Cele doua teorii

Cele doua teorii care explica aparitia vietii pe Pamant: evolutionismul (admis in prezent de majoritatea oamenilor) si creationismul, conceptia acceptata de religie, dar si de multi oameni de stiinta. Teoria evolutionista, formulata in anul 1859 de Charles Darwin si publicata in lucrarea “Originea speciilor”, sustine ca toate formele de viata existente sunt rezultatul aparitiei generatiei spontane, al mutatiilor accidentale survenite ulterior si al selectiei naturale. Teoria creationista considera ca Dumnezeu a conceput atat Universul, cat si formele de viata, crearea lor fiind relatata in primul capitol al Bibliei, Geneza . Cele doua variante se contrazic radical in privinta modificarii speciilor de vietuitoare si a duratei in care aceasta a avut loc. Evolutionistii considera ca mutatiile, determinate intr-un timp indelungat de adaptarea la mediu, au dus la aparitia de specii complet noi; creationistii sunt de parere ca este posibil sa apara noi varietati in cadrul speciilor, dar aceste modificari nu duc la obtinerea altor specii, iar dezvoltarea nu a avut nevoie de mai mult de 6 -10000 de ani.Aparitia vietii nu poate fi studiata direct, din acest motiv recurgandu-se la dovezi indirecte: teoria probabilitatii, varsta planetei noastre si exemplarele fosilizate de plante si animale din scoarta Pamantului. Daca teoria evolutionista este adevarata, probabilitatea matematica a procesului evolutiv trebuie sa fie una ridicata, planeta sa aiba o varsta inaintata si conditii de mediu prielnice dezvoltarii in tot acest timp, iar fosilele sa cuprinda forme de viata intermediare intre specii. Pentru a sustine creationismul, e necesara descoperirea unor fiinte atat de complexe, incat sa fie evident ca nu s-au putut forma spontan, trebuie confirmata varsta tanara a Pamantului si sa nu se gaseasca fosile care sa ateste stadii intermediare intre specii.Orice specie poseda propriul sau cod genetic. Cel mai rudimentar cod genetic necesar pentru supravietuirea unei celule a fost stabilit de oamenii de stiinta ca avand 256 de gene, aceasta celula ipotetica putand sa traiasca doar intr-un mediu aproape perfect. Teoria privind generatia spontana admite ca viata a aparut intamplator din substantele chimice si in conditiile existente intr-un anumit moment, rezultand o celula foarte simpla. Ce inseamna “intamplator”? Cercetatorii estimeaza ca probabilitatea producerii combinatiei necesare unei singure molecule sunt foarte mici, de 1 la 10 la puterea 87. Concluzia este ca fiintele vii, care poseda o uimitoare complexitate, nu puteau sa apara intamplator. In perioada in care Darwin si-a formulat teoria nu existau cunostintele despre biogenetica pe care le avem la dispozitie astazi. In mod normal, genele sunt stabile, iar mutatiile sunt aproape toate nocive, doar una din zece mii fiind benefica. Ar fi nevoie de milioane de mutatii favorabile pentru a se produce diversificarea speciilor, sustinuta de evolutionisti. Autorii trec in revista metodele de a stabili varsta planetei si a sistemului nostru solar, cele mai multe studii indicand ca Pamantul este o planeta tanara, nedepasind zece mii de ani. Nici dovezile oferite de paleontologie nu sustin teoria evolutionista; absenta constanta a formelor intermediare este valabila pentru aproape toate ordinele claselor de animale.In secolul trecut s-a considerat ca exista specii intermediare intre primate si om: Rama- pithecus, Australopithecus, Homo habilis, Pithecanthropus erectus (omul de Java), Sinanthropus erectus (omul de Pekin), Homo Neanderthalensis (omul de Neanderthal), Hesperopithecus (omul de Nebraska), Eoanthropus dawsoni (omul de Piltdown). Reexaminarea acestor fosile si descoperireaunor exemplare foarte vechi ale lui Homo sapiens a dus la concluzia ca aceste specii au coexistat in aceeasi perioada si ca graba de a dovedi cu orice pret evolutionismul i-a determinat pe unii antropologi sa se bazeze mai mult pe subiectivitate decat pe fapte concrete. Pithecanthropus este clasificat in prezent ca specie disparuta de primate, iar Australopithecus, Homo habilis si Homo erectus se incadreaza in grupa maimutelor antropoide. Analiza ADN-ului a aratat ca omul de Neanderthal era o fiinta complet dezvoltata, similara omului modern, iar aspectul sau indesat se datora lipsei de vitamina D, care provoaca rahitismul. Cat despre omul de Nebraska si cel de Piltdown, examinarea superficiala si chiar incercarea de a frauda au atras neincrederea comunitatii stiintifice. Evolutionistii considera ca oamenii si alte fiinte mai dezvoltate reprezinta dovezi ale cresterii complexitatii, in incercarea de a demonstra ca este posibil ca un univers sa devina mai ordonat si mai complex prin el insusi. Legile fizicii arata insa contrariul (sistemele complexe ordonate devin in timp mai simple si mai dezordonate, in absenta unei actiuni exterioare).Charles Darwin si-a conceput teoria fara ajutorul stiintei moderne si fara a-si putea verifica ideile. Se poate pune intrebarea de ce evolutia este sustinuta atat de insistent, cand exista atat de putine dovezi. Raspunsul se afla in filozofia celor care o sustin, in modul lor de a vedea lumea. Daca ar admite creatia, ar trebui sa accepte ca exista si un Creator ,ceea ce le-ar schimba felul de viata,recunoasterea unei puteri superioare insemnand renuntarea la propria lor aroganta. In istorie exista exemple de conducatori si guverne care au considerat ca omul, nefiind o creatie, poate fi tratat ca animalele. Lipsa de respect fata de valoarea umana este cauza a tot mai multe probleme sociale (prejudecati rasiale, violenta in familie, jafuri, crime). Doar cunoscand adevarul despre creatie, omul isi poate vedea semenii ca pe niste fiinte de valoare si nu doar ca pe niste competitori in lupta pentru existenta. Creatorul, Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, este singurul in care oamenii isi pot pune credinta si increderea.

Sursa: Manipularea omenirii