Cauzele spirituale din spatele unei boli. Pentru cine crede sau accepta…

Cati dintre noi vor sau pot accepta faptul ca o boala este rezultatul unei gandiri care nu ne este benefica sau a unui set de emotii negative care ne slabesc imunitatea? Cat de mult putem trai cu aceasta acceptare atunci cand suntem in mijlocul derularii unei boli si ne confruntam cu simptomele ei neplacute sau chiar devastatoare? Cat ne ajuta sa intelegem aceste abordari noi cu privire la cauzele spirituale ale bolilor noastre.

 Desi pare dificil, atunci cand accepti ca exista altceva in spatele bolii tale si ca ea te poate ajuta, paradoxal, sa devii o persoana mai buna, sa iti rezolvi anumite defecte de gandire, sa renunti la unele obiceiuri defectuoase din trecut – fortat de boala insasi si de ce te limiteaza ea sa faci, sa gandesti, sa simti – incet incet nu doar ca te vindeci si ajuti medicamentatia cu mintea si sufletul tau, dar devii dupa boala o persoana mai inteleapta si cu relatii umane mult mai armonioase.

Pe masura ce trecem prin viata, ni se intampla diverse lucruri. Contactam gripe, raceli si virusi, ne ranim fizic, ca de exemplu cand cadem de pe bicicleta in copilarie sau facem sport. Ca adulti, ni se poate intampla sa ne ranim la sira spinarii, sau sa avem accidente de masina si ne alegem cu vanatai, taieturi, luxatii, infectii, ulceratii si, cateodata, cu oase rupte.

Unii dintre noi pot sa aiba boli grave, cum ar fi cancerul sau hepatita, boli de inima sau scleroza multipla. Pana la urma, ajungem la batranete, infirmitate progresiva si moartea corpului fizic. Toate acestea sunt normale – ele sunt ceea ce este de asteptat, ca parte a ceea ce inseamna sa fii o fiinta intrupata. Dar acestea sunt toate doar efecte. Cel putinaceasta afirma din ce in ce mai multe teorii.

Cauza si efect

Cauza suprema a tuturor bolilor poate fi regasita in cadrul lumii din alte dimensiuni – in aceleasi regiuni din care boala isi extrage puterea initiala de a ne agesa. Din acest motiv, nu este suficient sa anihilam, pur si simplu, efectul bolii cu ajutorul medicatiei din planul fizic si sa speram ca totul va fi bine. Pentru ca adevarata vindecare sa se intample, trebuie sa abordam cauza bolii.

Una din teoriile care prezinta cauzele bolii v-o prezentam in continuare si lasam la latitudinea fiecaruia in parte cum sa gestioneze aceasta informatie, mai mult sau mai putin noua. Pe unii ii poate ajuta foarte mult iar altii o pot respinge cu vehementa. Nu exista bine sau rau in aceasta acceptare. Fiecare dintre noi avem propriul grad de evolutie si de toleranta in fata cauzelor din spate si ca atare propriile lectii de viata din care invatam ce avem de invatat.

Exista trei cauze clasice ale bolii, iar interesant este faptul ca acestea nu sunt microbii, bacteriile sau virusii. Ele sunt stari interioare negative, care apar in noi, ca raspuns la experientele de viata negative sau traumatice. Prima dintre ele este Lipsa de armonie.

Lipsa de armonie

Lipsa de armonie este ceea ce traim atunci cand viata isi pierde brusc sensul, sau atunci cand pierdem o legatura importanta cu viata. Sa consideram cazul unui cuplu de varstnici. Dupa o casatorie indelungata, subit, unul dintre ei moare. Este posibil sa nu fi avut o relatie perfecta. Cu toate astea, intre ei exista o mare legatura, care a aparut in urma a tot ceea ce au trait impreuna. Supravietuitorul poate sa intre in criza, din cauza pierderii partenerului si, in scurt timp, el/ea poate sa aiba o boala grava, cum ar fi cancerul. Dintr-o data pleaca si el/ea. Aceasta este lipsa de armonie.

Starea de lipsa de armonie pe care o traim ca reactie la astfel de situatii de viata, duce la o diminuare a puterii personale. Acest lucru se poate intampla intr-un mod subtil, pe de o parte, sau intr-un mod catastrofic, care ne zguduie viata, pe de alta parte – ca de exemplu, cand ne pierdem serviciul si astfel, ne pierdem si mijloacele de trai. Cand traim experienta pierderii puterii, matricea noastra energetica este afectata si devenim vulnerabili in fata bolii.

Frica

A doua cauza clasica a bolii este frica. O persoana care trece prin viata, roasa de un sentiment cronic de frica, este de doua ori vulnerabila in fata bolii, pentru ca anxietatea diminueaza in mod agresiv si progresiv starea de bine, iar acest lucru, la randul lui, va afecta sentimentul de a fi in siguranta in lume.

Starea de bine este baza pe care e construit sistemul personal de sanatate. Cand aceasta baza este afectata in mod negativ, se diminueaza capacitatea de a functiona a sistemului nostru imunitar. Si cand sistemul imunitar cade, suntem in primejdie.

Nu este prea dificil sa vedem ca aici functioneaza un mecanism de feedback. Frica – si anxietatea pe care aceasta o creeaza, produce lipsa de armonie. In acelasi mod, lipsa de armonie genereaza frica, si ambele daca ele lucreaza impreuna, afecteaza de doua ori mantia protectoare a sistemului imunitar al corpului, dar si matricea energetica. Boala urmeaza in mod inevitabil.

Pentru practicienii medicali din Occident, nu este o surpriza faptul ca lipsa de armonie si frica se materializeaza in boli care sunt recunoscute de catre stiinta. Cu aproape 500 de ani in urma, medicul renascentist Paracelsus a observat ca “frica de boala este mai periculoasa decat boala insasi”.

Pierderea sufletului

Printre vindecatorii traditionali, pierderea de suflet este privita ca fiind diagnosticul cel mai serios si cauza majora a mortii premature si a bolilor serioase, desi, in mod curios, in textele medicale vestice acest diagnostic nu este mentionat. Cel mai apropiat context cunoscut este “El/ea si-a pierdut dorinta de a trai”.

In societatea vestica, pierderea de suflet este cel mai usor inteleasa ca fiind o deteriorare a esentei vitale a persoanei – un fenomen care se intampla, de obicei, ca reactie la o trauma.

Cauzele pierderii de suflet sunt multiple si variate. Poate sa fie vorba, de exemplu, de probleme traumatizante din perioada perinatala, care s-au intamplat in apropierea momentului experientei nasterii – ca, de exemplu, sa soseasca in viata si sa descopere ca nu este dorit, sau ca are sexul gresit – a venit ca fata, cand toata lumea spera sa vina un baiat.

Pierderea de suflet poate de asemenea sa se intample cand un copil este brutalizat sau tachinat fara mila, acasa sau la scoala, zi dupa zi, sau cand o persoana tanara este molestata de catre cineva care ar trebui sa aiba grija de ea. Cand cineva a fost violat sau atacat, a fost tradat, a trecut printr-un divort cumplit, un avort traumatizant, un accident de masina teribil sau chiar o interventie chirurgicala grava, este sigur ca pierde o parte de suflet.

Multi dintre tinerii, baieti si fete, care au fost trimisi la razboi in Afganistan, Irak, Kuwait, Vietnam, Korea si in alte locuri, s-au intors acasa afectati la nivel personal, pentru ca au suferit pierderi de suflet cumplite. Specialistii in medicina le-au diagnosticat afectiunile lor ca fiind sindrom de stres post-traumatic, dar au putut face foarte putin, in termenii adevaratei vindecari, pentru acesti “raniti pe doua picioare”. Multi dintre cei care au supravietuit sunt in continuare profund traumatizati la nivel de suflet, din cauza celor traite in razboi.

Simptomele pierderii de suflet

Pierderea unei parti de suflet este usor de recunoscut, daca stii ce sa cauti. Iata o lista a unora dintre simptomele clasice:

· Sentimentul ca esti fragmentat, ca nu esti cu totul prezent

· Blocaje de memorie – o incapacitate de a-si aminti fragmente din viata

· O incapacitate de a simti iubire sau de a primi iubire de la altul

· Indiferenta/ indepartare emotionala

· Stari subite de apatie sau de neatentie

· Lipsa de initiativa si entuziasm

· Lipsa bucuriei

· Incapacitate de a progresa

· Incapacitate de a lua decizii

· Lipsa de discernamant

· Negativism cronic

· Dependente

· Tendinte de suicid

· Melancolie sau disperare

· Depresie cronica.

Desi termenul de ‘pierdere de suflet’ nu le este familiar vesticilor, zilnic folosim multe expresii in acest sens, in limbajul folosit pentru descrierea incercarilor personale. Interviurile din media si stirile includ comentarii individuale, de genul: “Am pierdut o parte din mine, cand s-a intamplat acel necaz”, sau “Nu am mai fost acelasi, de atunci incoace”. Cand discutam despre pierderea de suflet cu indivizi interesati de subiect, aproape toti au simtit ca au pierdut “o parte” din ei, in anumite momente din viata – desi aproape nimeni nu stie ca partile pierdute ar putea fi recuperate.

Simpla constientizare a oricareia din informatiile de mai sus poate fi de un real folos oricarei vindecari fizice sau sufletesti.

Sursa: http://drumuricatretine.wordpress.com

Sursa: sfatulparintilor.ro