Tentativele de a estima costul unei iesiri a Greciei din Zona Euro se multiplica dar, desi costurile directe pentru contribuabilii europeni sunt relativ facil de stabilit, raman inca o multitudine de evenimente legate de costurile indirecte, in special o contagiune la alti membri ai Uniunii Monetare, scrie AFP.
Majoritatea analistilor califica aceste costuri drept enorme. Expertii de la Barclays Capital considera ca aceste costuri "exced lejer beneficiile" unei Zone Euro fara Grecia.
Intre 150 si 350 de miliarde de euro pentru contribuabilii europeni
Costurile cel mai simplu de evaluat sunt cele suportate direct de partenerii Atenei, daca se porneste de la premisa ca o iesire din Zona Euro va insemna si neplata datoriilor cumulate de la creditori.
Economistii si-au scos calculatoarele pentru a aduna: sumele din imprumuturile deja acordate Atenei, direct sau prin intermediul cotelor parte din Fondul Monetar International (FMI); participarea la pierderile pe care le-ar suferi BCE din obligatiunile grecesti pe care le are in portofoliu (intre 35 si 55 de miliarde de euro); si pierderile suferite de bancile centrale nationale in contul expunerii lor la Grecia.
Banca germana DekaBank ajunge astfel la circa 350 de miliarde de euro, dintre care 86 de miliarde revin Germaniei. Fostul ministru francez al Economiei Francois Baroin a evocat marti o cifra de 50 de miliarde de euro pentru tara sa. Pentru Olanda, economistul ING Marteen Leen se asteapta la pierderi de 20 de miliarde de euro.
La acestea se adauga pierderile creditorilor privati, in special in ceea ce priveste obligatiunile grecesti din portofoliile bancilor europene. Dupa preschimbarea datoriei consimtita de creditorii privati, aceasta suma este estimata la 100 de miliarde de euro.
In total, prognosticurile variaza in functie de o incetare de plati totala sau partiala a Greciei. DekaBank vede 350 de miliarde de euro; Barclays Capital este mai optimista si mizeaza pe un cost de 150 pana la 230 miliarde de euro pentru contribuabilul european. UBS evoca o depreciere de 75% a datoriei grecesti si o pierdere de 225 miliarde de euro.
Costurile indirecte, imposibil de estimat
Anumiti oficiali, din Germania si Olanda, in special, considera aceste pierderi drept gestionabile in eventualitatea unei iesiri a Greciei din Zona Euro.
Dar "adevaratul risc este altul", avertizeaza analistii UBS, respectiv "efectele induse.
Aceste costuri indirecte sunt dificil de apreciat in conditiile imposibilitatii de a prevedea amploarea contagiunii in Zona Euro.
Scenariul care este luat in calcul cel mai des este cel al depunatatorilor din Spania si din Italian, tarile cele mai expuse, care se grabesc sa-si goleasca conturile pentru a-si pune la adapost economiile.
Europenii vor fi atunci obligati sa puna la punct mecanisme de preventie a contagiunii, cum ar fi un sistem de garantare a depozitelor. Cel mai probabil, BCE va fi solicitata sa ofere lichiditati acestor banci.
Martin Schulz, presedintele parlamentului european, prevede de asemenea si "ajutoare de miliarde de euro" pentru Grecia, "deoarece nu putem lasa o tara sa se prabuseasca complet".
Hans-Werner Sinn, presedintele institutului german Ifo, nu ezita sa vorbeasca despre 1.000 de miliarde de euro ... doar pentru Germania, in scenariul apocaliptic in care intreaga Zona Euro s-ar prabusi precum un castel de carti de joc.
'Mic ghid pentru divortul de euro'
Scenariul cel mai des invocat de economistii europeni, in cazul in care Grecia iese din Zona Euro, este tiparirea de drahme si incercarea de a stopa panica locuitorilor, inainte de a miza, pentru relansare, pe exporturi si turism.
Drahma, considerata in trecut drept moneda cea mai slaba din regiune, se va confrunta cu o prabusire a cursului, sub presiunea pietelor.
In aceasta eventualitate, economiile grecilor s-ar putea devaloriza cu 50%, potrivit mai multor studii citate de AFP.
Retragerile de numerar din bancile grecesti au atins luni 700 de milioane de euro. O cifra care se adauga altor 16 miliarde de euro care au fost depuse in strainatate incepand cu 2009.
Cum se poate evita fuga de capitaluri
"Miscarea de panica a inceput deja", remarca Pedro Videla, profesor la IESE Business School din Madrid, care considera "foarte probabila" o revenire la drahma: "cum tara este in cursul de dezintegrare sociala si politica, as paria ca va iesi din euro curand".
Solutia, in opinia sa? "Actionarea dintr-o singura lovitura, in timpul unui week-end, inchizand bancile si impiedicand retragerea de bani".
Ar trebui ca Grecia "sa evite fuga de capitaluri luand masuri draconice" precum blocarea conturilor, deoarece tara "este intr-un fel de economie de razboi", crede si Giuliano Noci, profesor la universitatea Politecnico din Milano.
Cealalta strategie, o revenire la drahma anuntata in avans, risca sa agraveze panica.
Institul german Ifo ofera o a treia cale: conturile bancare ar ramane in continuare in euro, pentru a evita fuga de capitaluri.
Salariile functionarilor ar urma sa fie platite in drahme, care ar fi de asemenea moneda de tranzitie pentru stat, ceea ce ar reprezenta o masa critica de 60% din schimburi si ar face drahma indispensabila pentru viata de zi cu zi.
O opinie similara o are si Erik Nielsen, de la Unicredit, care pledeaza pentru pastrarea euro ca moneda de schimb pana cand "aranjamentele formale de iesire din Zona Euro si UE incep".
Dar unde se pot gasi, atat de repede, asa de multe drahme, in conditiile in care vechile bancnote au fost distruse?
O idee ar fi ca "toate bancnotele grecesti sa fie marcate cu o stampila 'aceasta este o drahma, nu un euro'", propune Pedro Videla.
"Exista foarte putine interprinderi in intreaga lume care produc bancnote si monede oficiale", noteaza Federico Steinberg, de la institutul spaniol Elcano. Chiar daca imprimeria nationala s-ar ocupa de asta, renuntand la tiparirea de bancnote de 10 si 20 de euro pe care le produce in prezent, "ar dura mai multe luni".
Avantajele revenirii la drahma: turism mai ieftin si exporturi competitive
Intre timp, "tranzitia va fi foarte haotica si ar putea sa apara monede informale alternative sau o revenire partiala la troc": "ar fi ca si cum s-ar reveni la preistoria financiara, dar este ceea ce s-a petrecut in Argentina in 2001, si a durat cateva luni pana cand situatia s-a stabilizat".
Exista insa si cateva avantaje legate de revenirea la drahma: cu o moneda slaba, tara ar deveni atractiva, ar atrage mai multi turisti si ar avea un export mai competitiv.
Dar "datoria externa ca procent din PIB va exploda, deoarece va fi cotata in euro, iar inflatia ar putea exploda si ea" spune Paula Goncalves Carvalho, economist la banca portugheza BPI, care noteaza ca Grecia nu isi poate asigura pe plan intern majoritatea bunurilor esentiale.
Tara ar trebui atunci sa se asigure ca acest castig de competitivitate nu este anulat de inflatie, iar cea mai logica concluzie este ca statului va stopa plata datoriilor externe, chiar daca acest lucru inseamna ca "Grecia va fi in afara sistemului financiar international ani de zile".
In cele din urma, "nu cred ca iesirea Greciei din euro va fi un dezastru", spune Giuliano Noci. "Exemplele de incetare de plati si de devalorizari enorme ale monedelor din Argentina, Indonezia, Coreea de Sud sau Rusia demonstreaza ca, daca acest tip de proces este bine gestionat, nu este un dezastru".
Sursa: De R.M.
Sursa: hotnews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu