Timpul ne este necesar intelegerii si evolutiei. Toate varstele unei vieti sut praguri necesare ale desavarsarii sufletului nemuritor in trupul trecator. Imbatranirea apare, asadar intr-o succesiune fireasca a derularii secventelor vietii. Sunt cateva semne si modificari produse de varsta, de exemplu scadem in inaltime cu aproximativ 1,6 mm pe an, incepand cu varsta de 30 de ani, depozitele de grasime se localizeaza in mai mare masura pe coapse si pe solduri, pielea se subtiaza si isi pierde din elasticitate, devenind din ce in ce mai laxa in jurul ochilor, in colturile buzelor. La barbati,parul capilar se rareste incepand cu varsta de 35-40 de ani, dar creste mai rapid in nari si in urechi. Dupa menopauza, femeilor le creste pilozitatea fetei. De la 30 de ani si unghiile cresc mai greu, vindecarea plagilor dureaza mai mult,plamanii isi pierd din capacitatea autoregenerativa si rezista mai putin exercitiilor fizice intense si infectiilor pulmonare.
Alte efecte al imbatranirii sunt: diminuarea masei musculare, scaderea capacitatii de memorare a evenimentelor recente si a numelor, cresc timpii de reactie si sensibilitatea la temperturi extreme. Se modifica calitatea somnului si se altereaza toate simturile.Se modifica si obicieiurile alimentare, batranii avand necesitati din ce in ce mai reduse. Se ingroasa peretii arterelor provocand unul dintre simptomele generale ale imbatranirii: arteroscleroza. Oasele devin mi usoare si mai fragile dupa varsta de 50 de ani, iar creierul pierde 100 g din masa sa in intervalul 25-70 de ani.
Insa aceste secvente ale filmului imbatranirii, nu ar trebui sa ne intristeze, caci toate isi gasesc sensul si ratiunea lor in evolutie, ci dimpotriva sa ne creeze o stare de confort psihic. Pe masura ce se naruie trupul, creste duhul. Iata cat de optimist se referea la batranete poetul si filosoful englez John Webster la sfarsitul sec al XVI: “Vinul vechi este cel mai bun, merele trceute sunt cele mai delicioase, lemnul vechi arde cel mai bine, panza invechita este cea mai alba dupa spalare, gaina batrana face supa buna, soldatii batrani sunt cei mai dejnadejde, iar amantii cu parul alb sunt cei mai fideli.”
Imbatranirea este un prieten de nadejde care aminteste din cand in cand sufletului nostru, ca experinta materialitatii este efemera si ca este nevoie sa invatam sa murim. De fapt asa s-a definit si filosofia! Cand povestea trupului se apropie de sfarsit, incepe cu adevarat odiseea sufletului.
Sursa: http://codulluioreste.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu