posibil.
În drept faptele constituie infracţiunile de :
Trădare - Art. 155 - Cod penal
Atentat care pune în pericol siguranţa statului - Art. 160 - Cod penal
Atentat contra unei colectivităţi - Art. 161 - Cod
Subminarea economiei naţionale - Art. 165 - Cod penal
Propagandă în favoarea statului totalitar - Art. 166 - Cod penal
Acţiuni împotriva ordinii constituţionale - Art. 1661 - Cod
Complot - Art. 167 - Cod penal
Comunicarea de informaţii false - Art. 1681 - Cod penal
Ameninţare - Art. 193 - Cod penal
Şantaj - Art. 194 - Cod penal
Înşelăciune - Art. 215 - Cod penal
Ultraj - Art. 239 - Cod penal
Abuz în serviciu contra intereselor publice - Art. 248 - Cod
Abuz în serviciu în formă calificată - Art. 2481 - Cod penal
Purtare abuzivă - Art. 250 - Cod penal -
Trafic de influenţă - Art. 257 - Cod penal
Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni - Art. 323 - Cod penal
Instigare publică şi apologia infracţiunilor - Art. 324 - Cod
Genocid - Art. 357 - Cod penal
Ne întemeiem prezenta plângere pe :
- Art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal - Vinovăţia
- Art. 33 lit. b Cod penal - Concursul de infracţiuni
- Art. 75 alin. 1 lit. a şi alin. 2 Cod penal - Circumstanţe agravante
- Art. 275 Cod procedură penală - Dreptul de a face plangere
- Art. 277 Cod procedură penală - Termenul de rezolvare
-Art. 279 Cod procedură penală - Organele cărora li se adresează plângerea
- Art. 301 Cod procedură penală - Drepturile procurorului şi ale părţilor în instanţă
- Art. 326 Cod procedură penală - Ascultarea martorului, expertului sau interpretului
Autor: Ion Spanu
