După Cipru urmează România?

Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European (guvernul UE), va face o scurtă vizită la Bucureşti, săptămâna viitoare, având programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta.

Preşedintele Traian Basescu a conferit preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, Ordinul Naţional "Steaua Romaniei" (în grad de Mare Cruce) pentru sprijinul acordat României, decorarea fiind făcută la propunerea ministrului de Externe, Titus Corlăţean.
Există comentarii cu privire la această vizită-surpriză a lui Rompuy: deşi pe agenda oficială de discuţii se află subiecte ce vor fi amintite în declaraţiile de presă ce vor avea loc la final, se pare că adevăratul subiect "fierbinte" al întâlnirilor bilaterale va fi implementarea noului mecanism financiar european care a fost deja adoptat în cazul Ciprului (şi care a adus o ţară întreagă în pragul dezastrului). 

Vizita este surprinzătoare pentru că nu era programată, singurul motiv pentru care această vizită să aibă loc acum, şi nu peste câteva luni, fiind urgenţa adoptării măsurilor "Cipru" în România, până în luna iulie. 

Să ne amintim că Sorin Frunzăverde a declarat că "în ţară situaţia este dramatică - nu ştim dacă vom putea plăti următoarea tranşă de rambursare a împrumutului de la FMI; dacă vom plăti salariile şi pensiile, să fim fericiţi!". "Vreau să vă spun că Sorin Frunzăverde are dreptate, o să vedeţi în iunie - iulie ce se va întâmpla cu România", a precizat mai tarziu Adriean Videanu. 

Dacă avem în vedere că Fruzăverde este un cunoscut francmason, şi că dispune de "canale" de informare ne-oficiale foarte puternice, atunci ne putem imagina că poporul român este singurul care încă nu ştie ceea ce i-a fost plănuit pentru începutul verii 2013 de către cei care se află la pârghiile puterii (europene şi naţionale).

În continuare iată un fragment extras de la http://www.razbointrucuvant.ro/...farage-catre-comisia-europeana-sunteti-niste-criminali.../ în care se arată că există şi voci curajoase ce spun adevărul despre "construcţia" europeană care a început deja să se prăbuşească:

Nigel Farage către Comisia Europeană: "Sunteţi nişte criminali de drept comun! Această UE este NOUL COMUNISM, este PUTERE FĂRĂ LIMITE!"

Parlamentul European, Strabsourg, 17 aprilie 2013 / Parlamentarul European Nigel Farage, liderul UKIP (UK Independence Party), co-preşedinte al grupului parlamentar "Europa libertăţii şi democraţiei" / Dezbatere: Situaţia din Cipru



"Cu ani în urmă, M. Thatcher a văzut adevărul din spatele proiectului european. A înţeles că este vorba despre confiscarea democraţiei de la statele independente şi de înmânarea puterii unor oameni care nu răspund faţă de popor. (...) Doamna Thatcher a văzut clar că proiectul este unul foarte periculos. (...)

Noi, UKIP, am avut aceeaşi viziune şi am încercat, la rândul nostru, să prevedem următoarele evoluţii pe măsură ce dezastrul euro avansa. Dar nici măcar eu, în cele mai pesimiste discursuri, nu-mi puteam imagina, d-le Rehn, că dvs. şi ceilalţi din Troică veţi ajunge la nivelul unor criminali de drept comun şi că veţi fura bani din conturile oamenilor din bănci pentru a mai pune o proptea la acest eşec total care este Euro. 

Aţi încercat, chiar, să luaţi bani de la micii investitori, încălcându-vă flagrant promisiunile făcute în 2008.

Acum precedentul a fost stabilit, şi, dacă ne uităm la ţări ca Spania, unde falimentul afacerilor are o rată de 45% pe an, vedem care anume este planul vostru cu celelalte falimente pe măsură ce acestea se produc.

Trebuie să spun ca mesajul transmis investitorilor este unul foarte răspicat: scoateţi-vă banii din Eurozonă înainte să vină după voi! 

Ce aţi făcut în Cipru a fost să trageţi clopotul pentru înmormântarea euro. Nimeni din comunitatea internaţională nu va mai avea încredere să-şi lase banii acolo. Şi cât de ironic este să-l vezi pe premierul Rusiei, D. Medvedev, comparând acţiunile voastre şi spunând: "nu le pot compara decât cu unele decizii luate de autorităţile sovietice". 

Şi avem şi o nouă propunere germană care ne spune că ar trebui să confiscăm o parte din proprietăţile celor din eurozonă din sudul Mediteranean. 

Această Uniune Europeană este noul comunism. Este putere fără limite. Va crea un val de sărăcie umană şi, cu cât va fi spulberată mai repede, cu atât va fi mai bine.


Acest parlament are abilitatea de a ţine Comisia răspunzătoare [de actele sale]. Am pus la bătaie o moţiune de cenzură. Mă întreb dacă are vreunul din voi curajul să o recunoască şi să o sprijine. Mă îndoiesc profund de acest lucru.

Şi ştiu că există o nouă Thatcher în Europa care se numeşte Frits Bolkenstein (Olanda). El a spus despre acest parlament - nu uitaţi că este vorba despre un fost comisar european: 'Nu mai este reprezentativ pentru cetăţeanul olandez sau european. Parlamentul European întreţine o fantezie federală care nu mai este sustenabilă'."

După acest extras vă propunem să ne amintim şi de un alt eveniment petrecut, de data aceasta, în parlamentul Belgiei. Dată fiind situaţia din Cipru unde depozitele financiare ale populaţiei au fost taxate ilegal cu 30%, deputatul belgian Laurent Louis îl solicită pe Prim-Ministrul belgian Elio di Rupo să promită că NICIODATĂ nu se va atinge de depozitele poporului belgian. 

Dar prim-ministrul doar râde în hotote şi se distrează pe seama lui Louis... O camuflare pentru a ascunde planurile sale sinistre? În orice caz, Laurent Louis invită pe toţi belgieniisă îşi retragă imediat banii din bănci şi cere guvernului Belgiei să iasă din zona euro şi din Uniunea Europeană care a devenit o organizaţie criminală!

Sursa: http://roaim.net.tf

Sămânța dezastrului din Cipru, plantată cu luni în urmă de către Uniunea Europeană

NICOSIA, Cipru -Atunci când liderii instituțiilor financiare au explicat condițiile lor dure pentru a salva Ciprul, mulți au acuzat mica națiune meditareneană că prin practicile sale bancare instabile a provocat propriul faliment.

Dar calea care a condus la criza actuală a Ciprului -mari bănci rămase fără bani, un guvern în derivă și cetățeni plini de disperare și furie- își are originea, cel puțin parțial, într-o decizie fatidică, luată acum 17 luni de către aceeași gardieni ai disciplinei financiare care acum cer ca Ciprul să progreseze.

Acea decizie, la fel ca onerosul plan de salvare al Ciprului anunțat recent, s-a ștampilat la Bruxelles, în cadrul unor întâlniri de urgență secrete în toiul nopții la final de octombrie 2011. Acela a fost momentul în care Uniunea Europeană, care pe atunci se lupta să limiteze o criză a datoriilor în Grecia, a plantat o “bombă cu ceas” care avea să cauzeze o gaură imensă în sistemul bancar cipriot - și a declanșat o reacție în lanț a unor consecințe urâte, neprevazute și de proporții din ce în ce mai mari.

“Era ora 3 dimineața”, își amintește Kikis Kazamias, ministrul de finanțe al Ciprului de atunci. “Nu eram mulțumit, nimeni nu era, dar ce puteam face?”

El se afla la Bruxelles deoarece liderii europeni și Fondul Monetar Internațional au născocit o reducere cu 50 la sută a valorii de bilanț a activelor grecești. Acest lucru însemna că oricine deținea aceste active - în principal băncile pe atunci bogate în lichidități ale Ciprului vorbitor de limbă greacă - va pierde cel puțin jumătate din banii pe care credea că-i deține. Pierderile ulterioare s-au dovedit a fi la aproape 75 la sută din valorile activelor.

Acțiunea a avut un nume lipsit de importanță - implicarea sectorului privat (PSI) - și părea la acea vreme un obiectiv corespunzător: forțarea investitorilor privați de a împărți o parte din povara susținerii finanțelor grecești care se prăbușeau.

“Noi, europenii, am arătat în această seară că am ajuns la concluziile corecte”, anunța cancelarul Angela Merkel la acea vreme.

Pentru băncile cipriote, în special pentru Laiki Bank, în mijlocul actualei furtuni, totuși, aceste concluzii au prevestit un dezastru: per total, au pierdut mai mult de 4 miliarde de euro, o sumă uriașă într-o țară cu un produs intern brut de doar 18 miliarde de euro. Banca Laiki, cunoscută de asemenea sub numele de Banca Populară Cipriotă, a suportat de una singură o lovitură de 2,3 miliarde de euro, conform raportului sau anual din 2011.

Ceea ce s-a întâmplat în timpul dintre întâlnirea nocturnă din 2011 și cea care s-a terminat recent într-o dimineață de luni reprezintă o analiză a modului în care se iau deciziile în cadrul sălilor de conferință închise din Bruxelles - de multe ori în toiul nopții și în mod invariabil formulate într-un jargon de neînțeles - ajută la a explica de ce așa-zisul proiect european tot este luat prin surprindere de o avalanșă de crize.

“Nu îmi amintesc ca făuritorii de politici europene să prevadă că așa ceva se va întâmpla de-a lungul crizei euro”, a afirmat Paul de Grauwe, profesor la London School of Economics și fost consilier la Comisia Europeană. “Regula generală este că nu reușesc să prevadă problemele care apar.”

Simon O’Connor, purtător de cuvânt al comisarului pe probleme economice și monetare ale Uniunii Europene, Olli Rehn, a refuzat să comenteze dacă Rehn a adoptat o poziție referitoare la potențialul impact al deciziei care s-a luat recent.
În afară de a lovi în activele cipriote, Uniunea Europeană a ridicat de asemenea, în mod abrupt, capitalul pe care toate băncile europene trebuie să-l dețină pentru a putea fi considerate solvente. Această mișcare, de asemenea, a avut bune intenții - acelea de a se asigura că băncile aveau un resort care să le permită să-și revină. Însă, a ajutat la menținerea încrederii, cel mai important activ al unei bănci.

“Ștacheta s-a ridicat dintr-o dată”, a comentat Fiona Mullen, director la o firmă de consultanță din Nicosia, Sapienta Economics. “Era un semn al modului în care Uniunea Europeană își tot modifică locația obiectivului său.”

Ciprul, a adăugat ea, “și-a creat singur multe dintre problemele sale” și a fost dezavantajat de faptul că ultimul președinte al țării, un comunist care a părăsit președinția în februarie și directorul băncii sale centrale de-abia își vorbeau. Cu toate astea, deciziile care s-au luat la Berlin și la Bruxelles “nu au ajutat, ba de cele mai multe ori, au dăunat,” a afirmat Mullen.
Băncile cipriote, umflate de miliardele de dolari din afară, în mod special din Rusia, aveau alte probleme în afara activelor grecești, în mod particular găzduirea unor împrumuturi neînțelepte în Cipru în timpul unui apogeu imobiliar, acum la pământ, iar criticii afirmă, unor companii grecești care aveau legături cu fostul președinte al băncii, magnatul grec Andreas Vgenopoulos.

Kazamias, ministru de finanțe la acea vreme a menționat că nu și-a dat seama cât de dăunătoare avea să fie această mișcare pentru băncile din țara sa.

“Eram îngrijorați dar nu am primit vreo informație că aceasta era o limită” peste care nu ar fi trebuit să trecem, a spus acesta. Guvernul cipriot, a adăugat el, a calculat inițial că “eram în situația de a putea acoperi toate pierderile”, și de-abia mai târziu, după ce deponenții au început să plece și economia Ciprului a stagnat, “am aflat că acest lucru era imposibil.”
Cu toate astea, Charles H. Dallara reprezentantul principal al industriei bancare care a negociat cu reprezentanții europeni în 2011 în încercarea de a echilibra pierderile care urmau să apară, a afirmat că o catastrofă se întrevede.

“Era foarte clar că efectul acelui acord care privea băncile cipriote avea să fie grav”, a afirmat Dallara, fostul director al Institutului Internațional Financiar, grupul de presiune al băncilor. “Dar se apropiaua alegerile și tendința la Bruxelles este să lași lucrurile în voia sorții. Astfel încât nu s-a făcut nimic.”

Reducerea datoriei Greciei era necesară la acea vreme, a recunoscut el, pentru că a ajutat la reducerea unui munte de datorii care ar fi putut să excludă Grecia din zona euro. “Dar uitându-mă înapoi, în realitate nu a existat nici o soluție pentru a evita efectul advers ulterior asupra băncilor cipriote”, a spus Dallara, acum președinte al Partners Group, o companie de consultanță pentru bănci și guverne.

“Chiar înainte de bomba datoriei grecești, Laiki Bank era deja într-o stare proastă din cauza unor împrumuturi proaste,” a spus Kikis Lazarides, un fost președinte al băncii. Însă, a adăugat el, “reducerea datoriei grecești a fost mai mult sau mai puțin lovitura de grație.”

Ca mulți alți ciprioți, Lazarides este supărat că țările mai bogate ale Europei, în special Germania, dictează politici. “Trebuie să schimbăm unele lucruri în Europa în ceea ce privește modul în care se iau deciziile,” a afirmat el.

După reducerea datoriei Greciei, Cipru a încercat să-și rezolve problemele gândindu-se dacă ar fi bine să ceară un plan de salvare din partea Uniunii Europene. La început, a apelat la ajutorul Rusiei, care a furnizat un împrumut de 2,5 miliarde de euro în decembrie 2011, dar acești bani s-au epuizat rapid, iar atunci când, în cele din urmă, Cipru s-a dus cu pălăria în mână pentru a solicita o soluție salvatoare partenerilor săi europeni, a primit un șoc grav: Germania, care deja era implicată în alegerile de anul acesta, dorea nu doar reduceri ale bugetului și alte măsuri de austeritate, dar și o revizuire completă a modelului economic cipriot, construit în jurul unor servicii financiare pentru străini care erau evazioniști și care, după cum Berlinul suspecta, spălau bani.

“Ei nu doreau ca modelul economic cipriot să nu mai existe așa cum exista el - ei doreau ca Ciprul să nu mai fie un centru financiar”, a afirmat Pambos Papageorgiou, un fost membru al consiliului băncii centrale care acum este un parlamentar. “A fost foarte brutal, ca o acțiune de război.”

Papageorgiou s-a plâns că Uniunea Europeană a arătat opusul solidarității atunci când a relaționat cu unul dintre cei mai slăbiți și vulnerabili membri ai săi.

În cei trei ani de când a explodat pentru prima dată în Grecia criza datoriilor, guvernele și cetățenii celor mai lovite țări și-au dat seama că deciziile care se iau la Bruxelles au prea puțin în vedere interesele lor și sunt în schimb dictate de către interese economice și de către ciclurile electorale din Germania. Indiferent dacă se află în Atena, Dublin, Roma, Madrid sau Nicosia, oamenii obișnuiți se întreabă din ce în ce mai des dacă nu cumva Uniunea Europeană are în vedere doar aspirațiile sale și a acelor instituții dominate de alții, în special de către germani.

Astfel de întrebări au provocat furie în Cipru, unde condițiile prevăzute în cadrul planului de salvare de 10 miliarde de euro stabilit recent va adânci o recesiune deja dureroasă și va duce șomajul, aflat deja la 15 la sută la cote mai mari. Aceste condiții cer dizolvarea Băncii Laiki, odată cu pierderea a 2.500 de slujbe și o reducere semnificativă a rolului de centru financiar offshore.

“Se anunță un viitor sumbru pentru Cipru”, a afirmat Michael Olympios, director al Cyprus Investor Association, un grup de presiune industrial. “Chiar și cei mai fervenți adepți ai proiectului european, cum sunt eu, văd acum că a fost o idee greșită și că ar fi trebuit să nu ne aliniem zonei euro.”

Odată cu dispariția locurilor de muncă și a contractelor economice, a spus Olympios, credința în proiectul european se va stinge. “Eram un adept. Nu mai sunt.”

Autori: James Kanter, Dimitrias Bounias
Traducerea: Alina Stredie
Sursa: gandeste.org // The New York Times

Planul de salvare care ne va ucide

UE şi FMI au căzut de acord asupra unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro pentru băncile cipriote, dar preţul pentru această operaţiune de salvare este taxarea tuturor depozitelor. Această condiţie a uimit naţiunea mediteraneană, Cyprus Mail acuzându-l pe noul preşedinte şi alte state membre că au trădat insula.

Chiar dacă taxarea depozitelor bancare s-a aflat pe agenda UE de mai bine de o lună, figurând în memoriile Comisiei şi fiind discutată în mod deschis de politicienii europeni – mulţi dintre ei refuzând să excludă această opţiune – puţini oameni au crezut că Eurogrupul o va pune în aplicare. Majoritatea considerau că este doar o ameninţare latentă, pentru a forţa privatizarea SGO-urilor [organizaţii semi-guvernamentale] şi creşterea taxelor pe societăţi.

Însuşi preşedintele Anastasiades a declarat în mod emfatic, în discursul său de preluare a funcţiei, că “nicio referinţă la prelevări din datoria publică sau din depozite nu va fi tolerată”, adăugând că “un astfel de subiect este în afara discuţiei”. Ministrul de Finanţe, Michalis Sarris, a făcut aceleaşi declaraţii menite să dea asigurări, susţinând că ar fi o nebunie ca UE să impună o astfel de măsură pentru că ar constitui o ameninţare pentru întregul sistem euro.

Sub constrângere

Germania şi liderii Eurogrupului au optat pentru această nebunie, calculând că Cipru este prea mic şi neimportant pentru ca o tăiere din depozitele bancare să cauzeze contagierea zonei euro [o taxă de 6,75% va fi impusă pe depozitele sub 100 000 de euro, şi de 9,9% pe depozitele peste această limită].

Bineînţeles, pieţele ar putea vedea decizia diferit, poate nu încă de la deschidere, luni, dar peste câteva săptămâni, devenind evident că nici măcar depozitele din băncile europene nu sunt scutite de raidurile Eurogrupului.

Este clar din declaraţiile făcute că Anastasiades a fost şantajat pentru această“contribuţie solidară”, după cum a fost numită în mod eufemistic. Dacă el nu ar acceptat-o, Banca Centrală Europeană nu ar oferi Emergency Liquidity Assistance [ajutorare prin injectare de lichidităţi] pentru băncile cipriote, după termenul limită din 21 martie (a fost extins cu două luni în ianuarie) şi băncile ar fi intrat în colaps în aceeaşi zi, cu oamenii pierzând părţi mult mai importante din depozitele lor decât cele 10% care vor fi luate acum.

Alternativa ar fi fost colapsul

Ce alternativă ar fi avut Anastasiades? Este greu de spus, având în vedere presiunea exercitată pentru a se ajunge la o înţelegere politică până vinerea trecută. Toate indiciile arată că partenerii UE au luat decizia în prealabil, şi de aceea au programat vineri noaptea întâlnirea Eurogrup pentru a discuta planul de salvare. Băncile cipriote sunt închise timp de trei zile [este sărbătoare, luni, 18 martie], în timpul cărora toate măsurile vizând depozitele ar putea fi luate, iar băncile ar putea redeschide normal marţi.

Un deputat s-a întrebat sâmbătă [16 martie] dacă ar fi mai bine să permită celor două bănci care au cerut injectare de lichidități de la BCE să intre în faliment decât să accepte aceste tăieri. Dar problema nu s-ar limita la aceste două bănci pentru că există o inter-dependenţă printre bănci şi panica bancară s-ar răspândi la toate.

Acesta este principalul argument al lui Anastasiades pentru a explica de ce a acceptat să se ia din depozite. Alternativa ar fi fost colapsul băncilor, falimentarea statului şi ieşirea din zona euro.

În aceste circumstanţe preşedintele a optat pentru cel mai mic rău, chiar dacă ne îndoim că mulţi oameni îl vor aprecia pentru asta. Într-adevăr, UE a oferit “un pachet de salvare” care este proiectat mai degrabă să distrugă decât să salveze ce a mai rămas din economia Ciprului.

sursa: CYPRUS MAIL

http://gandeste.org

Se naşte Republica Sovietică a Ciprului?

“Gestionarea confuză a dosarului cipriot a crescut presiunile asupra ţărilor din zona euro datorită ameninţărilor de retrogradare a ratingului suveran şi subliniază supraevaluarea capacitaţii liderilor din regiune de a stopa criza” consemna într-un raport agenţia de rating Moody’s.

 Dănuţ Dudu

Modalitatea de salvare a Ciprului a doborât tabuul protecţiei proprietăţii private(respectiv a depozitelor bancare) şi a relansat un nou model de acţiune în care victimele colaterale ale planurilor de salvare vor fi cei sacrificaţi pe altarului zeului euro.

Mai mult, acesta a legiferat ingerinţa politicului în zona economică sau, ca să fim mai precişi, ingerinţa conducerii Uniunii în problemele interne ale oricărui stat membru.Practic, “decidenţii politici s-au arătat extrem de încrezători că situaţia pieţelor este suficient de benignă şi că au la dispoziţie instrumentele care le permit evitarea unei contagiuni la nivelul altor economii periferice şi a sistemului lor bancar”, sublinia Bart Oosterveld, directorul diviziei de risc suveran al agenţiei Moody’s.

Numai că ceea ce se întâmplă acum în Cipru demonstrează contrariul. După 10 zile în care conturile le-au fost blocate, ciprioţii se pregătesc să-şi retragă din banii pe care îi mai au.

Fenomenul cunoscut sub denumirea de bank-run (retragere masivă şi rapidă a depunerilor bancare) este extrem de grav nu prin amploarea, ci prin consecinţele sale.

Aflată într-o astfel de situaţie, nici o bancă din lume nu rezistă şi intră rapid în falimentfără sprijinul băncii centrale. Cum banca centrală a Ciprului este într-o situaţie mai mult decât delicată, sprijinul nu poate veni şi…

În aceste condiţii, nu este exclus ca panica din sectorul bancar cipriot să se extindă rapid la nivel european cu atât mai mult cu cât Uniunea a pus ochii pe alte două minuscule insule fiscal europene: Luxemburg şi Malta.

Ţinând cont că deţinătorii de conturi cu valoare mai mare de 100.000 euro aflate la Laiki Banck (una dintre cele două bănci care vor restructurate – a se citi: falimentate)vor înregistra pierderi de minimum 80%, este de aşteptat ca mulţi dintre deponenţii care au conturi şi în alte paradise fiscale să se gândească serios să-şi salveze banii.

Asta ar însemna un bank-run european greu de controlat şi de stăvilit a cărui finalitate este imposibil de previzionat. Mai mult decât atât: instabilitatea politică generată în zonă este de rău augur pentru întreaga Europă.

Aşa după cum era de aşteptat, Rusia nu a acceptat prea uşor înfrângerea şi se pregăteşte de o bătălie decisivă care să le permită să transforme Cipru într-un satelit extrem de valoros în actuala conjunctură.

Prima reacţie, chiar dacă nu a fost asumată direct de Rusia, a venit din parteabisericii ortodoxe cipriote, al cărei mesaj a fost extrem de clar: “Fraţilor, pregătiţi-vă să revenim la lira cipriotă!”.

Un mesaj care este cu atât mai puternic cu cât biserica Ciprului este instituţia cu cea mai mare credibilitate şi forţă din Cipru. Mai mult, biserica şi-a pus la dispoziţie întreg patrimonial pentru a compensa criza financiară traversată de Cipru şi pentru a permite astfel retragerea din Uniunea Europeană fără prea multe costuri. Or, dacă ţinem cont de strânsa legătură dintre biserică ortodoxă cipriotă şi cea rusă, mesajul transmis este cu atât mai puternic.

Cea de a doua reacţie ţine de pregătirile pe care le fac intens cercurile politice şi financiare ale Moscovei pentru a-şi păstra banii pe care nu au reuşit încă să-i recupereze din conturile cipriote.

Chiar dacă liderul bisericii ortodoxe făcea apel la comunitatea rusă să nu devalizeze Ciprul, totul se rezumă, în ultimă instanţă, la afaceri. Suntem convinşi că pe anumite canale o mare parte dintre banii pe care oligarhii ruşi îi aveau în conturile cipriote se află în siguranţă (acesta să fie oare adevăratul motiv al demiterii directorului de la Laiki Banck?). Numai că au mai rămas destui şi mama Rusia nu este dispusă să facă Europei nici un cadou.

În consecinţă, se pregăteşte de un atac susţinut împrotiva deciziei comune ciprioto-europene de a naţionaliza depozitele ce depăşesc 100.000 de euro.

Cele două variante de atac vizează acţiuni juridice atât în Cipru, cât şi la nivel internaţional, menite a bloca demersul iniţiat de Cipru cu binecuvântarea Uniunii. Numai că şi în acest caz, există o mică problemă: varianta discutată de Cipru este nu de a taxa depozitele, ci de a oferi deponenţilor în contrapartida banilor naţionalizaţi,acţiuni la cele două bănci falimentare.

O naţionalizare mascată (greu de contracarat juridic), dar care are aceeaşi finalitate: falimentul băncilor respective va face că valoarea acţiunilor să fie infimă în raport cu depozitele iniţiale. (Asta în eventualitatea în care ruşii nu vor cumpăra la preţ de tarabă băncile respective folosindu-le, ca şi până acum, ca plăci turnante pentru albirea banilor).

Dincolo de aceste considerente, trebuie subliniat că actuala confruntare este mascată de ajutorul financiar “dezinteresat” oferit Ciprului de cele două forţe: UE şi Rusia. Dacă Rusia va câştiga războiul, o să putem vorbi de o nouă republică sovietică, chiar dacă aceasta nu se va numi, Republica Sovietică Cipru, fapt care va destabiliza definitiv echilibrul fragil al întregii zone.

Dănuţ Dudu

P.S. Oare este pură coincidenţă faptul că ţările membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) au decis înfiinţarea unei noi bănci, găzduită în Africa de Sudşi care va avea un capital de pornire de 50 de miliarde de dolari? Aceasta ar trebui să permită finanţarea proiectelor de infrastructură, în special în Africa, un continent unde China este deja foarte prezentă. De asemenea, BRICS doresc să utilizeze o parte din fabuloasele rezerve de valută – 4.400 miliarde de dolari, potrivit Pretoria, din care două treimi sunt deţinute de Beijing – pentru a se ajuta în caz de şoc conjunctural. Cipru este oare un astfel de şoc conjectural?

Sursa: www.financiarul.ro

Final perfect - Cipru îşi pierde suveranitatea financiară

Piesa de teatru se apropie de sfârşit
Un acord de principiu a fost stabilit în noaptea de duminică spre luni între preşedintele cipriot Nicos Anastasiades şi Troika asupra planului de salvare a Ciprului. Acordul "pune capăt incertitudinilor care afectează Cipru şi zona euro", a declarat liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Suma destinată Ciprului este neschimbată şi "se va ridica la 10 miliarde de euro", a spus acesta.

Acordul prevede dispariţia Laiki Bank (Banca Populară), a doua bancă ca mărime a ţării. Deponenţii mici nu vor fi afectati, dar cei cu depozite de peste 100.000 EUR vor suferi pierderi. Acordul prevede ca Bank of Cyprus, prima instituţie financiară din ţară, cu mulţi deponenţi ruşi, nu dispare, dar deponenţii băncii cu depozite de peste 100.000 de euro vor suferi pierderi de până la 40%. În plus, autorităţile cipriote vor începe un plan de reforme structurale, privatizare şi crestere a impozitului pe societăţi de la 10 la 12,5%.

Sute de oameni au demonstrat duminică în Nicosia faţă de măsurile draconice cerute de Troika în schimbul activării planului de salvare, pentru a evita falimentul Ciprului.

Ipocrizie: Germania cere furtul a 20 % din depozitele Ciprului, dar declară că "Noi avem bani, avem mulţi bani..."

Odată cu acordul de principiu pentru delapidarea "legală" a 20 % din depozitele mari din Cipru, situaţia tensionată pare să se fi calmat: Cipru a fost rapid sterilizat, iar ruşii ce se cuibăriseră în Cipru au fost pedepsiţi. În plus, s-a dat un semnal clar că nimeni nu poate scăpa braţului atotputernic al Elitei, iar cei care vor să rămână bogaţi trebuie să "cotizeze" suficient de bunăvoie, altfel vor fi "tunşi" imediat.
Dar, dincolo de aceste semnale puternice, ipocrizia Berlinului este la cote "istorice"... Iată ce declara Wolfgang Schauble în urmă cu 10 zile:

"Cipru are un sector bancar cu taxe mici şi reguli simple, şi care a scăpat de sub control. Ca rezultat, Cipru este în insolvenţă, şi nimeni în afară de Cipru nu este responsabil pentru această situaţie. Am luat măsuri în toate ţările europene pentru a ne proteja împotriva efectului de contagiune".

În ciuda acestor declaraţii, adevărul este că zona euro este responsabilă pentru drama din Cipru, pentru că în lipsa "spălării creierului" Ciprului care a făcut ca băncile cipriote să acorde împrumuturi Greciei, sistemul bancar cipriot ar fi continuat să rămână sănătos.

Iată ce declara Jean-Claude Juncker în ianuarie 2013: "Zone euro trebuie să îşi folosească fondul de salvare pentru a injecta bani în băncile cu datorii".

Unele rapoarte recente ale Financial Action Task Force realizate în urma unui audit internaţional asupra tuturor celor 17 ţări din zona euro, au relevat faptul că Germania NU RESPECTĂ DELOC 5 criterii specifice, obţinând un ruşinos loc 3 în clasamentul celor mai iresponsabile economii europene. Raportul afirmă că "anual sunt generate sume uriaşe prin acţiuni de criminalitate financiară, estimate între 40 - 60 miliarde EUR".

Conform acestui raport de audit internaţional, Cipru respecta TOATE CELE 12 CRITERII... Raportul FATF continuă: "Cipru are cel mai strict regim din întreaga UE în ceea ce priveşte identificarea drepturilor de beneficii, obligaţie ce intră în vigoare începând de la 10 %, faţă de nivelul de 25 % stipulat în directivele europene împotriva spălărilor de bani".

În ceea ce priveşte dimensiunile "disproporţionate" ale sectorului financiar din Cipru, să nu uităm că Luxembourg (patria lui Jean-Claude Juncker) are un sector bancar de 24 de ori mai "gras" decât produsul său intern brut. Aşa că... cine e mai disproporţionat, până la urmă?!

Să ne întrebăm de ce oare nu s-a aplicat în Cipru acelaşi model care a fost folosit în Grecia? Fondul European Financiar a fost singura sursă de injectare a banilor necesari Greciei. La fel s-a procedat şi în cazul Spaniei, măsură aprobată "pe şest" de Mario Draghi, supranumit şi "omul invizibil" (pentru că la negocierile cu Cipru el nu a fost deloc văzut alături de Nicos Anastasiades, cu care seamănă fizic în mod suspect).

Deci Grecia poate să primească un calup de 230 miliarde EUR exclusiv de la Fondul European de Salvare Financiară, dar Cipru care avea nevoie doar de 17 miliarde, nu poate??? Şi, pentru că se creează tensiune din cauza acestei situaţii, ne facem că "negociem" timp de 10 zile, pentru ca să ajungem la final tot acolo de unde am plecat...? Oare ce se ascunde în spatele acestei abil regizate piese de teatru politico-financiar? Acum pare evident că sintagma "pedepsirea rulării banilor negri" este din ce în ce mai prezentă în toate canalele de informare (dezinformare) oficiale ale zonei euro. Adică, pedepsim pe toţi, dar nu pe cei din Franţa şi Germania, aşa-i?

Cele mai mari bănci din Luxembourg, în 2010 (statistica oficială - cifre în miliarde EUR):
1) Deutschebank (87)
2) Societe Generale (42)
3) BNP Paribas (39)
4) Banque et Caisse d’epargne de l’etat (38)
5) Credit Agricole (34)
In concluzie, toate sunt bănci germane şi franceze, şi însumeaza valori de 5 ori mai mari decât Banca de stat din Luxembourg! Ce fac toate aceste bănci franco-germane cu aceste uriaşe sume de bani, în Luxembourg?

"... una dintre activităţile importante ale sectorului bancar din Luxembourg reprezintă DEPOZITELE PRIVATE. Luxembourg este unul dintre principalele locuri de depozitare şi rulare pentru fondurile de investiţii. Ca rezultat, activităţile de administrare şi distribuire ale acestor unităţi de fonduri au cunoscut o rapidă şi înfloritoare dezvoltare în sectorul bancar Luxemburghez".

"Nimic" suspect, aşa-i? "Doar" că sectorul bancar e de 24 de ori mai "gras" decât toate celelalte activităţi din Luxemburg.

Nu există spălare de bani la Bruxelles, nu există un sector bugetar supra-încărcat în UE, nu există nici-o companie germană pe nume Siemens care "este cea mai coruptă companie din lume" conform unei declaraţii a unui judecător din Bavaria, nu s-au făcut nici-un fel de plăţi speciale din Germania către Grecia pemtru mituirea oficialilor greci, şi nu există nici-un fel de dovezi prin care Germania a "taxat" Grecia pentru două submarine, deşi nemţii le-au livrat doar unul singur. Nuuuuu... Pentru că noi, adevăraţii europeni, suntem super-curaţi şi oneşti, noi nu avem nimic în comun cu pieţele negre, cu evaziunea fiscală, etc.

Şi, să nu uităm că 73% din întreaga economie a Belgiei se bazează pe activităţi legate de administrarea UE, deci iată încă o economie "perfect" echilibrată, aşa-i?

Ca de obicei, ceea ce se serveşte publicului este doar "gunoi de înaltă calitate", dar, de acestă dată, e garnisit din plin cu ipocrizie eurocrată.

Sumarizând, se pare că germanii au făcut o treabă "bună": scandalul a speriat pe toată lumea, iar oligarhii ruşi au fost "buzunăriţi" de 20 % din banii lor. Super! Unii spun că Putin şi-a văzut duşmanii "raşi" financiar, ceea ce e de preferat faţă de varianta fizică, aşa cum a fost cazul magnatului Boris Berezovski, care a decedat subit după ce a făcut baie... Mă întreb dacă o fi vreo legătură între aceste evenimente...?

Rămâne important să ne amintim că Wolgang Schauble a afirmat că "acum pieţele financiare ştiu că noi (eurogrupul) suntem în stare să facem faţă oricăror turbulenţe", după încheierea "afacerii" Cipru. Ce simpatic este domnul Schauble! Mă întreb oare dacă el îşi mai aminteşte propria declaraţie din 23 decembrie 2012 când, pe aceeaşi temă, spunea: "nu există nici-un dubiu că anul 2013 va fi mult mai sărac în turbulenţe decât a fost 2012; lucrurile încep să se aşeze". Poftim!

Îmi amintesc cum unul dintre studiile despre psiho-patologia lui Adolf Hitler afirma în 1969: "Singura regulă despre Adolf Hitler este că nu există nici-o regulă despre Adolf Hitler". Există vreo asemănare cu prezentul? Decideţi dvs.
Revenind la situaţia din Cipru, Olli Rehn a spus că trebuie de urgenţă trasate noile direcţii economice pentru Cipru! El spune că guvernul cipriot va decide când va ridica controlul de capital, care s-a concretizat în limitarea la maxim 100 EUR zilnic a retragerilor din bancomate.

Una dintre cerinţele Băncii Centrale Europene (BCE) care a fost până la urmă acceptată de preşedintele Ciprului, a fost ca Banca Naţională a Ciprului să transfere la Frankfurt (Germania) 9 miliarde EUR din conturile Laiki Bank (Banca Populară). Curios, nu?

BCE a ameninţat zilele trecute că va opri orice finanţare a programelor de ajutor umanitar către Cipru, dacă nu se va ajunge la un acord. Se pare ca ameninţările au dat roade.

Un fost oficial al Trezoreriei SUA, Paul Craig Roberts, a declarat că în urma acestei crize financiare din Cipru, devine evident că "băncile au mai făcut un pas pentru a adânci umanitatea în sclavie".

Cipru - distrugerea suveranităţii financiare

"Banca Centrală Europeană ar fi trebuit să se concentreze pe salvarea băncilor în mod direct, şi nu pe DISTRUGEREA DEMOCRAŢIEI PENTRU A MENŢINE PUTEREA CONCENTRATĂ ÎN MÂINILE UNOR OAMENI. Această criză este folosită de către birocraţia UE (eurocraţi) de la Bruxelles pentru a DISTRUGE SUVERANITATEA FINANCIARĂ a ţărilor europene".

"Eurocraţii spun: Nu vă putem încredinţa vouă moneda euro (în continuare) pentru că voi creaţi din ce în ce mai multe datorii, aşa că noi vom decide ce buget veţi avea, ce politici fiscale veţi avea, şi ce politici de cheltuieli veţi avea". Asta este o adevărată lovitură de teatru, recunoaşteţi?
Se pare ca acest scenariu, acest experiment financiar impus Ciprului, va fi într-adevăr folosit în caz de necesitate şi asupra altor ţări membre ale zonei euro, dar, mai ales, va fi justificarea perfectă pentru a impune noi reguli mult mai stricte şi mai ne-democratice în toate ţările care vor dori să acceadă în zona euro (cum este România).

"Aşa încât, ceea ce vedeţi, acest spectacol cu salvarea băncilor nu este decât o scuză special creată pentru a DISTRUGE SUVERANITATEA ŢĂRILOR MEMBRE şi a concentra puterea financiară la Bruxelles şi în băncile private", a adăugat Paul Craig Roberts.

Paul Craig Roberts: "Dacă oamenii acceptă acest joc, toate aceste condiţii de sclavie, atunci pur şi simplu ei devin sclavii sistemului financiar, şi existenţa lor este decisă prin reguli stricte impuse din afară. Democraţia este un drept câştigat de oameni, şi nu văd nici-un motiv pentru a renunţa la democraţie doar pentru că este criză financiară".
Sursa: http://roaim.co.nr

Scapa Cipru de faliment?!… Ce prevede acordul istoric semnat cu Troica

Cyprus Popular Bank (Laiki) se va inchide

Acordul prevede inchiderea celei de-a doua mari banci a tarii, Cyprus Popular Bank (Laiki), la care statul detine 84% din actiuni, si pierderi mari pentru deponenti la cea mai mare institutie de credit, potrivit Financial Times.

Depozitele de 4,2 miliarde de euro, din conturi depasind 100.000 de euro, vor fi plasate intr-o banca cu active “toxice” si ar putea fi pierdute in totalitate.Deponentii mici de la Cyprus Popular Bank vor fi transferati la Bank of Cyprus, care va fi restructurata si adusa la dimensiuni mai mici. Depozitele mai mari de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor fi inghetate si ar putea inregistra pierderi mari dupa restructurare si recapitalizare.

Fata de acordul anuntat in urma cu o saptamana, doar depozitele mari de la cele doua banci vor inregistra pierderi. Impreuna, Cyprus Popular Bank si Bank of Cyprus au circa jumatate din depozitele totale la nivelul sectorului bancar.

Bank of Cyprus va prelua, de asemenea, responsabilitatea pentru o datorie de 9 miliarde de euro a Cyprus Popular Bank catre mecanismul de lichiditate de urgenta al zonei euro.

Noul program incheie negocierile intense din ultimele zile, dupa ce Parlamentul cipriot a respins marti taxarea tuturor depozitelor bancare, o conditie din acordul initial pentru un pachet de imprumuturi de 10 miliarde de euro.

Eurogroup a avizat acordul in noaptea de duminica spre luni, intr-o reuniune care a inceput cu mai multe ore intarziere, din cauza discutiilor pe muchie de cutit intre oficialii UE, ai FMI si cei ai Ciprului.

Depozitele bancare vor fi protejate in limita a 100.000 de euro

Depozitele bancare vor fi protejate in limita a 100.000 de euro, conform noii intelegeri, scrie Financial Times. Sumele aflate in conturi peste acest nivel la Cyprus Popular Bank vor inregistra insa pierderi semnificative.

Pierderile pentru deponentii cu peste 100.000 de euro la Bank of Cyprus, cea mai mare institutie de credit din tara, nu au fost inca decise, dar ar putea ajunge pana la 40%. Acordul ar trebui sa fie suficient pentru eliberarea unui pachet de imprumuturi de 10 miliarde de euro, care sa opreasca un colaps al finantelor Ciprului.

Chiar daca nu vor mai fi taxate depozitele de sub 100.000 de euro, noul acord s-ar putea dovedi mai dur pentru deponentii rusi din ambele banci, scrie Financial Times. La Bank of Cyprus acestia au depozite mari.

Cine a negociat acordul cu Cipru

Acordul a fost negociat de presedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, cu seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (foto), presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, si directorul FMI, Christine Lagarde.

Seful de stat cipriot a avut intalniri repetate si tumultoase cu acestia pe parcursul noptii, iar surse apropiate situatiei au afirmat ca oficialii europeni de rang inalt s-au temut ca nu se va ajunge la o intelegere, presedintele Ciprului amenintand chiar cu iesirea tarii din zona euro.

Discutiile repetate au vizat situatia Bank of Cyprus. Cipru a vrut ca banca sa supravietuiasca restructurarii sectorului bancar al insulei, pozitie sustinuta de Comisia Europeana, dar careia i s-a opus FMI.

Chiar daca FMI pare sa fi cedat in cele din urma, solutia finala pare foarte apropiata de cea propusa de Fond in urma cu o saptamana impreuna cu Germania. FMI si guvernul de la Berlin au sustinut atat inchiderea Cyprus Popular Bank (Laiki) cat si a Bank of Cyprus, cu pierderi de 20-40% pentru depozitele de peste 100.000 de euro.

“Nu prea am facut progrese in ultima saptamana. Cifrele nu s-au schimbat, decat eventual in rau”, a declarat ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, la sosirea la intalnirea Eurogroup duminica seara.

Economia tarii s-ar putea contracta cu 10%

Multi ciprioti considera ca un acord va avea efecte foarte grave asupra tarii, indiferent de detaliile finale, intrucat sectorul financiar, motorul economiei, va fi distrus, afectand capacitatea tarii de a plati imprumuturile externe.

Cipru va trebui sa impuna masuri de control al capitalului in urmatoarele zile si chiar luni, izoland astfel populatia si companiile de restul zonei euro.

De asemenea, acordul va reduce considerabil dimensiunile sectorului bancar din Cipru, punand capat statutului de paradis fiscal si centru de servicii financiare al insulei.

Economia tarii s-ar putea contracta cu 10%, afirma economisti, citati de Wall Street Journal.

Restructurarea sectorului bancar cipriot nu are nevoie de acordul Parlamentului de la Nicosia, intrucat legislatia necesara finalizarii procesului a fost deja votata, a afirmat, luni, ministrul de Finante al Germaniei.

Doi oficiali au afirmat ca nivelul pierderilor pentru depozitele mari va fi cunoscut cu exactitate pe parcursul zilei de luni, dupa ce expertii UE si FMI vor face unele calcule.

Acordul vine cu putin timp inainte de expirarea termenului limita impus de Banca Centrala Europeana (BCE) Ciprului pentru o intelegere. In lipsa unui acord cu UE si FMI pana luni, BCE ar fi oprit accesul bancilor cipriote la mecanismul de lichiditate de urgenta.

Prognozele anterioare crizei bancare indicau o contractie economica de 3,5% pentru economia de 17,5 miliarde de euro a insulei.

“Pierderile pe depozite vor avea un efect catastrofal asupra Ciprului, conducand la un declin al PIB de 10% in acest an si de 8% anul urmator. Credem ca per total economia tarii va pierde 23% din acest motiv, similar cu declinul din Grecia,cu riscuri mai mari de agravare decat de imbunatatire”, a declarat Gabriel Sterne, analist la firma de consultanta pentru fonduri de hedging Exotix.

Sectorul financiar din Cipru se confrunta cu probleme din cauza pierderilor inregistrate in programul de stergere de datorii pentru Grecia anul trecut, precum si ca urmare a declinului de pe piata imobiliara. Efectele au fost agravate de dimensiunea sistemului financiar raportat la economia totala a tarii.

Strainii bogati, multi dintre ei rusi, au folosit bancile cipriote pentru a depozita bani, profitand de legile permisive. Din cauza dependentei mari de depozite, de patru ori mai mari decat economia tarii, zona euro si FMI au insistat ca detinatorii de conturi sa contribuie la costurile salvarii tarii si bancilor locale.

Agentie bancara avariata de un dispozitiv exploziv

Un dispozitiv exploziv a avariat usor o sucursala a Bank of Cyprus duminica seara, in timp ce Ciprul si creditori internationali negociau dur, la Bruxelles, viitorul celei mai importante banci din tara, scrie presa locala, relateaza AFP.

Explozia s-a produs in noaptea de duminica spre luni la Polemidia, in regiunea Limassol, o statiune balneara de pe coasta de sud a insulei mediteraneene. O fotografie arata usa de la intrare in agentie sparta si jaluzele contorsionate.

A fost imposibila obtinerea confirmarii de la surse din cadrul politiei.

Toate bancile sunt inchise de la 16 martie in Cipru si urmeaza sa deschida de marti. Intre timp, clientii Bank of Cyprus pot retrage doar 120 de euro pe zi de la bancomate, iar unele magazine refuza plata cu cardul.

sursa: wall-street.ro

         gandeste.org

Paradisurile fiscale, îngerii şi demonii economiei moderne

Foto: RIA Novosti

Offshore-urile cipriote pot să-şi înceteze activitatea – astfel comentează specialiştii condiţiile de oferire a unui ajutor economic insulei. Să însemne oare că Occidentul a declarat război „găurilor negre” din sfera impozitelor? Este puţin probabil.

Offshore-urile reprezintă un factor important al concurenţei globale, ele ajută liderii mondiali să ocolească regulile de comerţ mondial gândite de ei înşişi.

Abia au apărut norii deasupra Ciprului că mulţi economişti au început să întrevadă începutul unei noi tendinţe: Uniunea Europeană nu vrea să suporte offshore-ul pe teritoriul său, arătând prin exemplul Ciprului ce soartă îi aşteaptă pe ceilalţi. Însă, declarând offshore-urile un rău, principalele state şi-au făcut rost nu doar de una, ci de câteva jurisdicţii fiscale speciale pe teritorii aflate sub controlul lor. Marea Britanie deschide paradisuri fiscale pe insulele aflate în componenţa sa: Man, Jersey, Guernsey, precum şi în Gibraltar. America foloseşte insulele din Oceanul Pacific şi exemple din acestea mai sunt. Este puţin probabil că autorităţile s-ar fi străduit atât de mult doar de dragul prosperităţii oamenilor de afaceri fără scrupule şi al funcţionarilor corupţi. Economia actuală nu poate exista fără paradisuri fiscale, consideră expertul rus Serghei Afonţev.

„În mare, capacitatea concurenţială a unor companii mari şi importante din comerţul internaţional se bazează pe folosirea abilă a jurisdicţiilor offshore. Dacă analizăm felul în care Boeing şi-a efectuat tranzacţiile în ultimii zece ani, vedem că s-au făcut prin intermediul Insulelor Cayman. Impozitele mai mici înseamnă o capacitatea concurenţială mai mare a producţiei pe piaţa internaţională. Tot aşa folosesc companiile britanice Guernsey şi Jersey, la fel folosesc companiile europene jurisdicţiile corespunzătoare”.

Unii experţi chiar au presupus că lupta împotriva paradisurilor fiscale va provoca o confruntare între state şi marile companii. Chipurile, până la criză guvernele s-au resemnat cu faptul că marile companii „optimizează” impozitele, însă acum acest lucru reprezintă un lux nepermis.

Serghei Afonţev este convins de faptul că nu există niciun fel de contradicţii. Permiţându-le producătorilor săi să plătească impozite mai mici, autorităţile europene şi americane încearcă să obţină avantaje concurenţiale. Offshore-urile permit să se evite restricţiile la export, impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Probabil că din această cauză acţiunile împotriva paradisurilor fiscale au un caracter superficial. Autorităţile UE cer de la anumite jurisdicţii fiscale să dezvăluie datele despre persoanele care îşi păstrează acolo capitalul, însă nu la nivel general, ci individual. Pentru a nu deranja din greşeală pe cineva important.

De ce s-au comportat atât de dur cu Ciprul? Unii experţi consideră că de fapt aici nu este vorba despre o luptă cu paradisul fiscal. Pur şi simplu, ţările bogate s-au săturat să salveze pe banii lor economiile slabe.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Elitele "joacă la poker" soarta Ciprului şi a Europei

Pe 28 februarie, magnatul rus Oleg Deripaska ateriza în Cipru. Apoi el părăseşte Ciprul câteva zile mai târziu cu ceva bagaje mari. Să fie cash? La fel face şi Abramov - al doilea acţionar al unui imperiu siderurgic din Rusia, care are şi cetăţenie cipriotă, la fel ca alţi miliardari ruşi. Ce ştiau acesti magnaţi înainte cu numai câteva zile de întregul scandal financiar? 

Până acum căţiva ani, Ciprul avea un surplus financiar, dar implicarea strânsă în relaţia cu Grecia i-a adus recesiunea bruscă. Datoriile guvernamentale cipriote sunt în limite "administrabile", dar împrumuturile băncilor cipriote către Grecia le-au făcut să devine insolvente.

Băncile cipriote deveniseră între timp atractive pentru deponenţii "graşi" din străinătate, mai ales pentru cei din Rusia, datorită dobânzilor mari şi taxelor reduse. Aceste depozite venite din exterior au făcut ca sectorul financiar cipriot să fie mult mai "gras" decât restul economiei din Cipru. Pentru aceste motive Cipru este suspectat că facilitează spălarea de bani, deşi ar fi necesare şi ceva dovezi concrete înainte de a lansa această concluzie...

Acum guvernul cipriot caută să se împrumute de la Rusia, dar este greu de crezut de ce guvernul rus ar finanţa "paradisul fiscal" cipriot din taxele propriilor cetăţeni. Aşa că zona euro va trebui, cel mai probabil, să se descurce cu propria mizerie pe care şi-a creat-o singură...

Panică generală în Cipru: băncile se prăbuşesc şi automatele bancare s-au golit

Oficialii europeni recunosc în mod public că cele mai mari bănci cipriote sunt insolvente, iar acum s-a declarat că Banca Populară din Cipru mai are bani cash doar pentru următoarele câteva ore [probabil că la publicarea acestui articol deja aceste fonduri s-au consumat].

Bineînţeles că toate băncile din Cipru sunt închise până luni (25 martie 2013), în mod oficial, dar cozile interminabile în faţa ATM-urilor arată că ciprioţii au năvălit să îşi scoată cât mai mulţi bani din conturile lor. Din nefericire, unele bancomate s-au defectat, iar în multe altele se afişeaza că "nu mai sunt fonduri". În plus, în unele cazuri, nu se mai acceptă ca plată decât prin cash, iar cardurile bancare au devenit inutile. 

Toate acestea creează o atmosferă de panică şi disperare în oraşele cipriote. 

Între timp, Uniunea Europeană îşi menţine arma la tâmpla Ciprului, care are termen până luni ca să accepte condiţiile puse de UE pentru acordarea împrumutului, altfel Cipru nu va primi nimic şi va fi forţat să iasă din zona euro!

Există multe rapoarte care arată că oficialii europeni sunt de acord ca economia cipriotă să clacheze şi finanţele ciprioţilor să se evapore, dacă politicienii ciprioţi nu vor să faca ceea ce li s-a ordonat... Toate acestea arată că Europa "joacă tare" şi este încrezătoare că situaţia financiară din Cipru este şi va fi în continuare sub control, fără să "contamineze" celelalte ţări europene. Oare?

Din nefericire, oficialii europeni nu mai sunt în stare să vadă realitatea, imaginea de ansamblu. Dacă cele mai mari bănci din Cipru se vor prăbuşi, atunci va fi un nou episod de tipul Banca Lehman Brothers (SUA). Astfel, încrederea europenilor în sistemul bancar se va evapora la fel de repede ca banii din băncile cipriote, şi toţi vor începe să se întrebe ce alte bănci majore din UE vor urma să "pice"?

Acest episod care se desfăşoară acum sub privirile noastre a făcut ca încrederea europenilor în garantarea depozitelor mici (sub 100.000 EUR) să fie la cote minime. Toată lumea îşi dă seama că atunci când o mare bancă intră în insolvenţă, este de aşteptat ca chiar şi micii deponenţi să "sufere": aceste semne arată că, în următoarele săptămâni, este foarte posibil să vedem noi "insolvenţe" bancare pe bandă rulantă, mai ales în sudul Europei!

Miniştrii de finanţe din 17 ţări europene iau in considerare planul de a închide definitiv cele mai mari bănci din Cipru şi de a le "îngheţa" toate conturile, conform decalraţiilor apărute în urma teleconferinţei de aseară.

Se doreşte (de către oficialii europeni) ca cele două bănci cipriote care sunt insolvente, să fuzioneze şi apoi să fie înfiinţate două noi bănci: una "bună" şi una "rea". În cea "bună" se vor afla toate depozitele mici din cele două bănci, iar în cea "rea" - toate depozitele mari.

Conform unor calcule financiare, această măsură ar putea duce la pierderi de pana la 40 % în cazul deponenţilor mari, fapt agreat atât de FMI cât şi de Banca Centrală Europeană. Practic, acest scenariu este un dezastru complet.

Pe de altă parte, oficialii europeni discută în mod serios despre posibilitatea tot mai probabilă ca Cipru să iasă din zona euro, în cazul în care nu se reuşeşte stabilirea unui acord financiar cu guvernul cipriot, conform ziarului grec Kathimerini.

Prin urmare, oficialii europeni au hotărât că va avea loc o prăbuşire economică a Ciprului, indiferent de "soluţia" aleasă. Ca urmare, ieşirea Ciprului din zona euro "nu prea va mai conta". Dar, cel mai important, toate băncile vor trebui reorganizate, şi va fi impus un control bancar total, conform unui oficial din Austria.

Acest comportament din partea oficialilor europeni arată că "toată lumea" vrea ca Cipru să parcurgă acest scenariu aproape apocaliptic (pentru ciprioţi), ceea ce ne face să credem că totul nu este decât un experiment bine pus la punct pentru a "opera fără anestezie" un întreg popor şi a vedea reacţiile şi desfăşurarea evenimentelor, pentru a fi studiate apoi cu atenţie în vederea repetării acestui scenariu pentru alte popoare europene...

La Bruxelles, un oficial european a declarat că retragerea Băncii Centrale Europene din acordul cu Cipru va determina ruperea legăturilor euro cu Cipru, ceea ce va duce în scurt timp abandonarea monezii euro în Cipru care se va vedea obligat (pentru a supravieţui) să revină la moneda naţionala care se va devaloriza foarte mult.

Toate aceste declaraţii sunt absolut şocante, pentru că toată lumea credea că Grecia va fi prima ţară ce va ieşi din zona euro, iar acum Cipru este în centrul atenţiei generale.

Totuşi, mai există o mică şansă ca toate acestea să nu se petreacă, pentru că guvernul cipriot vrea să creeze un "fond de solidaritate" de pe urma căruia să emită obligaţiuni garantate de stat şi biserică (care s-a arătat gata să contribuie cu bunurile sale la salvarea ţării - o bună "lovitură" de imagine).

Mai sunt şi alte "opţiuni" luate în discuţie: naţionalizarea fondurilor de pensii private, emiterea de obligaţiuni guvernamentale pentru redevenţele ce vor fi obţinute de stat din exploatarea viitoare a resurselor de gaze naturale, şi creşterea taxelor la depozitele bancare. Dar nu se ştie dacă vreuna din aceste măsuri vor fi "pe placul" oficialilor europeni, pentru că "tonul" discuţiilor a devenit brusc foarte "tăios"... Ne referim la Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe care a declarat că zona euro este pregătită pentru ieşirea Ciprului şi că "suntem protejaţi în faţa riscului de contagiune", referindu-se la Germania. În plus, el a adăugat: "Este o situaţie dramatică, dar nu trebuie să luăm o decizie proastă de a salva un model economic care a demonstrat că nu se poate susţine singur"!

Pe de altă parte, dacă UE îşi imaginează că Cipru poate fi abandonat fără ca această criză să se propage în întreaga Europă de Sud, atunci pur şi simplu se află în afara realităţii...

Cel putin există şi câţiva politicieni europeni care înţeleg ceea ce se petrece. Este vorba de Nigel Farage, europarlamentar britanic, care sfătuieşte pe toţi sud-europenii să-şi scoată banii din bănci cât mai au încă ocazia, pentru că se întrevede colapsul definitiv al întregului sistem financiar european, iar oamenii trebuie să fie pregătiţi.

Europenii încearcă să îi atragă în această "ecuaţie" pe ruşi şi pe turci, sub sintagma de a "ajuta" Cipru, în schimbul resurselor sale naturale. Ceea ce pare acum evident este că aşa-numita Troika (FMI, UE şi Banca Centrală Europeană) încearcă să distrugă economia cipriotă, dar să îşi menţină puterea asupra suveranităţii Ciprului (căci nu se doreste ieşirea ţării din UE, ci doar din zona euro). Date fiind aceste jocuri geo-politice care se desfăşoara acum din plin, este destul de posibil ca europenii să fi pierdut deja controlul asupra situaţiei. Dar, în timp ce elitele "joacă poker" cu soarta Ciprului în spatele uşilor închise, poporul cipriot suferă o dramă care i-a fost impusă din afară.

Putin: Taxarea băncilor din Cipru este "injustă, ne-profesionistă şi periculoasă"

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că preşedintele este foarte critic la adresa planului de taxare suplimentară a băncilor din Cipru. Companiile ruseşti deţin peste 10 miliarde EUR în băncile cipriote, care sunt atractive investitorilor străini datorita taxelor mici şi a regulilor bancare simple. Putin a declarat că planul de taxare suplimentară, dacă va fi pus în aplicare, va fi unul "injust, neprofesionist şi periculos".

Automatele bancare din Cipru sunt goale, iar plăţile prin carduri sunt refuzate

Băncile din cipru s-au închis, şi aşa vor rămâne poate în mod definitiv, pentru a împiedica furia publică a cipriotilor care ar descoperi că fondurile lor s-au "evaporat" graţie modelului financiar bazat pe aşa-numita rezervă fractionată (care face ca băncile să poata da credite şi dobanzi cu bani care vor veni din viitor).

Micile magazine cipriote refuză plata cu cardul de la clienţi, şi acceptă numai cash, în timp ce marile magazine limitează plata cu cardul la sume mici. Deja la automatele bancare sumele disponibile au scăzut foarte mult, iar unele au rămas fără bani, în timp ce altele s-au defectat.

Ca lucrurile să fie clare, Dimitri Medvedev, prim-ministrul Rusiei, a declarat că ceea ce a făcut Europa nu se deosebeşte cu nimic de ceea ce a făcut fostul URSS: a distrus încrederea oamenilor în proprietatea privată şi în capitalism. El a adăugat că "UE a acţionat ca un elefant în magazinul de porţelanuri", referindu-se la măsurile discutate de oficialii europeni în legătură cu criza financiară din Cipru. "Toate greşelile posibile care puteau fi făcute, au fost făcute de ei [oficialii europeni]".

UPDATE: Ministrul cipriot al finanţelor a plecat de la Moscova fără să obţină ajutorul Rusiei. "Interesul Rusiei ar putea fi să cumpere în câteva luni (sau ani) foarte ieftin ceea ce li se propune azi", au declarat analişti americani. Angela Merkel se plânge că Cipru nu a mai comunicat cu Troika de câteva zile, iar alţi oficiali din Germania acuză Cipru că "se joacă cu focul".

Situaţia dramatică din Cipru arată că această concentrare de putere în mâinile unei "elite" care nu răspunde în faţa nimănui de acţiunile sale, nu duce decât la dezastru, dramă şi suferinţă.

UPDATE 2:

"Medicamentul" administrat ciprioţilor de către UE "face deja pui"... Ministrul de finanţe spaniol a lansat ideea unei taxări suplimentare de (doar) 0,2 % (ca să nu şocheze prea tare un popor deja adus la capătul răbdării). Şi, ca spectacolul să fie complet, Frankfurter Algemeine Zeitung din Germania, a publicat un articol în care arată că finanţele personale ale italienilor le depăşesc pe cele ale germanilor, invitând, deloc subtil, ba chiar în mod direct, prin declaraţia economistului-şef de la banca germană Commerzbank, la taxarea suplimentară a tuturor depozitelor din Italia, cu 15 % !

Spunea cineva că riscul de contaminare este zero? Cine mai crede o asemenea ineptie, când "păpuşile" elitei financiare europene impun "modelul cipriot" în toate ţările "cu probleme"...?

Sursa: roaim.net.tf