Pastele cosmic. Sa ne ducem crucea!

Pastele 2014 vine pe un val de energie cosmica deloc armonioasa. 20 aprilie, data la care sarbatorim Invierea, este incadrata de doua eclipse, una totala de luna pe 15 aprilie, iar alta inelara de Soare, pe 29 aprilie. Maximum de incordare astrala se produce pe 23 aprilie, de Sf. Gheorghe, cand pe cer se deseneaza o cruce cosmica perfecta pe semne cardinale, compusa din Uranus in Berbec, Jupiter in Rac, Marte in Balanta si Pluto in Capricorn.

Traim o perioada in care suntem pusi in fata unei alegeri cruciale pentru noi. Avem in fata doua perspective, doua drumuri, doua posibilitati. Ni se da o cruce pe care hotaram daca o ducem sau nu. Dar ce inseamna sa-ti duci crucea?

Majoritatea considera ca expresia “a-ti duce crucea” este sinonima cu sacrificiul. Si multi stau in familii in care se chinuie, in locuri de munca ce le scurteaza viata, in suferinte care-i imbolnavesc. Chipurile trebuie sa fim asemenea lui Iisus, cel care si-a dus crucea si s-a sacrificat pentru intreaga omenire. Gresit!

Ceea ce nu inteleg oamenii este ca Iisus nu s-a sacrificat! In primul rand, el nu s-a plans, nu s-a victimizat si nici nu a dat niciodata vina pe nimeni ca a fost rastignit. Ni s-a indus acest cult al sacrificiului pentru a putea fi manipulati. Adevarul este ca ce moartea pe cruce a fost un episod din misiunea personala a lui Iisus. El a venit ca Mantuitor al oamenilor, a fost trimis sa ia asupra lui pacatele tuturor si sa ridice vibratia pe Pamant. I s-a dat si puterea sa le duca pe toate, deci in niciun caz nu putem vorbi despre un spirit slab care, vai de el saracul ce a patit, a fost impuns si batut in cuie pe cruce!

Inca odata: a fost o MISIUNE PERSONALA PE CARE IISUS A ACCEPTAT-O SI A DUS-O LA INDEPLINIRE. El nu a avut nicio clipa impresia ca se sacrifica! A-l considera pe Iisus un sacrificat echivaleaza cu a-i atribui o vocatie de victima! De personaj pe care-l comemoram la fiecare Paste ca sa-i plangem de mila. Bietul de el!

Asadar, CINE-SI DUCE CRUCEA NU INSEAMNA CA TREBUIE SA SE SACRIFICE. De fiecare data cand renuntam la noi de dragul altora, cand ne sarificam, cand ne tranformam inconstienti in victime ale propriilor alegeri, nu inseamna ca facem pe plac lui Dumnezeu! Dimpotriva! Sfidam invatatura lui Iisus. Crestinismul este interpretat de multi drept religia iubirii fata de semeni, ca si cum Iisus ar fi zis “Iubeste-ti aproapele!” si punct. Din nou fals! Iisus a spus “Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti!”.

Crestinismul are, deci, la baza nu iubirea aproapelui, ci STIMA DE SINE. Cum te iubesti pe tine, asa il vei iubi pe celalalt! Nu te iubesti pe tine, nu-l vei putea iubi nici pe altul. Cine crede ca e un virtuos ca accepta sa ramana la podea si sa incaseze pumni doar pentru ca cica asa ar vrea Dumnezeu, este doar o victima a propriei ignorante!

Dumnezeu nu vrea oameni frustrati, incapabili de iubire, sacrificati! Vrea oameni constienti de potentialul de iubire divina si de valoarea personala care se afla inauntrul lor. Pentru ca tot ce este in inauntru se revarsa si afara, asupra altora. A NE DUCE CRUCEA inseamna, deci, A NE ASUMA RESPONSABILITATEA TOTALA FATA DE MISIUNILE PERSONALE PE CARE LE AVEM DE INDEPLINIT, in iubire deplina, in aceptare neconditionata. Capul, egoul, mintea stau la panda, abia asteapta sa-si vare coada indoielii, a fricii, a renuntarii in deciziile pe care le avem de luat in preajma sarbatorilor de Paste.

Ni se propun acum misiuni personale atat de importante incat e normal sa ni se taie picioarele. Suntem testati daca avem credinta ca putem duce la capat o sarcina care ar putea sa ne copleseasca. Hotaram daca ne asumam rolul vietii sau daca fugim.

Crucea cardinala din toiul acestei primaveri ne creeaza contextul astral pentru a alege daca ne simtim niste sacrificati rastigniti de fricile ce vin din minte sau ne asumam puterea de a primi cu bratele deschise o misiune personala in iubire neconditionata si asumare totala, constienta, a tuturor responsabilitatilor. Nu e loc pentru jumatatile de masura. E posibil sa alegem acum intre nimic si tot. Intre ce vrem noi si ce ne da Dumnezeu. Intre ce credem noi ca e mai bine pentru noi si ce crede Dumnezeu ca e mai bine pentru noi. Intre indoiala si credinta. Intre frica si iubire.

Sursa foto: http://vremurivechisinoi.blogspot.ro/2013/09/predica-la-duminica-dupa-inaltarea.html

Articol preluat de pe http://valeriupanoiu.blogspot.ro/

Este cea mai mare sarbatoare a  Crestinatatii. Sosim cu dragoste crestina, Sa v'aducem Sfanta Lumina, Caci azi Hristos a Inviat, Si moartea pe moarte a calcat ! Lumina Invierii va aducem in dar si va dorim un Paste Fericit !

PRIMITI-L PE HRISTOS IN INIMA VOASTRA SI EL VA VA UMPLE SUFLETUL DE BUCURIE! 
SCHIMBATI INNEGURAREA SUFLETULUI CU LUMINA INVIERII SI FERICIREA VA VA CUPRINDE FIINTA!
LASATI-VA GANDUL SA SE CONECTEZE CU MARETIA LUI IISUS SI EL VA VA UNI CU DUMNEZEU!
BUCURATI-VA SI FITI FERICITI, CACI DOMNUL INVIAZA IN FIECARE DIN NOI!

PASTE FERICIT ALATURI DE CEI DRAGI!

Cu mult drag,
Sfatuitoarea


Sursa foto : http://felicitari.tfm.ro

Superstiţii şi tradiţii de Paşte: Cum afli dacă te căsătoreşti

Lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere trebuie adusă acasă şi cu ea să înconjuraţi întreaga locuinţă ca să vă meargă bine. Tradiţia spune că este indicat să o păstraţi lângă icoana Maicii Domnului. 

Superstiţii şi tradiţii de Paşte

Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. 

Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, e bine să purtăm haine noi în ziua de Paşte. Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa. 

În plus, în dimineaţa de Paşte este bine să vă spălaţi pe faţă cu apă în care au fost puse un ou roşu ca să aveţi obrajii rumeni, un bănuţ din argint pentru belşug şi un fir de iarbă pentru prosperitate. Oul roşu este asociat cu sângele mântuitorului, iar ouăle colorate cu primăvara.

Sursa:  REALITATEA.NET

SÂMBĂTA MARE: Ce e bine să NU faci astăzi

Sâmbăta Mare este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Tot acum, trebuie să ne ocupăm de hainele pe care le vom îmbrăca  în noaptea Învierii şi în ziua de Paşti.

Sâmbata Mare: astăzi se pregătesc bucatele

Sambata Mare sau Sambata Pastelui este dedicata unor superstitii, traditii si obiceiuri ce incununeaza straduintele crestinilor din timpul Postului Pastelui, marcand incheierea unui ciclu al mortii si sacrificiului, si inaugurand o vreme a renasterii, invierii si a reinvigorarii sperantei si implinirii intru Dumnezeu.

Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale. De altfel, la fel ca si in seara de Sfantul Gheorghe, comorile lumesti adanc ingropate sub pamant, stapanite de necuratul, se lasa intrevazute, putand fi ghicite prin focurile magice ce se aprind peste camp. Cine le pandeste cu staruinta si le descopera, nu mai are griji cu banii intreaga sa viata! Poate si din aceasta cauza, in unele zone folclorice, nu se dormea pana spre dimineata de duminica, facandu-se focuri in curti sau in apropierea bisericilor.

In ultima zi a Postului de Paste, femeia are cea mai mare putere din tot timpul anului. Numai atuncea poate sa isi bata barbatul, dar e mare pacat ca nu isi da seama cata vlaga zace in ea, pentru ca este prea ocupata cu bucatareala.

In Sambata Mare se face pasca si se coc cozonacii, mai ales cei in forma de patrat sau dreptunghi, amintind de mormantul lui Iisus Cristos. Tocmai de aceea, daca in aceasta zi pomii nu sunt inca infloriti, este bine ca gospodina casei sa lase putin deoparte gatitul si sa isi stearga aluatul de pe maini pe scoartele acestora. Femeile carora le ise pasca frumoasa pot fi incredintate ca le va merge bine tot anul! Prima pasca facuta de in casa se sfinteste si se pastreaza tot timpul anului, pentru a se da farame din ea vacilor, astfel incat sa nu fie stricate prin vraji si sa fie imbelsugate in lapte. Potrivit altor superstitii, se pastra o bucata din crucea de pe pasca pana in ziua de Sfantul Gheorghe (Pastele vitelor), pentru a fi data vacilor, drept aparare impotriva primejdiilor si semn de imbelsugare. In unele regiuni din Romania, crucea de la pasca se tinea tot anul, fiind folosita pentru a alunga grindina ce ameninta viile si livezile.

Ouale de Paste sau cojile acestora se lasa sa pluteasca peste apele curgatoare, in asa fel incat sa li se dea de stire si Blajinilor ca a sosit Invierea , sau ca sa se poata infrupta din ele toti cei ce si-au dat duhul spanzurati sau inecati. Se spune ca oamenii dusi de pe lumea asta  in Sambata Pastelui nu sunt nici cu vii, si nici cu mortii.

Pentru ca toti membrii familiei sa fie sanatosi in decursul intregului an, oasele si resturile adunate dupa ce se taie mielul se ingroapa la radacina unui mar sau par sanatos.

Daca vrei sa furi fara a fi prins in tot restul anului, este musai sa furi ceva in noaptea de Paste. In acelasi timp, ca nu ti se fure nimic din camp, nu este bine sa dai nimic din casa in Sambata Mare!

Atnci cand se trag clopotele la slujba de Inviere, este bine sa tii un fier intre dinti, astfel incat sa fii ferit de dureri de masele intreg anul. Daca te impiedici in drumul spre biserica, in noaptea de Inviere, iti va merge prost in tot rastimpul anului. Pe de alta parte, cand pleci de la slujba de Inviere, nu este bine sa mananci carne, ca sa nu vina lupii la vite, nici oua, ca sa nu iti miroase gura in tot anul.

- în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.

- de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

- începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

- Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale.

- Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.

- ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Sursa:  REALITATEA.NET

Simbolistica oualor la romani, de Pasti

Mareste imaginea.

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.

Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare.

Incondeierea sau "impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

Exista o anumita procedura privind inrosirea oualor: mai intai, ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregatita. Pe langa oua rosii, romanii contemporani, obisnuiesc sa mai vopseasca ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti simbolizeaza sangele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.

Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde cu “Adevarat a inviat”.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinte imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Sarbatoarea Sfintelor Pasti.

In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

In Maramures, zona Lapusului, dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori pascale fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti, sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul si incristatul oualor.

Hristos a Inviat!
 

Stefan Popa

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Tradiţii şi superstiţii în Sâmbăta Mare

• 

Tot astăzi, se pregăteşte drobul şi sunt sacrificaţi mieii. În ziua de Paşte, creştinii ortodocşi obişnuiesc să mănânce preparate din miel. Potrivit superstiţiilor, oasele mielului se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos, astfel încât toţi membrii familiei să rămână sănătoşi întregul an.

Se spune că femeilor cărora le reuşeşte pasca, le va merge bine tot anul. Totodată, prima pască se duce la biserică şi se sfinţeşte şi va fi păstrată tot anul. Fărâme din ea vor fi date vacilor ca să fie ferite de vrăji şi îmbelşugate în lapte. În unele regiuni, crucea de la pască se ţine tot anul pentru a alunga grindina.

Tradiţia spune că Sâmbăta Mare este singura zi în care femeia este mai puternică decât bărbatul şi că ar putea chiar să-l bată dacă nu ar fi atât de ocupată cu ultimele pregătiri pentru Paşte. Totodată se spune că dacă vrei ca toate dorinţele să ţi se îndeplinească, trebuie să nu dormi niciun minut în noaptea Sâmbetei Mari, pentru că atunci se deschid cerurile şi Domnul vede cele mai adânci dorinţe ale tale.

Superstiţiile spun că dacă vrei să poţi fura tot anul fără a fi prins, trebuie să furi ceva în Sâmbăta Mare. În acelaşi timp, ca să nu ţi se fure nimic, trebuie să ai grijă să nu dai nimic din casă în această zi.

Coşul pentru biserică conţine preparate tradiţionale, dar şi condimente

Seara, gospodinele trebuie să pregătească coşul ce va fi dus la biserică pentru sfinţire. În el se aşează un prosop curat sau chiar nou, o lumânare albă, ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate. În plus, coşul cu bunătăţi va conţine zahăr, făină şi sare, dar şi o ramură de busuioc şi câţiva căţei de usturoi. Totul se va acoperi cu un alt prosop, anume cumpărat, semn de respect pentru ziua în care este celebrată Învierea Domnului.

De asemenea, se spune că în noaptea de Înviere, comorile stăpânie de necuratul se lasă întrevăzute, astfel că în locurile unde sunt ascunse ard focuri magice. De aceea, cei care le pândesc cu stăruinţă nu vor mai avea grijă de bani o viaţă întreagă.

În plus, atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ţii un fier între dinţi, astfel încât să fii ferit de dureri de măsele tot anul. Totodată, dacă te împiedici în drumul spre biserică, îţi va merge prost tot anul.

Se spune că cei care au murit în Sâmbăta Mare se află la graniţă, nefiind nici vii, nici morţi.

Sursa:  adevarul.ro

Vopsirea oualor de Pasti cu coji de ceapa, sfecla ori frunze de nuc

Odinioara, maramuresencele nu au avut nevoie de coloranti chimici ca sa isi vopseasca ouale de Pasti, folosind plante pentru a obtine rosu, galben, verde sau albastru, utilizand aproape aceleasi tehnici pentru vopsirea lanii. Acestea fierbeau frunzele, florile, coaja sau tulpina plantelor impreuna cu ouale. Se foloseau coaja de ceapa rosie sau floarea de bujor pentru culoarea rosie, secara cruda de primavara, izma sau frunza de mesteacan pentru culoarea verde, coaja de mar sau galbenele pentru culoarea galbena si frunza de nuc pentru culoarea cafenie. 
Culori care pot fi obtinute din plante: Rosu deschis: coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata, floare de bujor 
Portocaliu: coaja de ceapa alba, morcovi 
Galben: morcovi, flori de galbenele, coaja de mar, coaja de portocale sau lamaie, morcovi 
Verde: secara cruda de primavara, menta, frunze de mesteacan, foi de spanac 
Albastru: frunze de varza rosie 
Maro: frunze de nuc, ceai negru sau cafea 

Retete batranesti 
Regula era aceea de folosire a unor oua cu coaja alba, pentru ca de acestea se prinde mai bine pigmentul. O alta indicatie ar fi ca ouale sa fie curate bine de grasime, prin urmare inainte de fierbere ouale este bine ca acestea sa fie spalate cu detergent de vase si clatite bine sub jet de apa. 

Vopsitul oualor cu coji de ceapa 
Pentru vopsitul a 15 oua e nevoie de cojile de la cinci cepe mari. Se pun intr-o oala de 2 -3 l, care are interiorul inchis la culoare, pentru ca oala se poate pata. Se adauga doua linguri de otet (fixeaza culoarea) si se lasa la fiert vreo 15 min., la foc mic, ca sa nu crape. Ouale se scot pe o farfurie cu o lingura de lemn si se lasa la scurs si racit, fara sa se stearga. Dupa ce sunt uscate, se ung cu slanina sau ulei pentru luciu.

La o alta metoda de vopsit se folosesc cojile de la 1 kg. de ceapa rosie, care se lasa la inmuiat de pe o zi pe alta (aproximativ 12 ore) intr-un vas acoperit. A doua zi, se fierb ouale 10-15 minute impreuna cu cojile de ceapa si 1 lingura de otet pentru fixarea culorii, dupa care mai sunt lasate in lichid pana se obtine nuanta dorita. 

Vopsitul oualor cu cafea 
Cafea da o nuanta maronie oualor, iar pentru aceasta se fierb 5-6 linguri de cafea intr-un vas suficient de mare ca sa nu dea in foc. Se adauga ouale, care se fierb circa 10-15 minute. In functie de durata cat sunt tinute in apa, ouale se coloreaza mai mult, iar moroul devine mai intens. De asemenea, un trebuie uitata lingura de otet, ”ingredientul” nelipsit din retetele de vopsire pentru ouale de Paste. 

Vopsitul oualor cu sfecla rosie Doua bucati de sfecla se taie cuburi si se pun intr-un litru de apa. Se adauga doua linguri de otet alb si se lasa la fiert 10-15 minute. Daca sfecla este lasata pera mult la fiert culoarea devine maronie. Se opreste focul cand apa capata o culoare rubinie, dupa care se strecoara. Ouale fierte in prealabil 5-7 minute se pun in zeama de sfecla si se lasa pana capata culoare dorita (uneori poate sa dureze si o noapte). Pentru o fixare mai rapida a culorii se pot fierbe ouale impreuna cu sflecla, dar exista riscul ca ele sa se sparga ori sa se crape. Important ca ouale sa fie verificate din cand in cand ca sa nu se inchida prea tare la culoare. 

Vopsitul oualor cu varza rosie 
O varza rosie mica se toaca si se pune la fiert intr-un litru si jumatate de apa cu doua linguri de otet si se fierbe 15-20 minute. Zeama se coloreaza in rosu inchis la inceput, pe urma capata o nuanta mov-violet, iar la final devine albastra. Ouale se pot pune la fiert si impreuna cu varza, caz in care se poate ca acestea sa un se coloreze uniform. In schimb, se pot prinde bucatele mici de varza, care pot sa creeze modele interesante pe ele. O alta metoda este aceea de a strecura zeama de varza si a pune in ea ouale fierte in prealabil. In cateva ore se poate obtine o culoare placuta albastra, aproape turcoaz, pe circa 10-15 oua. 

Sfaturi pentru vopsirea oualor Pentru ca ouale sa fie vopsite perfect, batranele spuneau ca e bine sa aiba coaja neteda si curata. Mai nou, gospodinele obisnuiesc sa le spele cu detergent pentru vase inainte sa le puna la fiert. In apa, se pun 1-2 liguri de sare si 1-2 linguri de otet, iar cand da in clocot se lasa ouale la fiert circa 5 minute ori 7 minute pentru cele care le vor foarte tari. Daca ouale puse la fiert sunt bej - otetul le poate albi, dar acest lucru nu e un motiv de panica. Cand sunt gata, se scot cu o spumiera ori o lingura din lemn si se lasa sa se racoreasca un pic, dar nu prea mult, cel mai bine pe un cofrag.

Sursa: http://www.emaramures.ro/stiri/Stire.aspx?NewsID=12682

Cum sa-ti inveti copilul ce inseamna Pastele

In cultura comerciala in care traim, este usor sa se piarda adevarata semnificatie a sarbatorii pascale de care ne apropiem. Mai ales pentru copiii mici, Pastele inseamna venirea iepurasului care le aduce dulciuri, cadouri, jucarii sau hainute noi. Intre atatea mesaje comerciale care confisca semnificatia de baza a Sfintelor Sarbatori de Pasti, este usor sa il pierdempe Iisus Hristos si ce inseamna El pentru noi, oamenii, mai ales in Saptamana Patimilor si in zilele de bucurie ale Invierii.

Anul acesta, in loc sa punem accent pe iepurasii de ciocolata sau pe cadourile de Pasti, am putea sa combinam obisnuintele vietii noastre moderne cu a ne invata copiii cate putin din ce inseamna cu adevarat aceasta sarbatoare religioasa, considerata cea mai importanta din ortodoxie, Invierea lui Iisus. Intram in Saptamana Mare, Saptamana Patimilor, si este un bun prilej sa ii apropiem pe copiii nostri de Biserica si de Dumnezeu.

1. Povesteste copilului istoria si semnificatia Pastelui. Citeste-i din carti frumos colorate si ilustrate cum ar fi Biblia pentru copii. Vorbeste-i copilului despre Iisus, cine a fost El si ce inseamna pentru noi, oamenii, semnificatia mortii Lui.

2. Mergi cu copilul la biserica in Vinerea Mare si in ziua de Duminica Pastelui. Dedica cateva ore din zi comuniunii cu divinitatea, impregnand in copil starea de liniste si pace sufleteasca pe care crestinii o gasesc cand sunt mai aproape de Dumnezeu, mai ales in biserica.

3. Implica copilul la vopsitul oualor de Pasti si, in timp ce faceti acest lucru, vorbeste-i despre semnificatia acestui vopsit. De ce vopsim ouale in culoarea rosie de Pasti? Vorbeste-i despre suferinta lui Iisus pe cruce in Saptamana Patimilor, unde s-a nascut El, unde a copilarit, ce fapte miraculoase a facut pentru oameni, cat de bun era cu copiii, cum il iubeau acestia. Spune-i legenda inrosirii oualor: cum s-au inrosit ouale din cosul Mariei, maica lui Iisus, care plangea langa Fiul ei rastignit pe cruce atunci cand Lui ii curgea sangele crucificarii sale, iar sangele care a cazut pe oua le-a inrosit si din acest motiv vopsim si ouale in culoarea rosie si in zilele noastre, ca sa marcam astfel suferinta lui Iisus.

4. Citeste-i copilului rugaciunile Tatal nostru si Crezul seara la culcare. Crezul il ajuta pe copil sa inteleaga cum a venit Iisus pe lume, patimile Sale si motivul pentru care El s-a inaltat la Cer. Cand te rogi impreuna cu copilul, invata-l si pe el sa ii multumeasca lui Iisus pentru ca a murit ca sa ne curete noua pacatele.

5. Pe masura ce ne apropiem de Vinerea Mare, povesteste copilului ultimele zile din viata lui Iisus pe pamant. Ajuta copilul sa inteleaga si constientizeze ca Domnul nostru Iisus Hristos a suferit si a murit pe cruce pentru a ne mantui (a ne salva). Sensibilizeaza copilul, vorbindu-i  despre durerea Maicii Domnului care este alaturi de Fiul ei. Familiarizeaza-l pe copil cu denumirea atribuita lui Iisus: Mantuitor (Salvator).

6. Organizeaza diferite mici evenimente sau activitati in Saptamana Mare ca sa il ajuti pe copil sa invete ceeace i-ai povestit si citit, dar prin propria sa experienta. Miercuri, in Saptamana Mare, ajuta-l pe copil sa scrie o scrisoare catre Iisus spunandu-i despre dorinta sa de a fi mai unit cu El pe durata Saptamanii Mari. In Joia Mare du-l la ceremonia de la biserica care comemoreaza Ultima Cina a lui Iisus. Mergeti si in Vinerea Mare la biserica cand se comemoreaza toate opririle lui Iisus pe Drumul Crucii. Sambata Neagra, cand Iisus era mort, este o zi buna pentru a ne gandi la importanta de a-L avea pe Iisus printre noi clipa de clipa, sa ne gandim si sa ne rugam la Fecioara Maria care a trait aceasta zi singura si in durere, apoi sa ne pregatim cu totii pentru marea bucurie a Invierii din Duminica Pastelui.

8. Ajuta copilul sa invete Imnul Invierii Domnului, ca sa il stie pentru seara de Inviere sau pentru a doua zi de Duminica: „Hristos a Inviat din morti, Cu moartea pe moarte calcand, Si celor din morminte, Viata daruindu-le”.

9. Bucurati-va de sarbatoarea de Pasti impreuna, in familie, si reamintiti-va in fiecare clipa de faptul ca Mantuitorul ne-a binecuvantat. Pastele este o ocazie minunata de a fi impreuna in familia extinsa, cu bunici, cu parinti, cu rude dragi, de a trimite ganduri de recunostinta, multumire si slava catre Dumnezeu care si-a jertfit Fiul pentru ca noi, oamenii, sa fim mantuiti de pacate.

 

Semnificatia Saptamanii Patimilor

Saptamana Mare sau cum se mai numeste ea, Saptamana Patimilor, ii ajuta pe crestini sa ramana in conexiune si comuniune cu esenta credintei lor. Credinciosii sunt incurajati sa traiasca aceasta saptamana cu intensitate spirituala, fiind cu gandul zi dupa zi alaturi de Iisus prin chinurile prin care a trecut El pana la ziua de Duminica, cand sarbatorim marea bucurie a Invierii. Parintii au aceasta datorie de a-si invata copiii despre semnificatia Saptamanii Patimilor, zi dupa zi. Folositi ghidul de mai jos si transformati totul intr-o poveste pe intelesul copilului, ca sa il implicati in semnificatia perioadei.

Pentru copiii mai mici, puteti ramane la esenta Saptamanii Mari ca sa va asigurati ca nu il obositi cu o poveste prea complicata pentru varsta si nivelul lui de cuprindere de informatii. Astfel, ii puteti povesti cum in Duminica Floriilor, deci cu o saptamana inainte de Duminica Invierii, Iisus a intrat in Ierusalim iar fiecare zi de Miercuri incolo are o semnificatie anume. In Miercurea Mare (numita si Miercurea Tradarii) Iisus a fost tradat de prietenul lui, Iuda, in schimbul a 30 de bani de argint. In Joia Mare a avut loc ultima cina a lui Iisus, zi in care El a instaurat Sfanta Taina a Euharistiei. Iisus moare in Vinerea Mare rastignit pe cruce, ramane in mormant toata ziua de Sambata Mare iar in noaptea de Sambata spre Duminica invie si se inalta la Cer la Tatal. In Duminica Invierii El nu mai era in Sfantul Mormant, in urma Lui ramanand doar giulgiul Sau in care corpul Lui fusese infasurat cand a fost dat jos de pe cruce.

Iata in continuare pentru cei ce vor sa aprofundeze plini de credinta si smerenie, semnificatia Saptamanii Mari, asa cum ne este ea prezentata de sfintele-pasti.com:

In aceasta Saptamana Mare, in biserici au loc slujbele numite Denii, in care se face pomenire despre toate prin cate a trecut Iisus, de la sosirea la Ierusalim si pana la moartea Sa pe cruce. Cuvantul denie este de origine slava si inseamna “veghe” sau “priveghere”. Vom prezenta in continuare semnificatia fiecarei zile din Saptamana Mare, sau SaptamanaPatimilor.

Drumul Patimilor incepe cu Intrarea Domnului in Ierusalim. Prima denie pascala se tine chiar in seara zilei de Florii, Duminica, in care poporul care peste cateva zile Ii va cere moartea, Il va intampina pe Iisus cu ramuri de finic si cu osanale.

In Sfanta si Marea Luni, la denie, este pomenit Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament in care Biserica vede o preinchipuire a lui Hristos. Acesta fusese vandut de fratii sai pe 30 de arginti. Iosif iesise viu din groapa unde il azvarlisera fratii lui, ajunsese stapanul Egiptului si salvase poporul de foamete, sfarsind prin a-i ierta pe toti pentru raul pe care i-l facusera.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, care s-a uscat blestemat fiind de Domnul. Smochinul inchipuie pomul pacatului si secatuirea Legii celei vechi. Dumnezeu cere de aici inainte roada Legii celei noi, a harului venit prin Iisus Hristos.

In Sfanta si Marea Marti, denia aminteste de sirul predicilor in care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, moartea si invierea Sa, dar si semnele vremurilor de pe urma. Un accent deosebit se pune pe parabola celor 10 fecioare care zabovesc la usa camarii Mirelui: 5 intelepte, care asteapta cu candelele pline, si 5 neintelepte, care asteapta cu candelele ramase fara ulei. Refrenul acestor zile este indemnul la priveghere.

In Sfanta si Marea Miercuri, denia aduce in prim-plan pe Iuda, apostolul vanzator, in mintea caruia se coace gandul tradarii, si desfranata, femeia devenita marturisitoare, care spala picioarele lui Iisus cu lacrimi pline de cainta si Il unge cu mir spre vesnica ei mantuire. Conform Evanghelistului Ioan, nu ar fi vorba despre o desfranata, ci de Maria, sora Martei, pecare Iuda o acuza de risipirea mirului. Sfantul Ioan Gura de Aur este de parere ca este vorba despre doua femei care au facut acelasi gest. In aceasta zi, crestinii obisnuiesc sa tina post negru.

In Sfanta si Marea Joi este randuita denia celor 12 Evanghelii. In aceasta zi, Iisus a spalat, in semn de mare smerenie slujitoare, picioarele ucenicilor Sai. In aceeasi zi, la Cina cea de Taina, cand si-a adunat ucenicii pentru a celebra Pastele evreiesc, Iisus instituie Sfanta Taina a Euharistiei: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi. Beti dintru aceasta toti, ca acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor”. Apoi, Iisus se roaga, cu sudori de sange, Tatalui ceresc, in gradina Ghetsimani, si primeste in toiul noptii sarutul lui Iuda vanzatorul.

In aceasta zi, cei mai multi dintre cei care s-au spovedit se vor impartasi. Incepand cu aceasta zi, pana la Inviere, in biserici nu se mai trag clopotele, ci se bate numai toaca.

Sfanta si Marea Vineri (Vinerea neagra) este ziua cand a fost adus la judecata, batjocorit, schingiuit, rastignit, mort si ingropat Iisus.

Guvernatorul roman Pilat a incercat sa-L scape pe Iisus de la moarte, din pricina neintelegerilor cu evreii si a unui vis al sotiei sale. Dupa cum era obiceiul, de Pasti, era eliberat un intemnitat. Pusa sa aleaga intre Hristos si Baraba, multimea cere eliberarea talharului si rastignirea lui Iisus, strigand: “Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri!”

Iisus isi poarta crucea spre Golgota, unde este rastignit intre doi talhari, dintre care unul, recunoscandu-I nevinovatia si dumnezeirea, se invredniceste de mantuire.

La ceasul al noulea, Iisus isi da duhul, iar trupul Lui este luat de Iosif si Nicodim si ingropat, dupa randuiala, intr-un mormant nou, pecetluit si pus sub paza, “ca nu cumva ucenicii Lui sa vina si sa-L fure, spunand poporului ca S-a sculat din morti.”

In seara de vineri se canta in biserici Denia Prohodului, adica slujba inmormantarii Domnului. Alaiul indurerat al credinciosilor trece pe sub Sfanta Masa, ca si cand ar trece prin mormantul lui Iisus, dupa care, in frunte cu preotii, da ocol bisericii de trei ori, adica o data pentru fiecare zi a sederii in mormant.

Sfanta si Marea Sambata este zi de reculegere. Aceasta inchipuie odihna in mormant a trupului lui Hristos. Credinciosii se pregatesc pentru marea veghe de peste noapte, cand, in toate bisericile, la miezul noptii, preotii vestesc Invierea, vor imparti lumina si vor tine slujba Sfintelor Pasti. Ei vor sfinti pasca, oule rosii si celelalte bucate. Painea stropita cu vin, numita “Sfinte Pasti”, si impartita credinciosilor, se va manca dimineata, “pe inima goala”.

Traditia mai spune ca in timpul sederii in mormant, Iisus s-a pogorat la Iad, de unde i-a scos pe Adam si Eva, precum si pe dreptii Vechiului Testament, ca arvuna a invierii si a mantuirii tuturor dreptilor, fapt adeseori infatisat in icoanele inchinate praznuirii Sfintelor Pasti.

Sursa: sfatulparintilor.ro