OSLO

MOTTO: “Optimistul învaţă engleza, pesimistul chineza, iar realistul învaţă să tragă cu un kalashnikov!” proverb rusesc

Anders Behring Breivik, tînărul care a recunoscut că a comis atacurile sîngeroase de vineri din Norvegia, va apărea astăzi în faţa unui judecător în vederea plasării în arest preventiv, relatează agenţia France Presse. Potrivit celui mai recent bilanţ, 93 de persoane au murit în atacul armat din tabăra tinerilor laburişti de pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo, şi în explozia unei bombe în apropierea sediului guvernului norvegian. Atacul armat de pe insula Utoya unde era în plină desfăşurare o tabără de vară a tineretului Partidului Laburist din Norvegia a urmat exploziei din apropere de sediul Guvernului, soldat cu şapte morţi şi nouă răniţi. Pe baza informaţiilor pe care le-a postat pe Internet, bărbatul, un norvegian de 32 de ani, este un “fundamentalist creştin”, a declarat oficialul Roger Andresen, precizînd că viziunile sale politice înclină “spre dreapta”. Autorul atentatelor din Norvegia consideră atacurile teroriste “oribile”, dar “necesare”.

Cu două zile înaintea debutului Summit-ului NATO de la Lisabona, la Bruxelles s-a discutat dot despre securitate. E drept, cea internă, cea a cetăţeanului spre care tinde Tratatul de la Lisabona. Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a prezentat, pentru prima dată în istoria Comisiei Europene, viitoarea directivă de securitate internă, jurnaliştilor specializaţi în probleme de securitate din întregul spaţiu european, şi nu jurnaliştilor acreditaţi în Capitala Europei care, potrivit comisarului, “fac frumos şi nu jignesc pe nimeni”. De data aceasta, demersul a mers direct la ţintă, iar proiectul de directivă, pe care Doamna Malmstrom îl va supune votului în luna decembrie, a avut parte de critici, zîmbete şi întrebări nedumerite şi acide.

Sigur, Regatul Norvegiei nu este parte din UE, dar Uniunea ar trebui să fie principalul “furnizor de securitate” de pe continent, iar Norvegia să se afle sub “umbrela” deschisă a celor 27.

În dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, Strategia Internă de Securitate este o contribuţie importantă a Programului Stockolm care a deschis, practic, calea securizării Europei. Din păcate, strategia izvorîtă rămîne un document politic, pentru implementarea fiind nevoie de mai mulţi specialişti în securitate şi de mai puţine vorbe frumoase şi sloganuri! Cei 5 piloni ai strategiei sînt: Lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, lupta împotriva terorismului, radicalizării şi securizării transportului, cyber-criminalitatea, securitatea frontierelor şi identificarea punctelor calde de la frontierele exterioare şi lupta împotriva dezastrelor naturale.
Strategia, despre care am mai vorbit în acest spaţiu virtual, s-a întocmit pe baza unor studii concrete, însă, documentul elaborat rămîne unul politic! În materie de terorism, concluzia experţilor independenţi este unanimă: Europa trebuie să se teamă NU de terorismul islamic de import, ci de auto-recrutarea şi radicalizarea DIN INTERIORUL FRONTIERELOR EUROPENE, fenomen ce a luat o amploare deosebită mai ales pe fondul excluderii culturale a unui grup. Iar prezenţa tot mai mare a străinilor pe teritoriul liniştitei, ordonatei, bogatei şi predictibilei Norvegii are efectul “excluderii culturale” a unor băştinaşi!

Din păcate, tragedia de la Oslo ne dovedeşte că analiza este corectă. Atacatorul norvegian s-a radicalizat în timp, dovadă fiind cele 1200 de pagini în care apar exemple de lideri radicali, între care şi Vlad Ţepeş. Deşi Strategia Internă de Securitate a UE a fost adoptată la sfîrşitul anului trecut, deci analizele şi studiile au fost încheiate cel mai tîrziu anul trecut în vară!, instituţiile de intelligence din Europa greu au făcut un schimb de informaţii viabile! Această afirmaţie ar putea fi în folosul celor ce militează pentru înfiinţarea unei structuri de informaţii europene! Pe de altă parte, o supra-structură, mamut, ar putea fi sufocată sub propria greutate şi birocraţie uriaşă. Mă întreb: dacă cele 27 plus restul agenţii naţionale de informaţii, care acţionează, în momentul de faţă, ca o REŢEA nu au fost capabile să prevină o astfel de tragedie, o supra-structură va evita pe viitor astfel de incidente?

Trei sînt concluziile care se desprind din acest incident: 1 – Cetăţeanul ar trebui să înţeleagă că NU se mai află în siguranţă, iar omul politic să înceteze să-i mai întreţină această iluzie; 2 – terorismul islamic este încă departe de a fi un inamic prezent în EUROPA, în timp ce grupările locale şi teroriştii “singuratici” care se auto-recrutează şi radicalizează reprezintă principalele ameninţări la adresa siguranţei cetăţenilor; 3 – În acest moment, guvernele europene NU sînt capabile să prevină astfel de incidente violente! Din păcate, şi în ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, VACANŢA MARE S-A ÎNCHEIAT!

Sursa: MERKAVA

Acest articol apartine blogului Mario Balint