In cultura comerciala in care traim, este usor sa se piarda adevarata semnificatie a sarbatorii pascale de care ne apropiem. Mai ales pentru copiii mici, Pastele inseamna venirea iepurasului care le aduce dulciuri, cadouri, jucarii sau hainute noi. Intre atatea mesaje comerciale care confisca semnificatia de baza a Sfintelor Sarbatori de Pasti, este usor sa il pierdempe Iisus Hristos si ce inseamna El pentru noi, oamenii, mai ales in Saptamana Patimilor si in zilele de bucurie ale Invierii.
Anul acesta, in loc sa punem accent pe iepurasii de ciocolata sau pe cadourile de Pasti, am putea sa combinam obisnuintele vietii noastre moderne cu a ne invata copiii cate putin din ce inseamna cu adevarat aceasta sarbatoare religioasa, considerata cea mai importanta din ortodoxie, Invierea lui Iisus. Intram in Saptamana Mare, Saptamana Patimilor, si este un bun prilej sa ii apropiem pe copiii nostri de Biserica si de Dumnezeu.
1. Povesteste copilului istoria si semnificatia Pastelui. Citeste-i din carti frumos colorate si ilustrate cum ar fi Biblia pentru copii. Vorbeste-i copilului despre Iisus, cine a fost El si ce inseamna pentru noi, oamenii, semnificatia mortii Lui.
2. Mergi cu copilul la biserica in Vinerea Mare si in ziua de Duminica Pastelui. Dedica cateva ore din zi comuniunii cu divinitatea, impregnand in copil starea de liniste si pace sufleteasca pe care crestinii o gasesc cand sunt mai aproape de Dumnezeu, mai ales in biserica.
3. Implica copilul la vopsitul oualor de Pasti si, in timp ce faceti acest lucru, vorbeste-i despre semnificatia acestui vopsit. De ce vopsim ouale in culoarea rosie de Pasti? Vorbeste-i despre suferinta lui Iisus pe cruce in Saptamana Patimilor, unde s-a nascut El, unde a copilarit, ce fapte miraculoase a facut pentru oameni, cat de bun era cu copiii, cum il iubeau acestia. Spune-i legenda inrosirii oualor: cum s-au inrosit ouale din cosul Mariei, maica lui Iisus, care plangea langa Fiul ei rastignit pe cruce atunci cand Lui ii curgea sangele crucificarii sale, iar sangele care a cazut pe oua le-a inrosit si din acest motiv vopsim si ouale in culoarea rosie si in zilele noastre, ca sa marcam astfel suferinta lui Iisus.
4. Citeste-i copilului rugaciunile Tatal nostru si Crezul seara la culcare. Crezul il ajuta pe copil sa inteleaga cum a venit Iisus pe lume, patimile Sale si motivul pentru care El s-a inaltat la Cer. Cand te rogi impreuna cu copilul, invata-l si pe el sa ii multumeasca lui Iisus pentru ca a murit ca sa ne curete noua pacatele.
5. Pe masura ce ne apropiem de Vinerea Mare, povesteste copilului ultimele zile din viata lui Iisus pe pamant. Ajuta copilul sa inteleaga si constientizeze ca Domnul nostru Iisus Hristos a suferit si a murit pe cruce pentru a ne mantui (a ne salva). Sensibilizeaza copilul, vorbindu-i despre durerea Maicii Domnului care este alaturi de Fiul ei. Familiarizeaza-l pe copil cu denumirea atribuita lui Iisus: Mantuitor (Salvator).
6. Organizeaza diferite mici evenimente sau activitati in Saptamana Mare ca sa il ajuti pe copil sa invete ceeace i-ai povestit si citit, dar prin propria sa experienta. Miercuri, in Saptamana Mare, ajuta-l pe copil sa scrie o scrisoare catre Iisus spunandu-i despre dorinta sa de a fi mai unit cu El pe durata Saptamanii Mari. In Joia Mare du-l la ceremonia de la biserica care comemoreaza Ultima Cina a lui Iisus. Mergeti si in Vinerea Mare la biserica cand se comemoreaza toate opririle lui Iisus pe Drumul Crucii. Sambata Neagra, cand Iisus era mort, este o zi buna pentru a ne gandi la importanta de a-L avea pe Iisus printre noi clipa de clipa, sa ne gandim si sa ne rugam la Fecioara Maria care a trait aceasta zi singura si in durere, apoi sa ne pregatim cu totii pentru marea bucurie a Invierii din Duminica Pastelui.
8. Ajuta copilul sa invete Imnul Invierii Domnului, ca sa il stie pentru seara de Inviere sau pentru a doua zi de Duminica: „Hristos a Inviat din morti, Cu moartea pe moarte calcand, Si celor din morminte, Viata daruindu-le”.
9. Bucurati-va de sarbatoarea de Pasti impreuna, in familie, si reamintiti-va in fiecare clipa de faptul ca Mantuitorul ne-a binecuvantat. Pastele este o ocazie minunata de a fi impreuna in familia extinsa, cu bunici, cu parinti, cu rude dragi, de a trimite ganduri de recunostinta, multumire si slava catre Dumnezeu care si-a jertfit Fiul pentru ca noi, oamenii, sa fim mantuiti de pacate.
Semnificatia Saptamanii Patimilor
Saptamana Mare sau cum se mai numeste ea, Saptamana Patimilor, ii ajuta pe crestini sa ramana in conexiune si comuniune cu esenta credintei lor. Credinciosii sunt incurajati sa traiasca aceasta saptamana cu intensitate spirituala, fiind cu gandul zi dupa zi alaturi de Iisus prin chinurile prin care a trecut El pana la ziua de Duminica, cand sarbatorim marea bucurie a Invierii. Parintii au aceasta datorie de a-si invata copiii despre semnificatia Saptamanii Patimilor, zi dupa zi. Folositi ghidul de mai jos si transformati totul intr-o poveste pe intelesul copilului, ca sa il implicati in semnificatia perioadei.
Pentru copiii mai mici, puteti ramane la esenta Saptamanii Mari ca sa va asigurati ca nu il obositi cu o poveste prea complicata pentru varsta si nivelul lui de cuprindere de informatii. Astfel, ii puteti povesti cum in Duminica Floriilor, deci cu o saptamana inainte de Duminica Invierii, Iisus a intrat in Ierusalim iar fiecare zi de Miercuri incolo are o semnificatie anume. In Miercurea Mare (numita si Miercurea Tradarii) Iisus a fost tradat de prietenul lui, Iuda, in schimbul a 30 de bani de argint. In Joia Mare a avut loc ultima cina a lui Iisus, zi in care El a instaurat Sfanta Taina a Euharistiei. Iisus moare in Vinerea Mare rastignit pe cruce, ramane in mormant toata ziua de Sambata Mare iar in noaptea de Sambata spre Duminica invie si se inalta la Cer la Tatal. In Duminica Invierii El nu mai era in Sfantul Mormant, in urma Lui ramanand doar giulgiul Sau in care corpul Lui fusese infasurat cand a fost dat jos de pe cruce.
Iata in continuare pentru cei ce vor sa aprofundeze plini de credinta si smerenie, semnificatia Saptamanii Mari, asa cum ne este ea prezentata de sfintele-pasti.com:
In aceasta Saptamana Mare, in biserici au loc slujbele numite Denii, in care se face pomenire despre toate prin cate a trecut Iisus, de la sosirea la Ierusalim si pana la moartea Sa pe cruce. Cuvantul denie este de origine slava si inseamna “veghe” sau “priveghere”. Vom prezenta in continuare semnificatia fiecarei zile din Saptamana Mare, sau SaptamanaPatimilor.
Drumul Patimilor incepe cu Intrarea Domnului in Ierusalim. Prima denie pascala se tine chiar in seara zilei de Florii, Duminica, in care poporul care peste cateva zile Ii va cere moartea, Il va intampina pe Iisus cu ramuri de finic si cu osanale.
In Sfanta si Marea Luni, la denie, este pomenit Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament in care Biserica vede o preinchipuire a lui Hristos. Acesta fusese vandut de fratii sai pe 30 de arginti. Iosif iesise viu din groapa unde il azvarlisera fratii lui, ajunsese stapanul Egiptului si salvase poporul de foamete, sfarsind prin a-i ierta pe toti pentru raul pe care i-l facusera.
Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, care s-a uscat blestemat fiind de Domnul. Smochinul inchipuie pomul pacatului si secatuirea Legii celei vechi. Dumnezeu cere de aici inainte roada Legii celei noi, a harului venit prin Iisus Hristos.
In Sfanta si Marea Marti, denia aminteste de sirul predicilor in care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, moartea si invierea Sa, dar si semnele vremurilor de pe urma. Un accent deosebit se pune pe parabola celor 10 fecioare care zabovesc la usa camarii Mirelui: 5 intelepte, care asteapta cu candelele pline, si 5 neintelepte, care asteapta cu candelele ramase fara ulei. Refrenul acestor zile este indemnul la priveghere.
In Sfanta si Marea Miercuri, denia aduce in prim-plan pe Iuda, apostolul vanzator, in mintea caruia se coace gandul tradarii, si desfranata, femeia devenita marturisitoare, care spala picioarele lui Iisus cu lacrimi pline de cainta si Il unge cu mir spre vesnica ei mantuire. Conform Evanghelistului Ioan, nu ar fi vorba despre o desfranata, ci de Maria, sora Martei, pecare Iuda o acuza de risipirea mirului. Sfantul Ioan Gura de Aur este de parere ca este vorba despre doua femei care au facut acelasi gest. In aceasta zi, crestinii obisnuiesc sa tina post negru.
In Sfanta si Marea Joi este randuita denia celor 12 Evanghelii. In aceasta zi, Iisus a spalat, in semn de mare smerenie slujitoare, picioarele ucenicilor Sai. In aceeasi zi, la Cina cea de Taina, cand si-a adunat ucenicii pentru a celebra Pastele evreiesc, Iisus instituie Sfanta Taina a Euharistiei: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi. Beti dintru aceasta toti, ca acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor”. Apoi, Iisus se roaga, cu sudori de sange, Tatalui ceresc, in gradina Ghetsimani, si primeste in toiul noptii sarutul lui Iuda vanzatorul.
In aceasta zi, cei mai multi dintre cei care s-au spovedit se vor impartasi. Incepand cu aceasta zi, pana la Inviere, in biserici nu se mai trag clopotele, ci se bate numai toaca.
Sfanta si Marea Vineri (Vinerea neagra) este ziua cand a fost adus la judecata, batjocorit, schingiuit, rastignit, mort si ingropat Iisus.
Guvernatorul roman Pilat a incercat sa-L scape pe Iisus de la moarte, din pricina neintelegerilor cu evreii si a unui vis al sotiei sale. Dupa cum era obiceiul, de Pasti, era eliberat un intemnitat. Pusa sa aleaga intre Hristos si Baraba, multimea cere eliberarea talharului si rastignirea lui Iisus, strigand: “Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri!”
Iisus isi poarta crucea spre Golgota, unde este rastignit intre doi talhari, dintre care unul, recunoscandu-I nevinovatia si dumnezeirea, se invredniceste de mantuire.
La ceasul al noulea, Iisus isi da duhul, iar trupul Lui este luat de Iosif si Nicodim si ingropat, dupa randuiala, intr-un mormant nou, pecetluit si pus sub paza, “ca nu cumva ucenicii Lui sa vina si sa-L fure, spunand poporului ca S-a sculat din morti.”
In seara de vineri se canta in biserici Denia Prohodului, adica slujba inmormantarii Domnului. Alaiul indurerat al credinciosilor trece pe sub Sfanta Masa, ca si cand ar trece prin mormantul lui Iisus, dupa care, in frunte cu preotii, da ocol bisericii de trei ori, adica o data pentru fiecare zi a sederii in mormant.
Sfanta si Marea Sambata este zi de reculegere. Aceasta inchipuie odihna in mormant a trupului lui Hristos. Credinciosii se pregatesc pentru marea veghe de peste noapte, cand, in toate bisericile, la miezul noptii, preotii vestesc Invierea, vor imparti lumina si vor tine slujba Sfintelor Pasti. Ei vor sfinti pasca, oule rosii si celelalte bucate. Painea stropita cu vin, numita “Sfinte Pasti”, si impartita credinciosilor, se va manca dimineata, “pe inima goala”.
Traditia mai spune ca in timpul sederii in mormant, Iisus s-a pogorat la Iad, de unde i-a scos pe Adam si Eva, precum si pe dreptii Vechiului Testament, ca arvuna a invierii si a mantuirii tuturor dreptilor, fapt adeseori infatisat in icoanele inchinate praznuirii Sfintelor Pasti.
Sursa: sfatulparintilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu