Se afișează postările cu eticheta cereasca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cereasca. Afișați toate postările

vineri, 25 noiembrie 2011

Video: MECANICA CEREASCA GEOCENTRICA


Iata si comentariul lui hexaimeron, cel ce a postat filmuletul pe youtube:
Simulări preluate de pe site-ul lui Massimo Mogi Vicentini, de la planetariul din Milano, ce descriu universul geocentric. Începând cu minutul 1 se arată mecanica cerească geocentrică în concepţia lui Eudoxus. Se poate admira complexitatea mişcărilor şi dibăcia celui ce a realizat simularea, dar cu o obiecţie esenţială: în acest model de computer cerul înstelat – şi zodiile – par a fi un cadru nemişcat. În realitate şi acestea se mişcă în jurul Pământului cu o rotaţie completă în 24 h!
De la minutul 3.10 universul geocentric în viziunea lui Aristotel. Aceasta este cosmologia primită de către Sfinţii Părinţi ai Bisericii, revelaţie naturală în consens cu cea supranaturală a Scripturii.
Dar ceea ce se arată la planete, este mişcarea lor naturală de la vest la est. Cerul se mişcă de la est la vest şi trage cu el aceste planete în mişcarea observată de est la vest.
Modelul simulatorului este orientativ, dar în realitate, consecinţa mişcării cerului este exact inversul a ceea ce arată simularea: Saturn va avea viteza rotaţiei diurne cea mai mare, iar restul planetelor viteze descrescătore, luna având cea mai lentă rotaţie diurnă.
Pentru detalii vezi http://www.hexaimeron.ro/Cosmologie/Elementedeastronomie.html
   Cititi va rog si:
Sfinti Parinti despre GEOCENTRISM
VIDEO: GEOCENTRISM


Sursa: Saccsiv’s Weblog

luni, 27 iunie 2011

Luna va disparea de pe bolta cereasca


 Daca, privind Luna cu regularitate, aveti sentimentul ca ea pare tot mai mica, seara de seara, aflati ca acest fapt se petrece nu doar in mintea dumneavoastra, ci si in realitate! Fenomenul a fost de altfel deja confirmat de astronomii elvetieni de la Observatorul Cantonal din Zürich, care au efectuat o serie de masuratori sub conducerea dr. Alfred Zeeiman.
“Daca in primii ani ai deceniului sapte, atunci cand au inceput proiectele americane de cucerire a Lunii, astrul noptii avea un diametru estimat la circa 3888 km, astazi, dupa aproape patru decenii, acesta nu depaseste 3700 km! Scaderea este considerabila, caci in acest ritm, in câteva sute de ani, Luna va disparea de pe bolta cereasca! Dar efectele se vor manifesta mult mai devreme, prin maree devastatoare, ce se vor transforma cu timpul in veritabile valuri tsunami! Topirea gheturilor polare va fi accentuata, ducând la cresterea alarmanta a nivelului oceanului planetar, in vreme ce succesiunea obisnuita a zilelor si a noptilor va disparea total, urmând sa existe doar o zi de sase luni si o noapte la fel de lunga, ca in regiunile polare!”, a avertizat specialistul elvetian.
Desi NASA a confirmat observatiile astronomilor din Tara Cantoanelor, nici un oficial al Agentiei Spatiale Americane nu s-a incumetat sa dea o explicatie pentru aceasta anomalie. Se vehiculeaza ideea ca expeditiile americane “Apollo” ar fi destabilizat rocile de la suprafata selenara, in Marea Linistii, iar acest fapt, coroborat cu gravitatia aproape nula de pe satelitul natural al Terrei a determinat o reactie in lant de ridicare a unor uriasi nori de praf si disiparea lor in spatiu.
NASA a catalogat aceasta ipoteza drept “puerila”, admitând ca mai curând poate fi vorba despre un impact al Lunii cu un meteorit de proportii considerabile, care a dus efectiv la “ciobirea” serioasa a astrului noptii. Interesant este faptul ca cea din urma ipoteza este impartasita chiar si de unii oameni ai Bisericii, care vad in ea o materializare a profetiilor biblice ce vorbeau despre “Luna care va cadea de pe cer, cu putin timp inainte de sfârsitul lumii!”. Cat timp ne mai desparte de aceasta presupusa “apocalipsa cosmica”, ramâne insa de vazut… 
Sursa: MISTERELE LUMII

joi, 19 mai 2011

Ploaia de stele – un fascinant spectacol pe bolta cereasca

Pe la mijlocul lunii august, toti cei pasionati de jocul luminilor pe bolta instelata au parte de o adevarata ploaie de stele. Asa-zisa „ploaie de meteoriti”, „ploaie de stele” sau cunoscuta si ca „Perseidele”, este cauzata de trecerea Pamantului prin coada cometei Swift-Tuttle. Ca urmare a acestui fapt, pe cer se pot observa stele cazatoare cu o frecventa mult mai ridicata decat in restul anului. Spectacolul nocturn al roiului de meteori (Perseidele) este demn de urmarit atunci cand activitatea atinge punctul maxim (11.08-24.08). In aceasta perioada pot fi observati nu numai meteori sporadici ci si meteori ce vin din constelatia Perseus.
  Stelele cazatoare pot aparea oriunde pe cer, insa coada lor va fi indreptata intotdeauna spre Perseus. Aceasta iluzie optica a dus la denumirea de „Perseide”. Numele de „stea cazatoare” vine din vechime, cand, privind cerul, oamenii vedeau, din cand in cand, cum stelele picau. Desigur, steaua nu cade. Este doar o particula minuscula numita de astronomi meteorit, care a intrat in atmosfera Pamantului si la frecare cu aerul a luat foc.
Desfatare pentru curiosi
    Oamenii de stiinta sustin ca perioada de varf a ploii de stele este o desfatare pentru curiosi atunci cand Luna lipseste de pe cer. Chiar daca Pamantul trece in fiecare an prin centura de meteoriti denumita Perseidele, doar la trei ani o data se intampla ca Luna Noua si ploaia de meteoriti sa coincida, dand nastere unuia dintre cele mai frumoase spectacole astronomice. Un astfel de spectacol fascinant a avut loc in noaptea de 12 spre 13 august 2010. Dupa cum aveam sa aflam de la Societatea Astronomica Romana de Meteori, perioada de varf a evenimentului a fost intre orele 2,30 si 5,00 cand au putut fi observati 80-100 de meteori pe ora.
 
Conform celor spuse de specialistii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, in aceasta perioada au fost admirati, pe langa meteorii ce nu apartin unui curent si meteori ce par ca vin din constelatia Perseus. Urmarind bolta cereasca au putut fi vazute stelele si Calea Lactee, iar uneori o dara luminoasa, ce a durat mai putin de o secunda, „migra” printre ele. Anul acesta insa, in octombrie, sustin specialistii NASA, spectacolul oferit de Draconeide (alti meteoriti) va fi unul de exceptie. In atmosfera Pamantului se vor dezintegra aproximativ 750 de meteoriti pe ora, transformand evenimentul intr-unul celest. Cele mai propice locuri unde va putea fi urmarit spectacolul Draconeidelor sunt: Europa, Africa si Orientul Mijlociu.
  
 Fie ca se numesc Perseide, Draconeide sau Leonide, aceste „ploi de stele” au darul de a crea in Univers o lume a cunoasterii spre care noi, pamantenii, ne indreptam privirile cu uimire si bucurie.
IOANA FLORIA
Sursa: MISTERELE LUMII