Norii de praf care au ajuns miercuri, 18 aprilie, deasupra României se mută către Europa de Vest. Dinspre Rusia este însă posibil să apară un alt fenomen meteorologic ciudat: ploile de loess.
Cantitatea de praf care a căzut miercuri dimineaţă în sud-estul României, inclusiv peste Bucureşti, provine de la două furtuni ce au avut loc în Peninsula Arabică şi Sahara.
"Am identificat particulele din zonele deşertice cu ajutorul unor sateliţi şi le-au văzut cum se deplasează către sol, din cauza ploii. La noapte scăpăm. Particulele se îndreaptă către vestul Europei", a explicat, pentru România Liberă, Gabriela Băncilă, din cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
Meteorologul spune că fenomene similare ar mai putea avea loc în această perioadă de primăvară în zona Moldovei. "Vom avea ploi colorate, cu praf de loess. Vântul de est aduce din Rusia şi Ucraina astfel de particule", a explicat Băncilă.
Potrivit DEX 98, loessul este o rocă sedimentară neconsolidată, galben-cenușie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicos și argilos.
În România, loessul se găsește sub altitudini de 400 de metri, în Câmpia Română, în Dobrogea și în estul Moldovei. Grosimea stratului de loess crește de la vest la est, de la câțiva metri în Oltenia, la 20-30 de metri în Estul Bărăganului și până la 60 de metri pe malul drept al Dunării de la Ostrov.
Sursa: REALITATEA.NET
Cantitatea de praf care a căzut miercuri dimineaţă în sud-estul României, inclusiv peste Bucureşti, provine de la două furtuni ce au avut loc în Peninsula Arabică şi Sahara.
"Am identificat particulele din zonele deşertice cu ajutorul unor sateliţi şi le-au văzut cum se deplasează către sol, din cauza ploii. La noapte scăpăm. Particulele se îndreaptă către vestul Europei", a explicat, pentru România Liberă, Gabriela Băncilă, din cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
Meteorologul spune că fenomene similare ar mai putea avea loc în această perioadă de primăvară în zona Moldovei. "Vom avea ploi colorate, cu praf de loess. Vântul de est aduce din Rusia şi Ucraina astfel de particule", a explicat Băncilă.
Potrivit DEX 98, loessul este o rocă sedimentară neconsolidată, galben-cenușie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicos și argilos.
În România, loessul se găsește sub altitudini de 400 de metri, în Câmpia Română, în Dobrogea și în estul Moldovei. Grosimea stratului de loess crește de la vest la est, de la câțiva metri în Oltenia, la 20-30 de metri în Estul Bărăganului și până la 60 de metri pe malul drept al Dunării de la Ostrov.
Sursa: REALITATEA.NET
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu