În Germania s-a pus la cale un program, deocamdată secret, de salvare a Greciei, diferit de tot ce s-a anunţat până acum. Botezat “Eureca”, programul a fost conceput de experţi apropiaţi de Guvernul federal condus de Merkel şi coordonat de Martin Wittig, CEO al Ronald Berger.
În rezumat, programul ar avea şase faze esenţiale:
1. Grecia îşi strânge toate activele deţinute de stat (bănci, imobiliare, porturi, companii de telefonie, etc) într-un singur fond, echivalentul acelui Treuhandanstalt creat în Germania în 1990 pentru a privatiza circa 8.500 de întreprinderi est-germane. Aceste active ale grecilor sunt evaluate la 125 de miliarde de euro.
2. Acest fond este cumpărat de o instituţie europeană, finanţată de state, al cărei sediu poate fi la Luxemburg, lângă cel al deja cunoscutului Fond European de Stabilitate Financiară (EFSF). Instituţia se va ocupa de vânzarea acestor active, scadenţa pentru finalul operaţiunii fiind anul 2025.
3. Cele 125 de miliarde obţinute din vânzarea activelor vor fi folosite de Grecia pentru răscumpărarea obligaţiunilor emise în favoarea Băncii Centrale Europene şi a EFSF. Efectul imediat: datoria publică ar scădea la 80% din PIB, faţă de 145% astăzi. Expunerea BCE pe Grecia s-ar reduce la zero, contribuabilii europeni nu vor fi afectaţi deloc, dobânzile vor scădea la jumătate, iar Atena va putea reveni pe pieţele financiare pentru finanţare
4. Instituţia europeană care se va ocupa de activele grecilor va investi 20 de miliarde de euro în restructurarea companiilor respective, pentru a le creşte valoarea cu 50 de miliarde de euro. Valoarea investiţiilor ar putea chiar creşte, folosindu-se fondurile structurale de la UE la care Grecia are dreptul dar pe care acum nu le poate utiliza. Această injecţie de bani în economie, echivalentul a 8% din PIB ar putea re-pune Grecia pe drumul creşterii economice, cu un 5% pe an timp de trei-patru ani. Având astfel spaţiu fiscal la îndemână, Grecia se angajează într-un program de răscumpărare a datoriei, plătind anual echivalentul a 1% din PIB. Asta ar putea aduce datoria statului balcanic sub pragul de 60% din PIB în 2018.
5. Operaţiunile de privatizare a activelor greceşti se vor termina în 2025. Dacă se va scoate profit, el va fi vărsat direct Greciei, dacă se va vinde în pierdere, Grecia şi-o va asuma. Totuşi, chiar şi în ipoteza în care nici un activ grecesc nu se va fi vândut, datoria statului balcanic va scădea la sub 70% din PIB, adică o ameliorare semnificativă faţă de situaţia de azi.
6. Planul ar reduce la zero eventualele câştiguri făcute de speculatori care nu mai cred în salvarea Greciei sau a zonei euro şi care pariază pe căderea obligaţiunilor greceşti, spaniole, italiene şi irlandeze.
Sursă: La Tribune
1. Grecia îşi strânge toate activele deţinute de stat (bănci, imobiliare, porturi, companii de telefonie, etc) într-un singur fond, echivalentul acelui Treuhandanstalt creat în Germania în 1990 pentru a privatiza circa 8.500 de întreprinderi est-germane. Aceste active ale grecilor sunt evaluate la 125 de miliarde de euro.
2. Acest fond este cumpărat de o instituţie europeană, finanţată de state, al cărei sediu poate fi la Luxemburg, lângă cel al deja cunoscutului Fond European de Stabilitate Financiară (EFSF). Instituţia se va ocupa de vânzarea acestor active, scadenţa pentru finalul operaţiunii fiind anul 2025.
3. Cele 125 de miliarde obţinute din vânzarea activelor vor fi folosite de Grecia pentru răscumpărarea obligaţiunilor emise în favoarea Băncii Centrale Europene şi a EFSF. Efectul imediat: datoria publică ar scădea la 80% din PIB, faţă de 145% astăzi. Expunerea BCE pe Grecia s-ar reduce la zero, contribuabilii europeni nu vor fi afectaţi deloc, dobânzile vor scădea la jumătate, iar Atena va putea reveni pe pieţele financiare pentru finanţare
5. Operaţiunile de privatizare a activelor greceşti se vor termina în 2025. Dacă se va scoate profit, el va fi vărsat direct Greciei, dacă se va vinde în pierdere, Grecia şi-o va asuma. Totuşi, chiar şi în ipoteza în care nici un activ grecesc nu se va fi vândut, datoria statului balcanic va scădea la sub 70% din PIB, adică o ameliorare semnificativă faţă de situaţia de azi.
6. Planul ar reduce la zero eventualele câştiguri făcute de speculatori care nu mai cred în salvarea Greciei sau a zonei euro şi care pariază pe căderea obligaţiunilor greceşti, spaniole, italiene şi irlandeze.
Sursă: La Tribune
Sursa: Money.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu