duminică, 20 ianuarie 2013

O ţară minusculă poate crea mari probleme Uniunii Europene


Cipru a pierdut accesul la finanţarea de pe piaţa internaţională în aprilie 2011.


Cipru este o ţară mică, dar totuşi poate crea probleme zonei euro. Cipru pare o ţară mică, de care investitorii nu trebuie să fie foarte îngrijoraţi, însă statul din Mediterană este suficient de mare pentru a crea probleme zonei euro, după ce a cerut un program de ajutor financiar de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.
Nu ar fi pentru prima dată când o economie de dimensiuni relativ reduse ameninţă să declanşeze un efect de domino, potrivit băncii elveţiene UBS, citate de CNBC. "Cazul cipriot are toate ingredientele să ridice din nou semne de întrebare privind consistenţa proiectului euro, comparabile - chiar dacă mai puţin periculoase - cu cele ale isteriei din ultimii ani privind ieşirea Greciei din zona euro", a afirmat economistul Martin Lueck, de la UBS. Cipru are nevoie disperată de 17,5 miliarde de euro, pentru recapitalizarea băncilor şi plata facturilor de către stat, după ce ţara a fost lovită puternic de expunerea la economia elenă.

Între timp, Cipru a devenit dependent într-o măsură ridicată de fonduri din Rusia, după ce în decembrie 2011 a primit un împrumut de 2,5 miliarde de euro de la guvernul de la Moscova. Cipru a fost acuzat, în contextul legăturilor strânse cu Rusia şi a depozitelor însemnate ale cetăţenilor ruşi în băncile cipriote, că ar permite spălarea de bani de către oligarhi ruşi.

Un ajutor european pentru Cipru nu pare că va veni uşor, scrie CNBC, întrucât au fost ridicate deja semne de întrebare referitor la spălarea de bani şi statutul de paradis fiscal al insulei. Cipru a negat orice acuzaţii şi nu pare dispus să accepte condiţiile ataşate unui pachet de ajutor extern. Impunerea de condiţii prea dure Ciprului riscă să împingă ţara şi mai mult sub influenţa Rusiei, potrivit analistului UBS. Cipru a pierdut accesul la finanţarea de pe piaţa internaţională în aprilie 2011.

Sursa:  REALITATEA.NET

MĂRTURIA UNUI SUPRAVIEŢUITOR: "Am mers 35 de km prin deşert" UPDATE

Liviu Floria, supravieţuitor al crizei din Algeria, spune că s-a ascuns cu un alt român sub un birou, în timp ce atacatorii executau ostatici, că au reuşit să fugă, s-au târât pe sub maşini, au sărit un gard, au mers prin deşert 30-35 kilometri, el precizând: "Nu am fost salvaţi, ne-am salvat", a declarat el în exclusivitate la Realitatea TV.

"Era întuneric, ne-am strecurat pe sub maşini, ne-am târât, am ajuns la un gard, am reusit să sărim şi de acolo am reuşit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem unde ne propusesem", a spus Liviu Floria, precizând că au mers prin deşert "cel puţin 30-35 de kilometri, timp de aproximativ 15 ore". El a mai spus că psihic este "distrus" şi că a trecut prin "două zile de teroare permanentă, de miercuri dimineaţă până vineri la ora cinci". "Nu am fost salvaţi, ne-am salvat singuri. A fost un coşmar pentru un om civilizat, ne-am salvat în ultimul moment, când am luat decizia să evadăm, altă şansă nu aveam. Am evadat împreună cu alţi şapte colegi, între care un român, norvegieni, britanici, un localnic şi Iachim Gheorghe. Localnicul ne-a ajutat foarte mult. Nu am fost reţinuţi, nu am fost salvaţi, ne-am salvat singuri. Dacă aş fi fost reţinut ca ostatic, probabil că nu mai vorbeam acum. La momentul declanşării atacului am fost cinci români, în locaţia cu mai multe locuri de activitate. Când m-am întâlnit cu armata algeriană şi soldaţii americani ne-am simţit în siguranţă. Nu am avut legătură cu casa cât am fost ostatic, erau îngrijoraţi", a mai afirmat el, spunând că va da alte declaraţii atunci când va avea certitudinea că sunt în siguranţă colegii săi. El a precizat că despre unul dintre colegii săi ştie că era la Londra, în drum spre România.

"O să mai plec, viaţa continuă, trebuie să ne profesăm profesia, atacurile teroriste nu ne descurajează. Aş vrea să mulţumesc premierului, ministrului de Externe, care m-a sunat şi m-a încurajat, domnului consul, care m-a sunat. Pentru românii din Algeria: să nu ne pierdem speranţa, nu suntem mercenari, nu suntem militari, ne facem profesia. Mi-ar fi foarte greu să mă întorc în Algeria, vreau să văd cum o să mă simt mental, cum mă simt fizic şi după aceea mai văd. Singur nu ştiu cum aş fi reuşit, dar într-o echipă am reuşit să ne punem de acord să luăm deciziile potrivite în deşert la momentul potrivit, altfel nu ne salvam. Nu suntem eroi, nu sunt erou, eroi sunt soldaţii care luptă pe front. Important este să nu-ţi pierzi speranţa niciodată, asta este cel mai important", a declarat Liviu Floria. Liviu Floria este din Piteşti, iar înainte de a pleca la muncă în străinătate a lucrat la Arpechim.

George Iachim, bărbatul care a reuşit să se ascundă alături de Liviu Floria, a povestit, la rândul său, într-un scurt interviu acordat televiziunii publice algeriene, cum au reuşit să scape: "Miercuri dimineaţă mă aflam în afara biroului şi am văzut când au venit teroriştii. Au început să tragă în paznicii care se aflau la poarta companiei. După asta au intrat în birourile clădirii şi au început să ia ostatici. M-am baricadat împreună cu un alt coleg, tot din România, într-unul din birouri, am încuiat uşa şi am blocat-o cu un mobilier...". Până la ora transmiterii acestei ştiri, MAE nu a furnizat nicio informaţie despre locul în care s-ar afla cei patru români implicaţi în criza ostaticilor din Algeria. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că "o parte" dintre români au ajuns în ţară, iar alţii sunt pe drum spre România. Cinci români au fost implicaţi în criza ostaticilor din Algeria, patru dintre ei fiind salvaţi, în timp ce al cincilea - un bărbat de 36 de ani, din Bărcăneşti (Prahova) - a fost ucis.
Liviu Floria, românul care a reuşit să se salveze din atacul terorist din Algeria, spune că, după ce a reuşit să evadeze din complexul de la In Amenas, a mers prin deşert alături de alţi şapte bărbaţi, iar la un moment dat s-au despărţit, patru dintre ei nemairezistând. "Nu credeam că vine cineva să ne salveze, ne-am luat soarta în mâini şi am reuşit să ne salvăm, teroriştii ne descoperiseră şi nu mai aveam şanse. Am plecat opt persoane, nu am avut apă. Am luat ca reper o faclă şi am mers spre ea. Ziua nu am mai avut reper, ne-am abătut şi ne-am schimbat ruta şi am reuşit să ajungem", a afirmat Floria. El a mai spus că la un moment dat, prin deşert, unde a mers timp de aproximativ 15 ore, "cel puţin 35 de kilometri", s-a despărţit de patru dintre colegii săi, care nu au mai rezistat.
"În deşert ne-am despărţit, patru colegi nu mai puteau să meargă, erau obosiţi, epuizaţi. Eu am plecat cu alţi doi colegi, plus un localnic pe care l-am rugat să ne ajute. Ceilalţi patru au rămas la o locaţie de exploatare. S-a dovedit că armata americană nu a mers la ei să îi salveze, până la urmă au plecat şi ei să se salveze pentru că le era foarte frig, nu aveau apă, dar au ajuns şi s-au salvat", a mai afirmat Floria. Acesta a mai spus că grupul din care făcea el parte a fost preluat de armata alegeriană: "Ne-au preluat şi ne-au dat la armata americană, care ne-a transportat în Germania, la Ramstein" El a mai spus că lucra în Algeria de trei ani, iar până acum nu au mai existat probleme. Liviu Floria, unul dintre cei trei supravieţuitori ai atacului terorist din Algeria, unde alţi doi români şi-au pierdut viaţa, a ajuns în ţară sâmbătă seară. Bărbatul, în vârstă de 46 de ani şi care este din Piteşti, a organizat, duminică, o conferinţă de presă în care a relatat "teroarea permanentă" prin care a trecut timp de două zile.
Sursa:  REALITATEA.NET

ATENTAT CU BOMBĂ într-un mall din Atena. Un român, martor la incident


Doi paznici au fost răniţi uşor în explozia unei bombe, duminică dimineaţa, într-un centru comercial de la periferia Atenei, în care se află, în afară de magazine, o agenţie a Băncii Naţionale a Greciei, a anunţat poliţia, relatează AFP. Un cititor REALITATEA.NET ne-a trimis imagini de la locul incidentului.

ATENTAT CU BOMBĂ într-un mall din Atena. Un român, martor la incident
ATENTAT CU BOMBĂ într-un mall din Atena. Un român, martor la incident
"Mă aflam în apropiere de mall-ul din Atena când a explodat bomba", ne-a scris Tudose Bogdan.
Doi paznici au fost răniţi uşor în explozia unei bombe, duminică dimineaţa, într-un centru comercial de la periferia Atenei, în care se află, în afară de magazine, o agenţie a Băncii Naţionale a Greciei, a anunţat poliţia, relatează AFP.
După ce cei care au amplasat bomba au alertat telefonic ziarul Eleftherotypia şi site-ul zougla.gr., poliţia tocmai evacua centrul comercial în momentul în care bomba, amplasată într-o pubelă, a explodat, la ora locală 10.50 (10.50, ora României).
Acest atentat are loc în urma unei intensificări a unor atacuri şi atentate, în ultima perioadă, în special împotriva sediilor unor partide şi unor jurnalişti.

Sursa:  REALITATEA.NET

Cum au pierdut timişenii o comoară din Evul Mediu


  • EXCLUSIV! Cum au pierdut timişenii o comoară din Evul Mediu

  • În vara anului 1799, într-o zi de iulie, Pera Vuin, un sârb din Sânnicolau Mare, a descoperit, săpând în propria curte, o comoară datând din Evul Mediu timpuriu. Aşa începe povestea prea puţin cunoscută a celui mai mare tezaur scos la iveală pe meleaguri bănăţene: aproape zece kilograme de aur pur, de 20-22 de carate, în 23 de potire, cupe, căni şi ulcioare incredibil de frumoase, migălite în filigran cu figuri de oameni şi animale, dar şi cu stranii inscripţii cu litere greceşti sau runiforme, unele dintre ele încă nedescifrate.


    Adevărul despre numărul iniţial al pieselor din tezaur s-a pierdut în timp, încă povestea spune că unele dintre ele au fost vândute unor negustori greci, celelalte fiind folosite în gospodăria sârbului pe post de... veselă de lux.

    Dacă ar fi să ne luăm după legendele locului, contele Nako Kalman a aflat de existenţa preţioaselor obiecte care, ulterior, au ajuns unde se află şi astăzi, la Viena.

    La trei milioane de florini a fost estimată, în epocă, valoarea tezaurului alcătuit din şapte ulcioare bogat ornamentate, şapte vase joase, un bol, o pâlnie-corn, două căni, două potire şi trei pocaluri, între care două cu cap de taur şi al treilea în formă de cochilie.

    Împodobite cu motive florale, geometrice şi mitologice, piesele poartă inscripţii în greceşte, dar şi în dialecte locale asupra cărora experţii nu au reuşit încă să se pronunţe.

    Nici în legătură cu provenienţa tezaurului nu s-a ajuns la un acord în rândul specialiştilor căci, dacă datarea vorbeşte despre perioada cuprinsă între veacurile al VI-lea şi al IX-lea după Hristos, posesia comorii e atribuită când unui conducător din epoca protobulgară, când hunilor, când unui descendent al voievodului Glad, în funcţie de... naţionalitatea cercetătorilor care au studiat artefactele.

    Alte opinii acreditează originea bizantină, pecenegă sau avară a pieselor, însă e limpede că tezaurul sânmiclăuşan e eterogen ca structură şi vechime, câtă vreme unele vase poartă mesaje creştine scrise în greacă, iar altele trimit spre zona central-asiatică sau spre lumea greco-romană, ceea ce ar îndreptăţi concluzia că obiectele au fost cândva adunate doar pe considerentul valorii lor în bani.

    Oricum ar fi, calitatea aurului şi arta meşterilor care le-au realizat, alături de tainele ce însoţesc comoara de două sute de ani de când aceasta este studiată o plasează printre cele mai importante tezaure descoperite vreodată, în selecta tovărăşie a comorii lui Tutankamon.

    "Legendele mai spun că un alt obiect, în formă de cruce, ar fi fost donat mănăstirii sârbeşti din Bezdin, judeţul Arad, dar nu a fost găsit niciodată", subliniază Ioan Pacev, un sânmiclăuşan pasionat de istoria locală.

    "Ne pare rău că, dacă tot nu avem şanse să recuperăm vreodată comoara, nu dispunem nici măcar de o copie a acesteia... Replici după câteva dintre obiecte există la muzeul de la Arad, unde am avut ocazia să le văd, iar altele pot fi admirate la Muzeul Naţional de Istorie din Sofia, în Bulgaria", adaugă el.

    "Numai strada pe care, odinioară, s-a făcut descoperirea se mai numeşte şi astăzi Strada Comorii, în amintirea sârbului Pera Vuin din Sânnicolau Mare... Se spune că groful Nako l-a despăgubit cu 50 de iugăre de pământ după ce a confiscat minunăţia asta care ne-a făcut oraşul celebru în lume, dar tot ce putem noi arăta pe această temă celor care ne vizitează sunt panourile cu vasele de aur în fotocopie", spune, cu amărăciune, Radu Asaftei, viceprimarul localităţii timişene.


    Sursa: www.renasterea.ro

SUNETELE SĂLBĂTICIEI. Site-ul pe care poți asculta 150.000 de vietăți


După o muncă de 12 ani, arhiva de sunete a Laboratorului de Ornitologie Cornell, Biblioteca Macaulay Cornell, cea mai mare colecție audio de înregistrări ale vietăților sălbatice a fost digitalizată și este acum online. „Dacă ne gândim că toate aceste înregistrări, care sunt într-un număr impresionant, vor ajunge atât de repede la oricine din lume este un lucru cu adevărat extraordinar” a declarat Greg Budney, unul dintre cei care s-au ocupat de digitaliarea arhivei. Colecția cuprinde capturi audio făcute încă din 1929. Sunt aproape 150.000 de fișiere, echivalentul a 10 terabiți de date, adică 7.513 ore de audiție. Sunt reprezentate aproximativ 9.000 de specii. Chiar dacă s-a pus un mare accent pe păsări, colecția mai cuprinde și diverse alte specii.   
„Această colecție este cea mai mare și cea mai veche din lume. Acum este și cea mai accesibilă. Lucrăm să îmbunătățim funcțiile de căutare și la crearea unor aplicații prin care oamenii, la rândul lor, le pot folosi pentru a arhiva propriile înregistrări. Țelul nostru e de a face cât mai mare această bază de date”, explică directorul Bibliotecii Macaulay Cornell, Mike Webster.
Pe lângă cercetători, înregistrările mai sunt folosite de muzee, de publicitari, în filme sau de cei care fac aplicații pentru smartphone. „E extraordinar să le asculți. Știți ce sunete scot morsele atunci când sunt sub apă? Sunt impresionante!”, a mai adăugat Greg Budney. Întreaga colecție o puteți găsi pe site-ul macaulaylibrary.org.
Institutul de cercetare Cornell face parte din Universitatea cu același nume și se află în Ithaca, New York. Studiile celor 250 de cercetători sunt axate în principal pe păsări și sunt susținute financiar de aproximativ 45.000 de membri ai unei organizații fondate în acest sens. 
Sursa:  ro.stiri.yahoo.com

Salina de la Slanic ar putea deveni centru de cercetare cosmica,pentru a studia originea Universului


Pare de domeniul fantasticului, dar locul unde bunicii nostri, se tratau de reumatism si trimiteau vederi semnate "Salutari de la Slanic" ar putea deveni un centru de cercetare cosmica.
Fizicienii din toata lumea vor studia radiatiile in Salina din Prahova, daca tara noastra va fi aleasa pentru a gazdui acest proiect. Romania, concureaza cu Anglia, Franta, Spania, Italia, Finlanda si Polonia.
Specialistii s-au gandit la salina noastra pentru ca, in urma unor teste, au descoperit ca in aceasta groapa - ce contine cea mai curata sare - radiatiile sunt de 100 de ori mai mici decat la suprafata, fiind cele mai scazute din tara noastra. Astfel, locul ar fi ideal pentru experimentele cu care vor sa desluseasca originea si evolutia universului: masurararea comportamentului unor particule numite neutrini, ce pot explica formarea materiei si, in final, a lumii in care traim.
"Datorita nivelului foarte scazut de radiatii, cercetatorii au posibilitatea sa masoare aceste radiatii, masuratoare care la suprafata din cauza interferentelor nu s-ar putea face atat de exact.", spune Radu Ene, director de turism la Societatea Nationala a Sarii.
Proiectul prevede amenajarea unui laborator in salina, la 208 metri sub pamant. Acolo va fi amplasat un detector incarcat cu argon lichid, cel mai mare din lume, folosit ca "teren" pentru studiul miscarilor particulelor elementare. De asemenea, se va putea verifica celebra teorie a Big-Bangului privind creararea Universului in urma unei explozii cosmice de materie si energie.
"Masuratorile astea ne ajuta sa aflam daca//s-ar putea//ca universul acesta sa expandeze pana la o limita dupa care sa se restranga, adica sa oscileze si el//si va mai exploda odata si, cum le spun eu studentilor, ne vedem dupa 20 de miliarde de ani." - profesor universitar Alexandru Jipa, catedra de Fizica Atomica si Nucleara, Universitatea Bucuresti.
Dar un asemenea vis costa peste 1600 de milioane de euro. Uniunea Europeana este cea care va da cei mai multi bani. Aprobarea proiectului va insemna si dezvoltarea intregii zone aflate pe Valea Teleajenului.
"Foarte multi oameni din zona respectiva vor avea locuri de munca, fie la partea de constructie fie in partea de exploatare a facilitatilor, direct sau indirect.", spune Teodor Prisacaru, ministru secretar de stat Ministerul Educatiei.
La sfarsitul acestei luni, la Hamburg, finalistii acestui proiect, la care mai concureaza Anglia, Franta, Spania, Italia, Finlanda si Polonia vor sti cine a visat frumos. Daca noi vom fi cei alesi, constructia centrului de cercetare cosmica va incepe in 2014 si se va finaliza 6 ani mai tarziu.
Sursa: stirileprotv.ro

Urșii polari, în pericol din cauza topirii ghețurilor


Viitorul urșilor polari este „cel puțin nesigur” din cauza „încălzirii accelerate” a zonei arctice, a avertizat filiala canadiană a organizației ecologiste mondiale „World Wide Fund for Nature”, relatează AFP.
Schimbările climatice sunt cu siguranță o amenințare majoră pentru acești urși a căror supraviețuire depinde în mod direct de existența ghețurilor, a afirmat Geoff York, expert în conservarea speciilor pentru WWF. El consideră că anul 2013 va fi crucial pentru viitorul urșilor polari.
Organizația WWF a proclamat anul 2013 drept „Anul internațional al ursului polar”, amintind că în 2013 se împlinesc 40 de ani de când a fost semnat „Acordul pentru conservarea urșilor polari”. Documentul a fost semnat de cele cinci state în care trăiesc populații de urși polari: Canada, Statele Unite, Rusia, Norvegia și Danemarca (Groenlanda).
De-a lungul ultimelor patru decenii, aceste state au finanțat evaluări științifice cu scopul de a identifica cele mai vulnerabile populații de urși polari. Totodată, au fost create habitate protejate pentru aceste animale.
Geoff York estimează că statele în care trăiesc urși polari trebuie să protejeze habitatul urșilor, să limiteze dezvoltarea industrială a zonei arctice și să finanțeze cercetarea pentru ca „populațiile de urși polari să se mențină sănătoase”.
În Canada trăiesc 60% din cei 20.000 – 25.000 de urși polari de pe planetă. În 2011, Guvernul canadian a trecut ursul polar pe lista sa de specii vulnerabile sau amenințate, apreciind că situația sa este „îngrijorătoare”.
Oamenii de știință au împărțit populația mondială de urși polari în 19 grupuri, în funcție de regiunea în care acestea trăiesc. Datele din teren arată că aproape jumătate din aceste subpopulații sunt în scădere.
Sursa: ro.stiri.yahoo.com