Cercetătorii au descoperit un nou continent, ascuns sub lava din Oceanul Indian

Potrivit unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Geoscience, insulele Reunion şi Mauritius ascund un microcontinent precambrian numit Mauritia, relatează Sci-news.com.

Microcontinentul Mauritia care s-a detaşat în urmă cu aproximativ 60 de milioane de ani, în timp ce Madagascar şi India pluteau în derivă, a stat ascuns sub o masă uriaşă de lavă vulcanică.

Din câte se pare, astfel de microcontinente subacvatice sunt mult mai multe decât s-a crezut până acum, potrivit geocercetătorilor din Norvegia, Africa de Sud, Marea Britanie şi Germania.

Despărţirea continentelor este adesea asociată cu aşa-numitele panaşe (coloane) de manta terestră. Aceste coloane uriaşe de rocă fierbinte (magmă) se ridică din învelişul adânc şi înmoaie plăcile tectonice de dedesubt, până când acestea se despart în punctele fierbinţi. Acesta este modul în care Gondwana de Est s-a despărţit în urmă cu aproximativ 170 de milioane de ani. La început, o singură parte a fost separată, iar apoi, aceasta s-a fragmentat, dând naştere la Madagscar, India, Australia şi Antarctica, care au migrat înspre poziţiile lor actuale.

Coloanele situate momentan sub insulele Marion şi Reunion par să fi jucat un rol important în apariţia Oceanului Indian. Dacă zona de ruptură se află la limita unei mase continentale, în acest caz Madagscar-India, atunci este posibil să se desprindă fragmente din această masă continentală. Insulele Seychelles sunt un exemplu binecunoscut al unei astfel de fragmentări continentale.

Echipa sugerează, în funcţie de studierea boabelor de nisip de lavă de pe plajele din Mauritius, că există şi mai multe fragmente. Granulele de nisip conţin zirconiu semi-preţios, cu o vârstă cuprinsă între 660 şi 1970 de miliarde de ani. Acest aspect se datorează faptului că zirconiul a fost transportat de lavă, pe măsură ce a fost împins prin crusta continentală subiacentă a acestei epoci. Această metodă de datare a fost completată de o recalculare a tectonicii plăcilor, care explică exact de ce şi unde au ajuns fragmentele în Oceanul Indian.

“Pe de o parte prezintă poziţia plăcilor în funcţie de cele două puncte fierbinţi din momentul rupturii, ceea ce indică existenţa unei relaţii cauzale”, spune co-autorul studiului, doctorul Bernhard Steinberg, de la Centrul de Cercetare German GFZ pentru Geoştiinţă.

“Pe de altă parte, suntem capabili să arătăm că fragmentele de continent au continuat să migreze deasupra coloanei Reunion, ceea ce explică de ce au fost acoperite de rocă vulcanică.”

“Aşadar, ceea ce până acum a fost interpretată ca fiind o urmă a punctului fierbinte Reunion, sunt de fapt fragmente continentale neidentificate, deoarece erau acoperite de roci vulcanice de la coloana Reunion. Prin urmare, se pare că astfel de micro-continente apar în ocean mult mai frecvent decât s-a crezut până acum.”

Sursa: www.financiarul.ro

Trezirea Constiintei Umane partea VI-a

Cei care nu au capacitatea de a privi dincolo de Forma ajung si mai puternic ancorati in credintele lor, cu alte cuvinte in Mintile lor. Suntem in Prezent martorii nu doar ai unui curent de constientizare fara precedent, ci si ai unei inradacinari si intensificari a Egoului.

Unele dintre institutiile religioase se vor arata deschise fata de noua Constiinta, altele isi vor consolida pozitiile doctrinare si vor deveni elemente constituente ale tuturor acelor structuri elaborate de Om prin intermediul carora Egoul Colectiv se va apara si va „opune rezistenta”.

Exista biserici, secte, culte sau miscari religioase ce nu sunt altceva decat entitati Egocentriste Colective, identificate cu pozitiile lor Mentale la fel de rigid precum adeptii unei ideologii politice lipsiti de deschidere fata de o interpretare alternativa a Realitatii.

Dar Egoul este menit sa se dizolve, structurile sale inchistate, fie ele institutii religioase sau de alt fel, corporatii sau guverne, se vor dezintegra toate pornind dinspre interior, indiferent cat de adanc inradacinate par sa fie. Structurile cele mai rigide, cele mai impenetrabile fata de schimbare sunt cele care se vor prabusi primele.

Acest lucru s-a intamplat deja in cazul comunismului sovietic. Indiferent cat parea de adanc inradacinat, de solid si de bine inchegat, in cativa ani s-a dezintegrat pornind din interior. Nimeni nu prevazuse acest lucru, au fost cu totii luati prin surprindere. Si multe alte surprize de acest fel ne mai sunt rezervate.

Necesitatea unei transformari

Atunci cand se confrunta cu o criza radicala, atunci cand vechiul mod de a trai in Lume, de a interactiona cu ceilalti si cu Natura nu mai functioneaza, atunci cand supravietuirea este amenintata de probleme aparent imposibil de depasit, o Forma de Viata individuala — sau o specie — fie se stinge, fie se ridica deasupra limitarilor conditiei sale prin intermediul unui salt Evolutiv.

Se crede ca formele de viata de pe aceasta planeta s-au dezvoltat pentru prima data in mare. In vreme ce pe uscat nu existau inca animale, marea deja abunda in vietati. Apoi, la un moment dat, una dintre creaturile marine trebuie sa se fi aventurat pe uscat.

Probabil ca la inceput s-a tarat cativa centimetri, dupa care, extenuata de enorma atractie gravitationala a planetei, trebuie sa se fi intors in apa, acolo unde gravitatia este aproape inexistenta si unde putea trai fara mare efort. Apoi a mai incercat o data, si inca o data, si inca o data, iar mult mai tarziu avea sa se adapteze la viata pe uscat, aveau sa-i creasca picioare in loc de aripioare, branhiile aveau sa fie inlocuite de plamani.

Pare greu de crezut ca o specie s-ar aventura intr-un mediu atat de ostil si ar suferi o transformare in sens Evolutiv daca n-ar fi fortata s-o faca din cauza unei situatii de criza. Se poate ca o mare suprafata marina sa se fi separat de oceanul principal, apele retragandu-se treptat de-a lungul a mii de ani, fortand pestii sa-si paraseasca habitatul si sa Evolueze.

Reactia in fata unei crize radicale care ne ameninta insasi supravietuirea — iata provocarea cu care se confrunta acum Umanitatea. Disfunctia Mintii Egoiste, constientizata deja in urma cu peste 2500 de ani de catre invatatorii intelepti din vechime si amplificata acum de stiinta si tehnologie, ameninta pentru prima data supravietuirea Planetei.

Pana in urma cu foarte putin timp, transformarea Constiintei Umane — la care faceau referire si invatatorii din vechime — nu reprezenta mai mult decat o posibilitate, implinita, ici si colo, de putini indivizi, fara nicio legatura cu mediul cultural sau religios din care proveneau. N-a avut loc o inflorire la scara mare a Constiintei Umane, deoarece nu era imperios necesara.

In curand, un procent semnificativ din populatia planetei va recunoaste, daca nu a facut-o deja, ca Umanitatea se confrunta acum cu o Alegere Totala, sa Evolueze sau sa piara. Un numar inca relativ mic, dar in crestere rapida, de Oameni experimenteaza deja in ei insisi ruperea de vechile tipare ale Mintii Egocentrice si manifestarea unei noi Dimensiuni a Constiintei.

Va urma…

Multumiri pentru acest articol exceptional precum si altor articole viitoare, anonimului care semneaza sub numele de ‘’Ultimus Romanorum’’

Continuarea dupa articolele anterioare:

Trezirea Constiintei Umane partea I-a

Trezirea Constiintei Umane partea II-a

Trezirea Constiintei Umane partea III-a

Trezirea Constiintei Umane partea IV-a

Trezirea Constiintei Umane partea V-a

De asemenea, puteti vizualiza toate articolele din categoria Trepte spre Cer

Posted in: Spiritual,Trepte spre Cer

Sursa: dezvatatorul.blogspot.com

CONTINENTUL MISTERIOS. Vulcanul din spatelele legendei Atlantidei a prins viaţă din nou

Vulcanul despre care se crede că a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru crearea legendei Atlantidei - miticul ţinut scufundat în mare - a prins viaţă din nou, scrie descopera.ro, citând msnbc.com.

Se pare că la baza legendei oraşului pierdut din Atlantida a stat erupţia catastrofală din insula grecească Santorini, care a avut loc acum aproape 3.600 de ani şi care a aruncat 15 kilometri cubi de lavă, distrugând civilizaţia minoică.

De-a lungul următoarelor patru milenii, caldera de la Santorini a suportat o serie de erupţii minore. În ultimii 600 de ani, aici s-au mai produs doar 5 astfel de erupţii, ce mai recentă având loc în 1950. După o perioadă de acalmie de 60 de ani, Santorini a dat semne de viaţă în ianuarie 2011, producând o serie de mişcări seismice cu magnitudinea de maximum 3,2 grade.

În 2006, oamenii de ştiinţă au instalat 22 de sisteme GPS pentru a monitoriza zona. În iunie 2011, au descoperit că sistemele au fost împinse cu 3,3 cm faţă de locul unde fuseseră în urmă cu 6 luni. În aceste condiţii, cercetătorii au îmbunătăţit staţiile GPS şi le-au suplimentat numărul cu încă două. Din septembrie 2011 până în ianuarie 2012, datele au arătat că terenul din apropierea vulcanului s-a înăţat în ritm alert, cu o rată de aproape 18 cm pe an.

Cercetările au demonstrat că înălţarea terenului s-a datorat unui aflux de cca. 14.000.000 metri cubi de magma aflată la o adâncime de 4 kilometri. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă cred că acest aflux nu va duce, neapărat, la o explozie iminentă.

Sursa: REALITATEA.NET

CONTINENTUL MU SAU LEMURIA

Lemuria si Mu sunt sunt numele date unui continent ce se crede ca a existat undeva in sudul Pacificului sau in Oceanul Indian. Continentul antic a fost aparent casa unei civilizatii avansate, poate chiar rasa mama a omenirii, care s-a scufundat in ocean cu mii de ani in urma, ca rezultat a unui cataclism geologic. Miile de insule stancoase imprastiate in Oceanul Pacific, inclusiv Insula Pastelui, Tahiti, Hawaii si Samoa, se crede ca sunt ramasitele a ceea ce a fost o data marele continent.

Teoria continentului pierdut a fost ridicata de catre multi cercetatori, cel mai des in secolul XIX, pentru a explica distributia neobosnuita a animalelor si plantelor in jurul Oceanului Indian si Pacific. La sfarsitul secolului XIX, Doamna Blavatsky a emis teoria ca Lemuria este un continent pierdut, o patrie spirituala si a influentat o serie de ocultisti si mistici, incluzand profetul Edgar Cayce, cunoscut vindecator american. Popularizarea Lemuriei/Mu ca un loc pur fizic a inceput in secolul XX cu ofiterul armatei britanice, James Churchward si inca are multi adepti in ziua de azi.

Continentul Mu

Ideea unui continent pierdut, cunoscut sub numele de “Mu” in Oceanul Pacific este destul de recenta si nu este mentionata in mitologii antice, asa cum unii scriitori au sugerat. Numele de “Mu” a fost dat de catre arheologul amator Augustus le Plongein (1826 -1908), cel care a fost primul care a fotografiat ruinele sitului arheologic de la Chichen Itza, din peninsula Yucatan, din Mexic. Credibilitatea lui Plongeon a fost grav compromisa atunci cand a incercat sa faca o traducere a unei cunoscute carti mayase, cunoscuta sub numele de “Troana Codex” ( sau “Codexul Madrid”).

In cartea sa, “Mistere sacre printre mayasi si quiches” (1886) si “Regina Moo si Sfinxul egiptean” (1896), Plongeon a interpretat o parte a textului din Troana Codex ca dezvaluind ca mayasii din peninsula Yucatan erau stramosii egiptenilor si a multor altor civilizatii. El mai credea ca un continent vechi, numit Mu, a fost distrus de catre o eruptie vulcanica, iar supravietuitorii cataclismului au fondat civilizatia Maya. Plongeon echivaleaza Mu cu Atlantida si afirma ca “Regina Moo” era originara din Atlantida, ca a calatorit pana in Egipt unde a devenit faimoasa sub numele de Isis si a fondat civilizatia egipteana. Interpretarea cartii mayase de catre Plageon este considerata de catre expertii in arheologia si istoria mayasa ca fiind complet gresita, mai ales ca ceea ce el interpreteaza a fi hieroglife s-au dovedit a fi desene ornamentale.

Lemuria

Lemuria, numele alternativ al continentului pierdut, isi are originea in secolul al XIX-lea. Ernst Heinrich Haeckel (1834 – 1919), un naturalist german si suporter al lui Darwin, a emis teoria ca podul de pamant din Oceanul Indian, ce separa Insula Madagascar de India, ar putea explica distributia larga a lemurilor, mamifere mici, primitive, ce locuiesc in copacii din Africa, Madagascar, India si Arhipeleagul Indian de Est. Ceea ce este mai ciudat, este faptul ca Haeckel a sugerat ca lemurii suntu stramosii rasei umane si ca acest pod de pamant este probabil “leaganul rasei umane”.

Alti oameni de stiinta cunoscuti, precum evolutionistul T.H. Huxley si naturalistul Alfred Russel Wallace, nu au nici un dubiu despre existenta imensului continent din Oceanul Pacific cu milioane de ani in urma, ce a fost distrus in urma unui cutremur. Valurile create de acest cutremur ar fi scufundat continentul sub ape, la fel cum se crede ca s-a intamplat si cu Atlantida.

Inainte de descoperirea drifturilor continentale, era normal pentru oamenii de stiinta sa explice distributia florei si faunei pe baza maselor de pamant scufundate. In 1864, zoologul englez, Philip Lutley Sclater (1829 – 1913) a denumit continentul ipotetic, Lemuria, in articolul sau, “Mamiferele din Madagascar”. In ziua de azi, zoologii si geologii explica distributia lemurilor si a altor plante din Oceanul Pacific si Indian, ca rezultat al ciocnirii placilor tectonice si a drifturilor continentale. Teoria placilor tectonice, afirma ca miscarea placilor de pe crusta Pamantului, din zona mantalei mai putin rigida, a cauzat drifturi continentale, activitati vulcanice si seismice si formarea muntilor. Conceptul de drift continental a fost prezentat prima oara de catre omul de stiinta german, Alfred Wegener, in 1912, dar teoria nu a fost acceptata de comunitate decat dupa 50 de ani. Potrivit teoriei placilor tectonice, posibilitatea existentei unui continent scufundat in Oceanul Pacific este inexistenta.

Sursa: http://piatza.net

Supervulcanul Yellowstone va “rade” un sfert de continent

Din 2004 se framanta, se agita, creste tensiunea si ar putea erupe cu o forta de o mie de ori mai mare decat cea a vulcanului St. Helens din 1980. Este vorba de supervulcanul aflat sub Parcul National Yellowstone din Wyoming, SUA.

Insa cercetatorii au si o veste buna: eruptia nu o vom prinde noi, ci speciile ce vor exista dupa….600.000 de ani. Numai sa nu se razgandeasca supervulcanul sau sa fi gresit cineva calculele!
In urma eruptiei ar urma sa fie distrusa 60% din suprafata actuala a SUA, norul de cenusa s-ar intinde pana la 1.600 km departare, iar datorita atmosferei toxice viata ar deveni imposibila pe doua treimi din suprafata pe care se intind acum statele americane.
Acestea sunt estimarile oamenilor de stiinta privitoare la cel mai mare supervulcan al lumii, din Parcul National Yellowstone, care a mai erupt numai de trei ori in ultimele 2,1 milioane de ani.
Cercetatorii sunt de parere ca in prezent camera cu magma se umple de roci topite, insa nu stiu cat va dura acest proces.
Craterul din Parcul National Yellowstone se afla situat deasupra celui mai mare camp vulcanic din America de Nord.
Daca eruptia supervulcanului din America de Nord este prevazuta a avea loc peste 600.000 de ani, altfel sta treaba cu supervulcanul din Europa, din nordul Italiei, de care oamenii de stiinta se tem ca va erupe in curand…http://www.agenda.ro/news/news/38428/supervulcanul-yellowstone-va-rade-un-sfert-de-continent.html

Sursa: MISTERELE LUMII