Zona euro: cât mai are de trăit moneda unică?

În 2010, când The Economist a organizat o dezbatere pe tema “Euro se va prăbuşi în următorii 10 ani”, majoritatea covârşitoare a repondenţilor a votat “nu”, exprimându-şi încrederea în viitorul monedei unice. De atunci însă starea economiilor europene s-a înrăutăţit considerabil, aşa încât astăzi, rezultatul votului ar fi probabil total opus, spun specialiştii

În decursul ultimilor 2 ani, economia Greciei s-a prăbuşit pentru a doua oară, Irlanda şi Portugalia se confruntă şi ele cu riscul falimentului, iar Spania şi Italia le calcă pe urme. La acestea se adaugă eşecul înregistrat de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, care nu a dat nici pe departe rezultatele scontate.

În plus, relaţiile dintre liderii zonei euro s-au înrăutăţit, intervenind o serie de discuţii pentru a elucida cine sunt vinovaţii de situaţia existentă şi cine ar trebui să suporte pagubele: statele aflate în dificultate – cum este Grecia – prin măsuri şi mai dure de austeritate; statele creditoare – cazul Germaniei – prin transferuri financiare sub diferite forme; sau instituţiile financiare, prin re-eşalonarea datoriilor, şi chiar anularea parţială a acestora.

În aceste condiţii, macroeconomiştii se întreabă dacă nu cumva tot acest „experiment” al uniunii monetare reprezintă, de fapt, un eşec, în lipsa unei uniuni fiscale şi politice închegate.

Mai mult, unii analişti nici nu-şi mai pun problema în termeni de supravieţiure a monedei unice, ci, mai degrabă, în termenii renunţării benevole la aceasta. Părerile sunt împărţite în această privinţă, însă ambele tabere recunosc faptul că euro nu a contribuit la creşterea convergenţei economice în ansamblu, ci dimpotrivă, a amplificat criza economică.

Hans-Olaf Henkel, professor la Universiatea Mannheim şi fost preşedinte al Federaţiei Germane de Afaceri susţine renunţarea la moneda unică, chiar dacă, iniţial, a fost unul din promotorii creării acesteia. Profesorul german vine cu o serie de argumente pentru a-şi susţine poziţia.

În primul rând, politicienii şi-au încălcat angajamentele asumate prin tratatul de la Maastricht. Iar principalul criteriu încălcat este criteriul privind deficitul bugetar de maxim 3% din PIB, spune Henkle.

În plus, măsurile punitive prevăzute în tratat nu au fost niciodată aplicate. În altă ordine de idei, unele ţări – cum este Grecia –  au fost acceptate în zona euro din motive strict politice, acestea neîntrunind toate criteriile de convergenţă reală. Şi, cel mai grav, clauza de neintervenţie pentru salvarea economiilor din zona euro a fost eliminată din tratat imediat ce economia Greciei s-a prăbuşit.

În al doilea rând, moneda unică însăşi este responsabilă de o parte din problemele curente. Având acces la o rată a dobânzii mult mai mică în Germania, politicienii eleni au acumulat datorii enorme. Neputând manevra rata dobânzii, Banca centrală a Spaniei a asistat la crearea şi explozia bulei imobiliare. Iar ţările din sudul Europei au înregistrat o scădere a competitivităţii, neputând utiliza pârghia cursului valutar.

În al treilea rând, în loc să unească Europa, euro accentuează fricţiunile dintre state. Protestatarii din Grecia, Spania sau Portugalia nu se plâng doar de măsurile de austeritate adoptate pe plan intern, ei protestează, de asemenea, împotriva Cancelarului german Angela Merkel. Mai mult, moneda unică accentuează diferenţele existente între ţările din zona euro si cele rămase în afara Uniunii Monetare.

Din păcate, în loc să abordeze adevăratele cauze ale crizei, politicienii prescriu reţete pentru a „vindeca” economiile ţărilor puternic afectate.

Zona euro, spun macroeconomiştii, suferă de trei maladii majore:

(i) instabilitatea sistemului bancar, datorată crizei financiare;

(ii) efectele negative ale unui euro supraevaluat asupra competitivităţii exporturilor statelor din sud, dar şi a Franţei şi Belgiei;

(iii) gradul foarte mare de îndatorare din unele ţări membre ale zonei euro.

Cum se vede viitorul?

În aceste condiţii, analiştii au identificat trei scenarii posibile privind evoluţia monedei unice şi a zonei euro.

Primul scenariu este cel propus de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi presupune susţinerea cu orice preţ a monedei unice. Rezultatul final însă va fi dezavantajos pentru toate ţările Uniunii, spune Henkel.

Măsurile de salvare adoptate în favoarea ţărilor puternic afectate de criză începând cu ajutorul financiar, transferă responsabilitatea la nivelul conducerii UE, „ridicând” povara de pe umerii statelor membre, care nu-şi mai asumă responsabilităţi în acest sens. Atunci când toate statele răspund solidar, spune Henkel, de fapt, niciun stat nu e răspunzător.

În aceste condiţii, miza competiţiei dintre liderii politici din zona euro va fi să câştige cât mai mult în detrimentul celorlalţi. Iar rezultatul este evident: şi mai multe datorii, inflaţie mai mare, standard mai scăzut de viaţă, iar ceea ce rămâne după alocarea resurselor financiare va fi distribuit în mod proporţional şi deci, echitabil.

Problema este însă dacă va mai rămâne ceva de împărţit. Mai mult, competitivitatea zonei euro va scădea semnificativ faţă de alte regiuni de pe glob şi chiar faţă de ţările care refuză să intre in zona euro.

Al doilea scenariu – al lui George Soros – ia în calcul un posibil faliment al Greciei, sau, cel puţin, ieşirea acesteia din zona euro. Însă acest scenariu este nerealist, iar riscurile asociate sunt foarte mari, putând destabiliza întreaga zonă euro, şi aşa afectată de criză. Iar prima consecinţă va fi panica bancară rezultată, iniţial în Grecia, urmată curând de Spania, Portugalia şi posibil, Italia.

În fine, cel de-al treilea scenariu are în vedere retragerea Austriei, Finlandei, Germaniei şi Olandei din zona euro şi crearea unei noi monede, fără a desfiinţa însă euro. În măsura în care este planificat şi implementat în mod corespunzător, acest plan ar putea da rezultate, spun economiştii: renunţând la supraevaluarea euro, ţările rămase în UEM ar putea înregistra o creştere a competitivităţii şi, implicit, a revigorare a economiilor naţionale.

În opoziţie, exporturile ţărilor din nordul Europei ar fi afectate, însă acestea s-ar bucura de o inflaţie mai scăzută şi nu ar mai fi nevoite să contribuie la salvarea economiilor aflate în colaps. Mai mult, unele ţări din afara zonei euro ar putea să se alăture acestei noi uniuni monetare.

La polul opus, susţinătorii monedei unice afirmă că principala cauză a crizei din zona euro este faptul că uniunea monetară nu este sprijinită de o uniune economică închegată, şi nici de o uniune politică.

Aceasta este o situaţie unică: de peste un deceniu, liderii europeni pretind că politica de coeziune şi analiza celor mai bune practici din cadrul Uniunii vor întări zona euro. Aceştia pretind, în acelaşi timp, că statele membre nu trebuie să renunţe nici la suveranitate, nici la autonomia decizională. Acum este evident faptul că s-au înşelat şi că această idee este utopică.

Tot susţinătorii monedei unice afirmă, sprijinindu-se pe argumente economice, că aceasta a ferit ţările din zona euro de turbulenţe şi mai mari datorate crizei.

Însă dincolo de argumentele de ordin economic, ceea ce contează în momentul de faţă este voinţa politică a liderilor Uniunii, care par hotărâţi sa salveze moneda unică, chiar cu preţul excluderii unor ţări din zona euro. Rămâne de văzut dacă vor reuşi să facă acest lucru şi să depăşească criză.

Monica Dobres

Sursa: www.financiarul.ro 

Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei euro. Decizia ar trebui să dea de gândit şi României

Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei euro, în contextul crizei datoriilor de stat, considerând că aderarea la uniunea monetară nu ar mai aduce vreun beneficiu, ci numai costuri.

Premierul Boyko Borisov şi ministrul Finanţelor Simeon Djankov au declarat că decizia de a suspenda planurile de aderare la zona euro, un vechi obiectiv pe termen lung al mai multor guvernări de la Sofia, este o consecinţă a deteriorării condiţiilor economice şi incertitudinilor legate de viitorul blocului monetar, alături de schimbarea “decisivă” a opiniei publice din ţară privind adoptarea euro, la începutul celui de-al treilea an de austeritate, potrivit WSJ. com.

“Direcţia s-a schimbat în strategia noastră, dar şi în rândul publicului. În prezent, nu văd niciun beneficiu al intrării în zona euro, ci numai costuri. Publicul este îndreptăţit să ştie cine ar avea de salvat pe cine după ce aderăm. Este prea riscant pentru noi şi, în plus, nu este sigur care sunt regulile şi cum vor sta lucrurile peste un an sau doi”, a afirmat Djankov.

Criza datoriilor de stat a determinat şi alte state UE să se îndepărteze cu prudenţă de adoptarea monedei unice. Premierul lituanian Andrius Kubilius a declarat săptămâna trecută că ţara va adera la zona euro numai atunci când “Europa va fi pregătită”.

Anterior, premierul leton Valdis Dombrovskis a spus că guvernul va lua o decizie în privinţa unui program de adoptare a euro în primăvara anului 2013, termen care contrazice obiectivul amterior de a adopta moneda unică la începutul lui 2014.

Borisov a afirmat că temerile guvernului bulgar au fost accentuate de divergenţele tot mai profunde dintre liderii europeni - unii dintre aceştia susţin insistenţele Germaniei de a prioritiza disciplina fiscală în defavoarea creşterii econmice, iar alţii doresc o politică mai expansionistă.

“Sunt sigur că vom asista la o adâncire a divergenţelor din Europa, deoarece multe guverne nu sunt pregătite să înghită deciziile dificile pe care trebuie să le ia. Parcă avem de-a face cu un copil răsfăţat care nu vrea să meargă la stomatolog să-şi trateze dinţii, deşi are nevoie de o operaţie. Este un moment critic pentru zona euro şi pentru UE”, a afirmat premierul bulgar.

Programul Bulgariei de adoptare a monedei euro s-a schimbat odată cu evoluţia crizei financiare de pe continent. În luna ianuarie a anului 2010, Borisov afirma că Bulgaria urma să solicite formal intrarea în mecanismul ERM de preaderare, pentru a trece oficial la euro din 2013. Termenele au fost amânate odată cu adâncirea crizei din zona euro, însă până recent guvernul a menţinut poziţia că Bulgaria este în continuare fidelă obiectivului de a se alătura blocului monetar.

Guvernul bulgar estimează că economia va creşte în acest an cu 1,5% din PIB, după plus 1,7% în 2011. Djankov a avertizat că zona euro s-ar putea confrunta cu “cinci ani de creştere zero” dacă statele membre vor continua să discute soluţii în loc de a susţine din plin strategia Germaniei de a continua consolidarea fiscală strictă.

Autor: Vlad Popescu
sursa: zf.ro

Sursa: gandeste.org

The Independent: Casa Albă cere Europei să menţină Grecia în zona euro până după alegerile din SUA

Administraţia Obama va face presiuni asupra guvernelor europene pentru a preveni ieşirea Greciei din zona euro înainte de alegerile prezidenţiale din SUA din luna noiembrie, au declarat pentru The Independent surse guvernamentale britanice.

Washingtonul este îngrijorat, potrivit unei ştiri The Independent, că, dacă UE, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) nu vor acorda Greciei următoarea tranşă din pachetul de finanţare externă, situaţia ar degenera şi statul ar ieşi imediat din zona euro, cu puţin timp înaintea alegerilor din Statele Unite.

Oficialii administraţiei americane cer guvernelor din zona euro să amâne măsuri drastice până după alegeri, îngrijoraţi că turbulenţele care ar rezulta pe pieţele financiare ar putea pune în pericol şansele preşedintelui Barack Obama de a fi reales, potrivit surselor citate.

Potrivit informaţiilor obţinute de The Independent, liderii europeni par să rezoneze cu raţionamentul Casei Albe, deoarece se tem că Mitt Romney, contracandidatul repunlican al lui Obama, ar fi un preşedinte mai “izolaţionist”, din cauza presiunilor exercitate în Congres de către Partidul Republican.

Obama a discutat miercuri situaţia din zona euro într-o conferină telefonică cu premierul britanic David Cameron, iar cei doi au salutat declaraţiile făcute la începutul lunii august de preşedintele BCE Mario Draghi, care a spus că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro şi a prezentat un plan agresiv de soluţionare a crizei.

Sursele citate au mai afirmat că Marea Britanie a făcut presiuni la adresa Germaniei pentru a se asigura că, dacă inspectorii instituţiilor financiare internaţionale vor recomanda sistarea finanţării externe către Grecia, Italia şi Spania vor fi protejate de consecinţe.

Oficialii UE, FMI şi BCE vor reveni la Atena la începutul lunii septembrie pentru finalizarea raportului privind situaţia economică şi financiară a Greciei. Programat pentru mijlocul lunii septembrie, raportul va fi utilizat de către miniştrii Finanţelor din zona euro, care vor decide în luna octombrie dacă Grecia va primi următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro aflat în derulare.

sursa: mediafax.ro

Sursa: gandeste.org

Cand istoria se poate repeta - Aceeasi configuratie astrologica ca in 1929

Cu ceva timp in urma, studiind planeta Jupiter, am descoperit ca la fiecare 83 ani aceasta parcurge acelasi semn zodiacal, pas cu pas, zi de zi! Ani precum 1514, 1597, 1680, 1763, 1846, 1929, 2012, 2095, etc, au avut si vor avea planeta Jupiter in acelasi loc al zodiacului, la acelasi grad si aceeasi data. Am putea spune ca intr-un anumit sens, istoria se repeta, si putem lua drept exemplu anul 1929!

Stim cu totii ca anul 1929 a fost anul Marelui Crah ( 24-29 octombrie ) si este (cel putin)  ingrijorator ca in acest an, in aceeasi perioada de timp, Jupiter va fi in acelasi loc al zodiacului precum cea din octombrie 1929. Multi vor spune ca totusi, Jupiter fiind planeta bogatiei, a norocului, gandirii pozitive, nimic rau nu ar trebui sa se intample.

Cu toate acestea, Jupiter fiind cea mai mare planeta din sistemul nostru solar, si primeste influente negative de la planete precum Marte sau Pluton (24-29 oct.2012), evenimentele manifestate vor fi cu siguranta printre cele mai notabile: atat in bine sau...rau !!!

Sursa: astrologykom.blogspot.ro

Se naste o alta moneda? Cel mai nou medicament care ar putea revigora Europa

Austria, Finlanda, Germania si Olanda trebuie sa se pregateasca sa paraseasca zona euro si sa creeze o noua moneda, sustine Hans Olaf Henkel, fostul sef al Federatiei Germane a Industriei (BDI), intr-un articol publicat, ieri, de Financial Times. Masura face parte dintr-un plan C de salvare a Europei.

Henkel, fost sustinator al monedei europene, este de parere ca europoliticienii si-au incalcat toate promisiunile din Tratatul de laMaastricht. Grecia nu doar ca a fost admisa in zona euro din motive politice, dar si regula fundamentala potrivit careia "niciun stat membru nu trebuie sa depaseasca deficitul bugetar anual de 3% din PIB", a fost incalcata de zeci de ori.

Penalizarile obligatorii nu au fost niciodata aplicate, iar clauza de ''no bail-out”, prin care statele membre nu pot fi obligate sa corecteze erorile unui partener nu a fost eliminata dupa primul pachet de salvare a Greciei. 

Henkel crede ca un euro de ''talie unica'' s-a dovedit a fi o moneda de 'talia nimanui''. Avand acces la rate ale dobanzilor la niveluri mult mai scazute decat cele germane, politicienii eleni au acumulat datorii imense. Totodata, banca Spaniei a urmarit umflarea bulei imobiliare fara a fi capabila sa creasca ratele dobanzilor. Cat despre tarile sud-europene, acestea si-au pierdut competitivitatea, potrivit fostului sef al BDI. 

Henkel sustine ca euro dezbina Europa mai mult decat sa o uneasca. De pilda, studentii din Atena, somerii de laLisabona si protestatarii de la Madrid se plang de masurile nationale de austeritate si protesteaza deopotriva, impotriva cancelarului german, Angela Merkel.

Moneda europeana produce o ruptura adanca intre tarile care au adoptat deja euro si cele care n-au facut inca acest lucru. 

Afectate de criza financiara, numeroase institutii bancare sunt inca instabile, iar tarile din zona euro se confrunta cu datorii uriase. Exista insa, o alternativa la toate acestea.

Planul A, acela de a mentine euro pe linia de plutire si de a apare moneda, este in detrimentul tuturor, afirma Henkel. Acordurile de salvare au condus zona euro pe drumul alunecos spre iresponsabilitatea unei uniuni a transferului. Cu alte cuvinte, competitia dintre politicienii din zona euro se va concentra pe cine primeste cel mai mult in detrimentul altora. Iar rezultatul este unul previzibil: datoriile si inflatia vor creste, iar nivelul de trai va scadea.  

Planul B vizeaza intrarea in incapacitate a statului elen. Economistul George Soros afirma ca defaultul Greciei trebuie sa aiba loc intr-o maniera ordonata, daca grecii nu vor sa paraseasca zona euro (lucru care ar presupune riscuri prea mari pentru a fi asumate de cineva). Insa o asemenea perspectiva ar duce la jefuirea institutiilor financiare de catre locuitorii din Atena. 

Planul C se refera la Austria, Finlanda, Germania si Olanda, tari ce vor trebui sa plece din zona euro pentru a creea o noua moneda, fara insa a distruge euro. Practic, un „euro” cu mai putin valoros va imbunatati competitivitatea tarilor ramase in UE si va stimula cresterea economica a acestora, crede Henkel. Mai mult, tarile care nu se afla in zona euro vor putea adera la noua uniune monetara.

Al treilea plan de salvare a Europei presupune insa patru dezavantaje, si anume: acesta salveaza insa bancile, si nu tarile, Germania si partenerii sai vor trebui sa renunte la o mare parte din garantii pentru a refinanta Grecia, Portugalia si alte state care au nevoie de ajutor financiar, aflandu-se in impas la ora actuala.

De asemenea, solutia presupune si crearea unei noi Banci Centrale Europene (BCE), care n-ar trebui sa fie condusa de un german, iar politica de intrare in noua uniune monetara ar fi similara cu cea de aderare la zona euro.  

In prezent, Angela Merkel se confrunta cu reale probleme. Cancelarul german trebuie sa se focalizeze pe salvarea tarilor din zona euro, si nu pe salvarea monedei europene, sustine Henkel in Financial Times.

Sursa:  m.incont.ro

EVENIMENTE ! - COMFIRMARE A PROFETIILOR - 9 august 2012

9 august 2012: 

In largul coastelor statului american Oregon au avut loc recent 2 noi cutremure, într-o zonă cunoscută ca fiind "liniştită" din punct de vedere seismic. Aceste semne vin să confirme predicţiile lui Tolec, reprezentantul Consiliului Andromeda, în legătură cu apariţia unui nou vulcan în această zonă, apariţie sincronizată cu un eveniment de natură cosmică.

Unii dintre membrii zonei euro pot părăsi uniunea economică şi monetară dacă problema datoriilor suverane din regiune continuă, a spus Otmar Issing, unul dintre iniţiatorii monedei euro, citat de BBC. 

Sursa: aim.pro.tc

Băncile americane se pregătesc pentru destrămarea zonei euro

Băncile din Statele Unite fac pregătiri intense pentru destrămarea zonei euro şi încearcă să-şi protejeze investiţiile în Uniunea Europeană, inclusiv pe plan juridic, scria luni influenta publicaţie americană „Financial Times”.

Ziarul citat arată că „Băncile de pe Wall Street (este vorba de cunoscuta arteră din New York pe care se află cele mai importante instituţii bancare americane – n.n.) se pregătesc pentru posibila ieşire a unor ţări din zona euro. În acest sens, ele reduc volumele de operaţiuni de creditare în zona euro şi, de asemenea, încearcă să se apere de varianta în care lor li se vor rambursa în drahme sau peso creditele oferite în euro”.

Băncile americane încearcă acum să treacă contractele de creditare cu companiile europene sub legislaţia financiară londoneză, ceea ce le va permite să-şi protejeze mai bine investiţiile în cazul crahului zonei euro.

Reamintim că, în ultima vreme, mai multe publicaţii occidentale au vorbit frecvent despre posibila destrămare a zonei euro, iar în mai 2011, influenta revistă germană „Der Spiegel” a publicat chiar un „recviem al monedei euro”. Totodată, s-a evocat adesea posibilitatea ca Grecia să părăsească zona euro, ţara fiind aproape de faliment. În egală măsură, reputaţi analişti financiari susţin că actuala creiză din zona euro arată că aceasta a fost realizată în pripă, fără baze solide.

Pe de altă parte, un recent studiu arăta care vor fi cele mai afectate ţări din cauza crizei euro. Surprinzător, pe primul loc în acest studiu care a avut în vedere 169 de ţări se află Marea Britanie, care, în cazul prăbuşirii euro, va fi cea mai afectată. 

Sursa : cotidianul.ro

Sursa: 2blackjack1.wordpress.com

Avertismentul TERIBIL pentru Europa

Zona euro se îndreaptă spre un dezastru economic de proporţii incalculabile, iar statele bogate şi Banca Centrală Europeană trebuie să preia o parte a datoriei publice pentru a împiedica acest lucru, au avertizat mai mulţi economişti, inclusiv doi consilieri ai guvernului german, potrivit Reuters.

Zona euro se îndreaptă spre un dezastru economic de proporţii incalculabile, spun analiştii

"Credem că Europa se îndreaptă către un dezastru de proporţii incalculabile. Această criză fără sfârşit, cu piesele de domino căzând una după alta, trebuie oprită", spune o analiză a New Economic Thinking, institutul sponsorizat de omul de afaceri George Soros.

Analiza spune că oficialii europeni trebuie să rezolve două probleme în mod separat. Pe de o parte să achite costurile greşelilor făcute în momentul creării Zonei euro, iar pe de altă parte să rezolve problemele structurale.

Printre recomandările enunţate de economişti se numără colectivizarea datoriei publice din regiune - o variantă pe care Germania a refuzat-o ferm până acum - şi instituirea unui organism supranaţional care va avea rolul de a supraveghea finanţele statelor din Zona euro. 

Analiştii mai spun totodată că Banca Centrală Europeană ar trebui să devină un creditor pe termen lung pentru statele care îndeplinesc ţintele bugetare sau să permită fondului de salvare european să joace acest rol.

Sursa:  REALITATEA.NET

SUB ŞOC. Dublă lovitură primită de Zona euro

Moody's a modificat perspectiva ratingurilor de top "Aaa" ale Germaniei şi Olandei de la "stabilă" la "negativă", din cauza crizei datoriilor de stat din zona euro, transmite Bloomberg. Este o lovitură atât pentru cele două ţări, importanţi contributori la bugetul UE, cât şi pentru Zona euro. Luxemburg a avut aceeaşi soartă. Finlanda rămâne astfel singurul stat din zona euro cu perspectivă "stabilă" asociată ratingului maxim.

Moody’s se teme că Grecia ar putea ieşi din zona euro

Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda au rămas totuşi, deocamdată, singurele ţări din uniunea monetară ale căror calificative triplu-A nu au fost retrase încă de cele trei mari agenţii de rating, Standard & Poor,s Moody's şi Fitch.

Printre motivele enunţate marţi de Moody's se numără riscul că Grecia ar putea ieşi din zona euro şi posibilitatea tot mai ridicată ca statele zonei euro să fie nevoite să sprijine financiar ţări cu economii mari, precum Spania şi Italia.

"Luând în calcul capacitatea mai ridicată de absorbţie a costurilor asociate acestui sprijin, povara va reveni în cea mai mare măsură statelor membre cu cele mai ridicate ratinguri, pentru a conserva zona euro în forma actuală", apreciază Moody's într-un comunicat, făcând referire la Germania, Olanda şi Luxemburg.

Pieţele europene au manifestat luni o nouă rundă de turbulenţe, după ce o primă administraţie regională din Spania a solicitat asistenţă financiară de la guvernul central, iar Madridul şi Roma au reintrodus interdicţia pe "short selling" - tranzacţiile "în lipsă" cu acţiuni, prin care speculatorii pariază pe scăderea cotaţiilor. Costurile de finanţare ale Spaniei au atins noi recorduri, din cauza temerilor că ajutoarele care vor fi acordate de guvernul central autorităţilor regionale vor pune presiune pe deficit şi pe datoria publică a ţării.

Bursele asiatice sunt în scădere cu 0,3% marţi dimineaţă, după ce au pierdut luni 2,1%, iar randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale australiene cu maturitatea la 15 ani a atins pe piaţa secundară minimul ultimilor 15 ani, investitorii căutând active percepute drept sigure.

Euro a atins luni un minim al ultimilor 11 ani faţă de yenul japonez şi se tranzacţionează la cel mai redus nivel din ultimii doi ani faţă de dolar.

Investitorii încearcă să-şi plaseze banii în siguranţă, cele mai căutate active fiind obligaţiunile guvernamentale cu rating de top din afara zonei euro, precum cele ale Australiei şi Canadei, potrivit analiştilor UBS.

Costurile de finanţare ale Germaniei cu scadenţa la 10 ani se plasau luni la 1,18%, faţă de 1,83% la începutul anului, iar obligaţiunile Olandei cu maturitate similară oferă un randament de 1,63%. Luxemburgul se împrumută pe 10 ani la 1,71%.

Oficialii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene au ajuns marţi în Grecia pentru evaluarea acordului de finanţare externă de 130 miliarde euro, convenit la începutul acestui an în prelungirea programului de 110 miliarde euro derulat din 2010. Ministrul german al Economiei, Philipp Roesler, s-a declarat recent "foarte sceptic" că guvernele zonei euro vor mai putea salva Grecia de la faliment, posibila ieşire a statului din uniunea monetară revenind în atenţia pieţelor.

Un oficial din ministerul german de Externe a avertizat că nu ar trebui să se vorbească despre prăbuşirea zonei euro, iar deciziile legate de Grecia vor fi luate numai după finalizarea evaluării economice de către misiunea creditorilor internaţionali.

În Spania, premierul Mariano Rajoy se pregăteşte pentru plata sau refinanţarea unor datorii de 15 miliarde euro în a doua jumătate a acestui an, iar presa locală susţine că mai multe administraţii regionale se pregătesc să ceară asistenţă financiară de la guvernul central.

Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, va vizita Berlinul pentru discuţii cu ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble.

Premierul spaniol Mario Monti a declarat săptămâna trecută că presiunile din zona euro sunt exacerbate de tensiunile sociale din Spania, unde au loc proteste împotriva austerităţii.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au dat vineri avizul final pentru linia de finanţare de 100 miliarde euro destinată recapitalizării băncilro din Spania.

Finlanda îşi păstrează ratingul de top cu perspectivă stabilă datorită datoriei nete reduse a guvernului, sistemului bancar restrâns, orientat către economia locală şi expunerii limitate faţă de zona euro din punct de vedere comercial, potrivit Moody's.

Sursa: REALITATEA.NET

Laureat al premiului Nobel: Zona euro nu are mari şanse să supravieţuiască crizei

Joseph Stiglitz

Foto: wikipedia.org

Zona euro nu are mari şanse să supravieţuiască actualei crize. Cel mai probabil, ea se va destrăma sau va suferi tranformări majore. Declaraţia fost făcută de Joseph Stiglitz, un economist american, laureat al premiului Nobel.

"Cred că Europa ar putea fi salvată dar, judecând după direcţia în care merg politicile acum, va fi foarte greu pentru zona euro să supravieţuiască, cel puţin în formula actuală de 17 state", a spus Joseph Stiglitz.

"Există scenarii potrivit cărora zona euro s-ar putea destrăma într-un mod mai blând. Germania s-ar retrage, iar restul Europei ar rămâne împreună. Astfel, restructurarea s-ar produce cu mai puţine traume decât în cazul celuilalt scenariu, în care ţările de la periferie ar abandona moneda unică. Totuşi, cel de-al doilea scenariu este cel mai probabil", a mai spus laureatul premiului Nobel.

"Întrebarea care se pune acum se referă la gradul de solidaritate politică a Uniunii, dacă va exista suficientă voinţă politică pentru ca nivelul sporit de integrare economică să funcţioneze. Şi, până acum, Germania nu a dat dovadă de solidaritatea de care ar fi nevoie pentru succes", a precizat Stiglitz.

Sursa:  RTV.NET

Jurământul de moarte al cancelarului Angela Merkel

Datoria ţărilor din zona euro nu va deveni comună "atât timp cât voi trăi", spune Angela Merkel.

Cancelarul german Angela Merkel a respins din nou, în mod categoric, ideea emiterii de euroobligaţiuni în contul datoriilor, afirmând marţi că acestea nu vor exista "atât timp cât (va) trăi" ea, potrivit unor unor participanţi la o reuniune a grupului parlamentar liberal (FDP), relatează AFP.

"Vă dorim viaţă lungă", i-ar fi urat anumiţi deputaţi FDP, partid care face parte din cadrul coaliţiei guvernamentale. Niciunul dintre participanţii întrebaţi de AFP în acest sens nu a fost în măsură să citeze afirmaţiile exacte ale cancelarului, dar mai mulţi dintre ei au declarat că Merkel a spus că datoria ţărilor din zona euro nu va deveni comună "atât timp cât voi trăi". Unii au dat asigurări că Merkel glumea în acel moment, deşi cancelarul este prea puţin cunoscut pentru acest fel de afirmaţii.Purtătorul de cuvânt al Cancelariei Steffen Seibert nu a dorit să comenteze.

Merkel a refuzat deja în mai multe rânduri crearea acestui instrument de punere în comun a datoriei de către europeni. Pe de altă parte, premierul francez Jean-Marc Ayrault a fost nevoit să recunoască, într-un interviu recent pentru săptămânalul german Die Zeit, că un asemenea sistem "necesită o mai mare integrare politică (...), iar acest lucru va necesita, fără îndoială, mai mulţi ani".

Cancelarul german a apreciat că aceste euroobligaţiuni sunt "contrare Constituiţiei" germane.

Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care liderii europeni se întâlnesc joi şi vineri în cadrul unui summit crucial la Bruxelles. Merkel urmează să ia cina, miercuri seara, la Paris, cu noul preşedinte francez François Hollande, pentru a încerca să aplaneze unele dificultăţi înainte de reuniuniunea Consiliului.

Sursa:  REALITATEA.NET

Zona euro s-ar putea transforma într-o federaţie politică, în zece ani, conform unui proiect al liderilor UE

Liderii europeni au pregătit un proiect radical care prevede transformarea zonei euro într-o federaţie politică în termen de zece ani, ceea ce constituie o nouă încercare de câştigare a credibilităţii pe pieţele financiare, informează ziarul The Guardian, în ediţia online.

Propunerile radicale care prevăd transformarea uniunilor fiscale, bancare şi economice într-un sistem politic federal urmează să fie discutate în cursul summitului UE programat să se desfăşoare joi şi vineri la Bruxelles.

Proiectul de şapte pagini, obţinut de ziarul The Guardian, a fost elaborat de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, de Mario Draghi, preşedintele BCE, de Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi de şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker.

Documentul stipulează constituirea unei noi uniuni bancare la nivel european în care BCE să aibă rol de supraveghere, precum şi crearea unor fonduri comune care să fie puse la dispoziţia băncilor pentru remedierea crizelor. 

În plus, Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea fi utilizat ca instrument fiscal în cadrul uniunii bancare, deschizând calea recapitalizării băncilor care au probleme.

Sursa: jurnalul.ro

ŞOCANT: Marea Britanie face public planul său pentru prăbuşirea euro. Cum va fi afectată România

Marea Britanie continuă să joace un rol ambiguu în UE: rămâne membru al Uniunii, dar se comportă ca şi când legislaţia comunitară nu o priveşte.

În condiţiile în care liderii celorlalte state puternice ale UE se feresc măcar să ia în discuţie posibilitatea prăbuşirii monedei europene, Guvernul britanic face public faptul că are un plan clar pentru cazul renunţării la euro.

Theresa May, ministrul de Interne al Marii Britanii a declarat, într-un interviu pentrucotidianul britanic The Telegraph, că planul prevede stoparea completă a migraţiei forţei de muncă, cu scopul de a preveni un val de refugiaţi din Grecia şi alte state europene care vor fi cel mai afectate de dezastrul financiar.

Ieşirea Greciei din zona euro ar putea însemna, implicit, falimentul ţării, ceea ce ar conduce la milioane de concedieri-instant. Criza se va extinde rapid în ţările vulnerabile precum Spania, Irlanda, Portugalia. Marea Britanie, care nu a aderat la moneda unică europeană, este văzută ca un loc de refugiu ideal, pentru că economia sa nu ar fi afectată atât de mult de prăbuşirea euro.

Semne ale adâncirii crizei au venit chiar vineri, dinspre Spania, unde Catalonia a cerut sprijin financiar guvernului de la Madrid. Se aude şi că banca spaniolă Bankia ar avea nevoie de un împrumut urgent de circa 19 miliarde de euro.

Sursa: http://www.jurnalul.ro

SCENARIUL APOCALIPTIC de ieşire a Greciei din ZONA EURO

Scenariul, care ia în calcul intervalul de la închiderea bursei din SUA vineri până la deschiderea pieţei din Noua Zeelandă luni, a fost realizat de Bloomberg prin sinteza analizelor a 21 de economişti, analişti şi academicieni. În cele două zile, liderii Greciei ar trebui să calmeze tulburările sociale în timp ce administrează o posibilă încetare de plăţi a statului, recapitalizează băncile, opresc ieşirile de capital şi caută modalităţi de a plăti facturile şi după întreruperea ajutorului financiar extern. Există riscul ca această sarcină să copleşească orice nou guvern într-o ţară care a trebuit salvată de două ori de la colaps pentru că nu-şi poate administra finanţele.

"Ieşirea din zona euro este dificilă şi dezordonată. Oricine se gândeşte că este uşor greşeşte. Grecii trebuie să fie raţionali şi să se ferească de decizii pripite, pe care le-ar regreta. Ieşirea din zona euro nu este răspunsul la problemele lor", a declarat într-un interviu telefonic, Lorenzo Bini Smaghi, fost membru al consiliului director al Băncii Centrale Europene.

Liderii europeni vorbesc tot mai deschis despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, după ce alegerile din 6 mai nu au asigurat suficientă susţinere parlamentară niciunei forţe politice pentru formarea de guvern. Noile alegeri, programate pentru 17 iunie, ar putea consemna ascensiunea pe prima poziţie în rândul partidelor politice a Syriza (Coaliţia Stângii Radicale), formaţiune care se opune măsurilor de austeritate incluse în acordul de ajutor financiar extern.Ieşirea Greciei din zona euro "ar fi în cărţi" aproape imediat ce se formează un nou guvern care ar refuza să respecte termenii acordului de finanţare, a afirmat Marco Annunziata, fost director în cadrul FMI şi economist şef la General Electric."Timpul este foarte important. Evenimentele s-ar putea desfăşura mai repede decât ne aşteptăm. Riscul este că declaraţiile antireformă ale unui nou guvern pot declanşa un val masiv de retargeri", a spus Annunziata.

O astfel de retragere masivă a depozitelor ar putea determina Banca Centrală Europeană să oprească, începând din prima vineri, finanţarea băncilor elene, într-o perioadă în care guvernul nu are bani pentru a le recapitaliza, a spus Carsten Brzeski, fost economist la Comisia Europeană, iar în prezent angajat la ING Group în Bruxelles.Întrucât plăţile prin acordul de asistenţă ar fi blocate, liderii europeni aşteptând să vadă direcţia în care se îndreaptă un nou guvern elen, iar conturile statului s-ar goli rapid, opţiunile guvernului ar fi din ce în ce mai puţine.

Un nou guvern ar putea fi nevoit să recurgă la măsuri de control al capitalului pentru a împiedica populaţia, confruntată cu devalorizarea economiilor, să-şi retragă banii din bănci, a afirmat Dawn Holland, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială din Londra.

"Totul trebuie să se întâmple foarte repede, deoarece retragerea capitalului a început deja. Într-un astfel de moment situaţia devine urâtă, întrucât nu poţi învinui populaţia care vrea să păstreze euro", a spus el.

Depozitele din băncile elene au scăzut cu circa 23 miliarde de euro de la mijlocul anului trecut până în martie, la 160 miliarde de euro, potrivit datelor băncii centrale.

Dacă Grecia se va decide să părăsească euro, ar trebui să ceară o întâlnire a miniştrilor de Finanţe şi liderilor ţărilor din zona euro pentru stabilirea condiţiilor.

Pregătirile de ieşire din uniunea monetară ar putea începe odată cu închiderea pieţei obligaţiunilor din New York vineri la ora 17:00 în SUA, ora 23:00 la Frankfurt şi Bruxelles, respectiv miezul nopţii la Atena.

"Trebuie să presupunm că unele planuri au fost deja făcute. Dacă nu, angajaţii FMI şi BCE nu-şi îndeplinesc îndatoririle faţă de acţionari şi contribuabili", a declarat Gabriel Stein, director la Lombard Street Research din Londra.

O ieşire a Greciei din zona euro ar putea fi "tehnic" controlată, a declarat Patrick Honohan, membru în consiliul guvernatorilor BCE, care a analizat într-o lucrare dezmembrarea uniunii monetare între Marea Britanie şi Irlanda în 1984. "Nu este obligatoriu ceva fatal, dar nici atractiv", a spus el. Pentru a acoperi orice deficite de dolari pe piaţa financiară internaţională, ca urmare a panicii, Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei, Banca Japoniei şi Banca Elveţiei vor trebui probabil să pună la dispoziţie liniile de swap majorate după criza financiară din 2008.

După ce Grecia ar cere ieşirea din zona euro, miniştrii de Finanţe s-ar putea întâlni sâmbătă la Bruxelles pentru a pregăti pentru duminică un summit al liderilor statelor, în care să fie finalizat planul, consideră Carsten Brzeski de la ING Group. Grecia se poate aştepta cel mult la un împrumut care să ajute la atenuarea şocului economic, a spus Brzeski."Europa le va arunca probabil câteva oase pentru a se asigura că nu aruncă ţara afară ca pe un câine vagabond", a spus el. În timp ce oficialii eleni ar negocia la Bruxelles, statul elen ar putea anunţa sâmbătă că intenţionează să introducă o nouă monedă, probabil purtând vechea denumire de drahmă. La fel ca cea precedentă şi aceasta va avea un curs liber. Băncile vor trebui însă să convertească toate activele şi pasivele, inclusiv conturi bancare, salarii şi datorii scadente, la un curs de schimb prestabilit. "O ţară care iese din zona euro ar trebui să introducă noua monedă la paritate cu euro", consideră analiştii firmei de cercetare Capital Economics. Guvernul ar putea, de asemenea, să comande noi bancnote şi monezi în acest timp.

Compania De La Rue din Marea Britanie, care tipăreşte bancnote pentru peste 150 de ţări, se pregăteşte deja pentru reintroducerea drahmei, a informat, la sfârşitul săptămânii trecute cotidianul britanic Times.

Până la livrarea noilor bancnote şi monezi, euro ar putea fi folosiţi în continuare pentru achiziţii mici, în timp ce transferurile electronice, precum cele prin intermediul băncilor şi cardurilor, vor creşte, ca urmare a încercărilor populaţiei de a-şi păstra euro pe care îi deţin, potrivit Lombard Street Research.

În acelaşi timp, Grecia ar putea desfăşura trupe chiar de sâmbătă dimineaţa, ar închide graniţele şi ar pregăti ştampilarea euro ca drahme, pe post de soluţie temporară, odată cu anunţul public, afirmă Holland şi Brzeski.

În plus, statul elen va intra aproape imediat în încetare de plăţi, cu o datorie de 280 de miliarde de euro, şi nu va avea acces la opţiuni normale de finanţare precum FMI şi pieţele de capital, potrivit profesorului Charlotte Gaitanides şef de Studii Europene la UIniversitatea Flensburg din Germania.

"Economia Greciei este încă necompetitivă. Valoarea redusă a noii monede va conduce aproape imediat la un deficit masiv al balanţei de plăţi. Asta înseamnă că ţara va trebui să recurgă la FMI", a a spus Gaitanides într-un interviu telefonic.

Negocierile cu FMI se vor derula probabil pe parcursul celei mai mari părţi a weekend-ului, Grecia încercând să câştige concesii la implementarea de reduceri de cheltuieli bugetare. FMI va căuta cele mai stricte condiţii pentru a acorda ajutor ţării, care s-ar găsi în situaţia de a fi încălcat precedenta înţelegere cu instituţia. Fondul trebuie să asigure, astfel, susţinerea acţionarilor mai săraci la un ajutor pentru Grecia.

"FMI trebuie să fie pregătit tehnic pentru orice, întrucât aceasta este treaba sa. Nu este soluţia preferată, dar este una dintre opţiuni", a spus directorul Fondului, Christine Lagarde, într-un interviu săptămâna trecută la postul public de televiziune din Olanda. Miniştrii europeni vor analiza, într-un scenariu al ieşirii Greciei din zona euro, şi statutul de membru UE al Greciei. "Europa nu se va retrage complet. Situaţia este deja extrem de instabilă în Grecia, iar ultimul lucru pe care l-ar vrea politicienii este ca ţara să cadă în anarhie", a spus Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.Sarcina istorică a revenirii la drahmă ar putea fi peste puterile unui guvern proaspăt instalat într-o ţară care are deja probleme cu îndeplinirea condiţiilor de bază ale acordului de ajutor financiar, precum colectarea taxelor. "Sunt convins că nu vor putea derula o ieşire ordonată din zona euro. Grecia este o ţară care nu poate implementa legi. Cum vor putea să ia în secret deciziile de a tipări bani, de a controla băncile, fluxurile de capital şi să creadă că totul se va desfăşura ordonat? Este imposibil", a spus Erik Nielsen, economist şef la UniCredit.

Oricât ar dura pregătirile, informaţii referitoare la ieşirea din zona euro ar putea ajunge în presă, iar grecii, îngrijoraţi de economiile pe care le au în bănci, vor ieşi în stradă. Dintr-un astfel de moment, guvernul naţional şi autorităţile europene se vor grăbi să termine negocierile, să limiteze speculaţiile şi să restabilească ordinea înainte de a informa oficial publicul că euro nu mai este moneda ţării.

"Nu avem niciun motiv să credem că nu vor exista revolte şi violenţă. Ar fi o situaţie dezastruoasă. Oamenii nu înţeleg consecinţele unei ieşiri din zona euro", a declarat Lefteris Farmakis, analist la Nomura International. Odată cu apropierea serii de duminică în Europa, traderii din Wellington, Noua Zeelandă, vor fi primii care se vor confrunta cu deschiderea pieţelor valutare şi de obligaţiuni, odată cu deschiderea acestora la ora locală 7:00 în dimineaţa zilei de luni."Toată lumea va fi online când se deschide piaţa din Noua Zeelandă. Toţi managerii de fonduri din New York vor urmări duminică în SUA ce se întâmplă în Noua Zeelandă", a declarat Sean Keane, analist la firma de consultanţă Triple T Consulting, din Auckland.

Sursa: De Mediafax 

Sursa:  realitatea.net