Europa, marea absentă a “iernii arabe”

Europa trece prin vremuri ciudate şi insidioase, potrivit scriitorului grec Petros Markaris: doar economiştii şi bancherii centrali vorbesc despre crizele prin care trecem cu toţii.Iar rezultatul este că moneda unică devine esenţa Uniunii, raţiunea existenţei sale, singurul său scop, şi nu numai un instrument. “Unitatea UE a fost înlocuită de către unitatea zonei euro. Astăzi, trăim într-o Europă în care numai politicienii şi economiştii au dreptul la cuvânt. Iată de ce dezbaterea este superficială, ca şi majoritatea liderilor europeni, şi unidimensională, ca şi discursul tradiţional al  economiştilor“. Lipsită de o viziune asupra lumii, Europa are interese dar nu şi pasiuni, şi nu mai poate decât să se împartă în două cete, în creditori şi debitori plebeieni. “Ne îndreptăm cu paşi mari spre un război civil european“.

Ca o împuşcătură în întuneric, un nou seism cutremură dintr-o dată ţările musulmane, sub forma unei ofensive extinse a fundamentalismului islamic împotriva Occidentului în sens larg [tot ceea ce nu este lumea islamică] şi videoclipurilor sale execrabile: violenţa se amplifică în arealul mediteranean iar Europa – atât de prinsă de treburile sale interne – îşi dă seama brusc că în faţa uşii sale plouă cu bombe. Ea aţipise satisfăcută după primăvara arabă şi iată că dintr-o dată se trezeşte că a venit iarna. Ea îşi închipuise că eliberarea însemna automat libertate şi constată cu surprindere că revoluţiile sunt întotdeauna precedate de scântei fundamentaliste înainte de a rodi instituţii şi constituţii stabile. Precum Caliban din “Furtuna” lui Shakespeare, manifestanţii strigă: ”E drept că să vorbesc m-ai învăţat, Dar m-am ales cu-atît, că ştiu să blestem. Lovi-te-ar ciuma pentru-nvăţatul ăsta!”

O Federaţie Europeană, nu un subiect tabu

Europa ar putea să zică şi să facă ceva dacă ar renunţa să lase sarcinile care îi revin pe spinarea Statelor Unite ale Americii. Şi nu numai în Afganistan, unde mulţi europeni participă la un război pierdut, şi nu numai în Iran, dar şi în jurul Mării Noastre Mediterane: spre noi vin refugiaţii din Africa de Nord, atunci când nu mor pe mare – şi mor atât de des încât putem să bănuim un anumit grad de neglijenţă criminală din partea noastră. Dacă Europa ar avea propria ei politică externă, ea ar putea acţiona mai bine decât îndepărtata Americă: ar putea influenţa evenimentele, fixa noi priorităţi, oferi perspective bazate pe o cooperare organizată şi nu numai pe cuvinte sau acţiuni războinice.

De-acum înainte, a evoca o Federaţie Europeană nu mai este un subiect tabu. Dar se discută despre aceasta doar în jurul monedei unice sau în termeni vagi, pentru a spune că astfel am fi “stăpânii destinului nostru“. Dar pentru ce politică – dincolo de ordinea internă – vrem să facem Europa? Cu ce idee a lumii, a relaţiei întregului Occident cu Islamul, cu Iranul,cu Israelul şi Palestinei, a conflictului între religii şi în sânul religiilor?

Iarna arabă ne scoate la iveală lipsurile: lipsă de idei, de resurse, lipsa unui guvern comun pentru a înfrunta criza mondială, ceea ce explică tăcerea noastră, sau bâlbâielile fără concretizare ale reprezentanţilor europeni. Greu de spus la ce serveşte Catherine Ashton, învăluită în titlul pompos de Înaltul Reprezentant al UE însărcinat cu politica externă.Nimeni nu ştie exact ce gândesc cei douăzeci şi şapte de miniştri de Externe, figuranţi hibrizi ai unei Uniuni alcătuite din state care nu mai sunt chiar suverane şi nici încă federale. Iar popoarele nu mai controlează practic nimic: nici economia, nici Mediterana, nici războaiele, niciodată puse sub semnul întrebării de către Uniunea Europeană.

Europa poate fi un aliat al primăverilor arabe

Având în vedere istoria ei (o istorie de democraţii şi de state restaurate prin unirea propriilor forţe, după secole de războaie religioase şi ideologice), Europa are instrumentele intelectuale şi politice corespunzătoare pentru a deveni un aliat al primăverilor arabe, trecute în aşteptare, momentan, şi al acestor ţări care nu reuşesc să împreuneze democraţia şi autoritatea indiscutabilă a statului. Europa rămâne încă o referinţă laică pentru toţi cei care – în Libia, în Egipt, în Tunisia – îşi văd democraţiile fie deturnate de către Fraţii Musulmani, fie ameninţate de fundamentaliştii salafişti.

Calea aleasă de Jean Monnet, după al Doilea Război Mondial, a fost cea a reconcilierii intereselor şi pasiunilor, şi deci, cea a organizării punerii în comun a resurselor (cărbune şi oţel), obiecte de discordie  între Germania şi Franţa. Între Europa şi Sudul mediteranean, ar putea fi trasată o cale similară, datorită unei comunităţi nu a cărbunelui şi oţelului, ci a energiei (sau, în viitor, a apei).

Un plan similar a fost propus în octombrie 2011 de către doi economişti de inspiraţie federalistă, Alfonso Iozzo şi Antonio Mosconi. Ideea este că Washington nu ar mai fi în măsură să garanteze stabilitatea şi democraţia în Mediterana şi în Orientul Mijlociu. De unde urgenţa unei Comunităţi Euro-Mediteraneene a Energiei: energie adeseori potenţială, greu de valorizat fără ajutoarele financiare şi tehnologice europene. Vom spune că este doar o comunitate de interese. Ceea ce s-a zis şi pentru Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). În realitate, ambiţia politică este puternică: înlocuirea  modelului hegemonic cu un model paritar şi exigenţe stricte de la aderenţi de a lua angajamente democratice precise, controlate de o adunare parlamentară comună.

Democraţia nu se poate exporta prin războaie

A înlocui sau a dubla puterea Statelor Unite ale Americii în arealul mediteranean înseamnă a lua act de faptul că modelul actual nu funcţionează: acesta considera că putea exporta  democraţia prin războaie, creând state falimentare şi împuternicind state autoritare. Democraţiile (inclusiv Israelul) au susţinut ani de zile fundamentaliştii (talibanii împotriva URSS, Hamas împotriva OLP-ului) şi au ignorat în mod deliberat una dintre sursele majore ale crizei actuale: Arabia Saudită, care finanţează partidele salafiste, care ameninţă tinerele democraţii arabe încă fragede.

Europa trebuie să dea speranţă ţărilor mediteraneene şi să le apere democraţiile. Dacă Uniunea îşi face un guvern, va avea moneda euro şi o politică externă. Numai atunci împuşcăturile pe care le auzim în ţările arabe vor putea trezi, ca în poemul lui Eugenio Montale, o Europă cu o  inimă căreia “îi este silă de orice mişcare, zvâcneşte şi tresaltă rar” [nota traducătorului: "Il cuore che ogni moto tiene a vile raro è squassato da trasalimenti ", din poemul Mia Vita].

Barbara Spinelli - LA REPUBBLICA

sursa: presseurop.eu

Sursa: gandeste.org

Barroso: UE TREBUIE SA DEVINA O FEDERATIE. Nu e de ajuns cedarea de suveranitate economica, UE vrea sa IA DECIZII POLITICE IN LOCUL STATELOR NATIONALE.

Reding, în PE: “Ne trebuie un mecanism permanent de evaluare a justiţiei în toate statele UE”
“Putem trage, în urma acestei dezbateri, două învăţăminte. În primul rând avem nevoie de o abordare indepedentă şi obiectivă a acestor probleme deoarece încălcarea statului de drept nu are nimic de-a face cu culoarea politică. Justiţia trebuie să fie oarbă, nu trebuie să recunoască culoarea politică a partidelor. Iar apoi constatăm că nu avem în UE mecanisme eficiente pentru a îmbunătăţi respectarea statului de drept mai temeinic şi sistemic”, a declarat oficialul CE.
Ea a subliniat că situaţiile din România şi Ungaria din acest an au relevat “atitudini similare în probleme similare”, iar Comisia Europeană, care este gardianul Tratatelor UE, a acţionat în ambele cazuri, “cu corectitudine şi imparţial“. [parol! curat impartial, Coana Viviano!, n.n.]

“Când se încalcă statul de drept şi legislaţia comunitară, Comisia trebuie să rămână fermă în exprimarea îngrijorărilor şi acţiunilor pe care le întreprinde. Aşa a fost nu numai acum, ci şi în trecut“, a afirmat Reding, amintind că în 2009, când era comisar pentru Telecomunicaţii, a deschis o procedură de infringement împotriva României, condusă pe atunci de o guvernare de dreapta, pentru că fusese emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se încerca înlăturarea preşedintelui autorităţii române de reglementare în acest domeniu.

Reding a arătat că nu este exclus ca situaţii similare celor din România şi Ungaria să apară pe viitor şi în alte ţări membre, iar Comisia Europeană recunoaşte că este foarte strictă cu respectarea criteriilor de la Copenhaga, mai ales înaintea de aderarea statelor la Uniune, dar apoi nu mai are niciun instrument pentru a se asigura că principiile europene sunt respectate.

“Trebuie să rămânem foarte fermi cu privire la valorile şi statul de drept. Avem nevoie de un mecanism obiectiv care să poată evalua sistemele justiţiei în toate statele membre“, a spus Reding.

Ea a argumentat că procedurile de infringement sunt prea “tehnice şi lente”pentru o reacţie adecvată la “situaţii de risc grav pentru statul de drept”, iar “opţiunea nucleară prevăzută la Articolul 7 al Tratatului UE nu ar trebui folosită decât numai dacă nu există alte opţiuni“, fiind astfel nevoie de instrumente intermediare de intervenţie.

“Ne trebuie un nou instrument intermediar şi un mecanism mai ţintit, un nou mecanism de măsurare, comparare, jalonare a eficienţei sistemelor judiciare din toate statele membre. Experţii mei dezvoltă în prezent un fel de tablou de bord pentru justiţie în toate statele membre”, a spus Reding, arătând că în următoarele săptămâni va discuta cu Parlamentul European şi miniştrii de justiţie din statele membre despre această iniţiativă.

“Suntem o comunitate de drept şi nu trebuie să mai permitem statului de drept să rămână un obiect al jocului politic al partidelor. Cer Parlamentului European şi Comisiei să mă susţină în această iniţiativă”, a mai spus Reding.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat,miercuri, în discursul de la Strasbourg privind starea Uniunii, că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încălcare a regulilor statului de drept, “constatate în ultimele luni în anumite state UE”.

“În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. PE şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul nostru instituţional. Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre «puterea soft» a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.

Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene oferă Consiliului European, la propunerea Comisiei şi cu consultarea Parlamentului European, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care şi dreptul de vot în cadrul Consiliului.

Hotnews: LIVE VIDEO TEXT Barroso: Comisia Europeana propune un mecanism de supraveghere bancara la nivelul intregii Uniuni/ Sa nu ne temem de cuvinte, trebuie sa ne indreptam catre o federatie de state-natiune. Dezbaterea in PE continua

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a adresat, miercuri, Parlamentului European pledand pentru un plan european care sa permita transformarea Uniunii intr-o federatie de state-natiune. In discursul privind starea Uniunii, Barroso a propus, de asemenea, infiintarea unui mecanism de supraveghere bancara, o autoritatea suprema care sa supervizeze activitatea tuturor bancilor din Zona Euro, nu doar a celor sistemice.
”E o onoare sa stau in fata dumneavoastra. Sustin acest al treilea discurs intr-un context in care UE continua sa fie in criza, criza sociala, criza economica si o criza de incredere.

Cetatenii sunt frustrati, se tem, simt ca modul de viata le este pus in pericol.

In ultimii patru ani am luat decizii pentru a face fata crizei insa, in pofida eforturilor, nu i-am convins pe cetateni, nu am convins pietele. De ce? Pentru ca am permis suspiciuni.

Prea multe decizii sunt luate la nivel de summituri, pentru ca a doua zi aceeasi oameni care le-au sustinut sa le submineze.

Nu e corect sa vedem aceste intalniri la nivel inalt ca pe niste meciuri de box. Daca actorii politici ai UE nu respecta deciziile pe care chiar ei le-au luat, cum sa ii convinga pe altii ca lucrurile se vor rezolva.

Europa are nevoie de o noua directie care nu poate fi bazata pe idei vechi. Europa are nevoie de o noua gandire.

Intr-o lume interconectata, membrii UE pe cont propriu nu pot schimba cursul evenimentelor, insa, in acelasi timp, nu si-au echipat Uniunea cu instrumentele necesare pentru a face fata acestor noi realitati.

Globalizarea cere mai multa uniune, mai multa integrare si mai multa democratie. Asta inseamna sa recunoastem ca stam cu totii in aceeasi barca.

In sec 21, pana si cele mai mari tari europene risca sa fie neinsemnate pe langa tari precum SUA sau China. Europa are toate resursele de care are nevoie. Este timpul sa punem punct inactivitatii.

Sunt aici sa va propun o intelegere care va stabili o legatura de intelegere intre tarile membre. Nu trebuie sa existe dubii cu privire la solidaritatea Uniunii. Tarile nu trebuie sa permita existenta unor dubii cu privire la determinarea lor de a ne reforma impreuna.

In primul rand avem nevoie de teluri sustenabile. Insa putem atinge teluri doar daca suntem competitivi.

In scurt timp, Comisia va prezenta un al doilea act pentru o piata unica.Trebuie sa cream o piata la nivel european.

Trebuie sa exploram telurile verzi. Trebuie sa sustinem inovatia, dezvoltarea, cercetarea si educatia. O coordonare mai buna a taxelor ar fi spre folosul tuturor tarilor membre.Am putea sa continuam cu un buget european dedicat reformelor, investitiilor.

Vreau sa vad daca aceleasi state membre care au vorbit pana acum de crestere si investitii vor sustinea acum bugetul UE. Reformele cer un efort imens de ajustare si functioneaza doar daca au la baza un principiu al egalitatii. Trebuie sa sustinem coeziunea sociala.

Unii spun ca din cauza crizei modelul social european este mort. Nu sunt de acord.Comisia este constienta ca statele membre care au aplicat reformele au intampinat greutati la nivel national insa reformele sunt necesare.

In ceea ce priveste situatia Greciei, daca Grecia imprastie toate dubiile cu privire la disponibitatea de a continua reformele, iar statele membre vor imprastia dubiile cu privire la disponibilitatea de a o ajuta, Grecia va ramane un membru al UE.

Comisia prezinta astazi propuneri pentru un mecanism de supraveghere bancar la nivelul intregii Uniuni. Coordonarea nu mai este suficienta. Mecanismul ar supraveghea toate bancile, nu doar cele sistemice, implicand si supravegherea de catre actorii nationali.

Acesta este un pas vital pentru Uniunea bancara pe care am propus-o anterior. Deciziile economice ale unui stat influenteaza alte state. Pentru a avea rezultate trainice, nu trebuie sa separam institutiile sau sa cream institututii noi.

Reforma economica combinata cu o unitate bancara si monetara, acestia sunt pasii ce trebuie urmati. As vrea sa vad o dezvoltarea a spatiului public in care problemele sunt discutate din perspectiva europeana si nu nationala.

Aceasta este casa democratiei europene, trebuie sa intarim rolul Parlamentului european.

Trebuie sa recunoastem ca dezbaterile au loc in primul rand intre partidele nationale, insa trebuie sa intarim rolul partidelor europene pentru a intari dezbaterea pan-europeana. Cer partidelor politice sa accepte acest pas si pasul urmator de a europeniza alegerile locale.

O uniune politica inseamna ca trebuie sa intarim fundatia constructiei dar si gasim perspective noi. Situatiile din ultimele luni au aratat puterea de reactie dar si slabiciunile institutiilor europene. Mesajul Europei trebuie sa fie unul de solidaritate, democratie, un mesaj al drepturilor omului, prin urmare un mesaj al valorilor europene.

Situatia ingrijoratoare din Siria ne arata ca nu putem sa fim indiferenti. Lumea are nevoie de o Europa care poate trimite misiuni militare pentru a stabiliza zonele care au nevoie. O uniune financiara, economica si politica inseamna ca actuala Uniune trebuie sa evolueze. Sa nu ne temem de cuvinte, avem nevoie sa ne indreptam catre o federatie de state.Azi cer o federatie de state nationale.

Cred intr-o uniune in care oamenii sunt mandri de tara lor dar si de valorile europene. O uniune financiara, economica politica, poate fi inceputa in cadrul tratatelor actualeinsa sunt necesare modificari ale tratatelor pentru a o infaptui. Sa o incepem acum si sa o continuam prin modificarile necesare.

Pana la alegerile europene urmatoare, din 2014, CE va prezenta un model de uniune care trebuie supus dezbaterii europene. Nimeni nu va fi fortat sa intre si nimeni nu va fi fortat sa ramana afara, insa viteza infaptuirii Uniunii nu va fi dictata de cel mai incet participant. Acesta este nivelul deciziilor pe care trebuie sa il luam.

Trebuie sa folosim alegerile din 2014 pentru a discuta aceste lucruri. Vom prezenta propuneri explicite pentru modificari ale tratatelor necesare, inclusiv amendamente pentru sustinerea democratiei.

Unii vor spune ca e prea ambitios, ca nu un proiect realist, insa lasati-ma sa va intreb, e realist sa vedem ce vedem acum in tarile membre, e realist sa vedem cum oamenii imprumuta bani de la banci pentru a-si cumpara casa si apoi trebuie sa dea casa bancii, e realist sa vedem ca 50% dintre tineri nu au locuri de munca? Aceasta situatie nu mai poate continua.

E realist sa le spunem tinerilor ca exista speranta daca stam uniti. Nu trebuie sa ne cerem scuze pentru democratia noastra, pentru dezvoltarea economica sau pentru valorile noastre. Generatiile mai vechi au trecut obstacole mai mari, e randul nostru sa trecem peste un obstacol. Cred ca Europa are un suflet care ne va da puterea sa indeplinim ceea ce ne propunem.”

Barroso ia din nou cuvantul, dupa ce diferiti membri ai PE si-au spus opiniile pe tema propunerii presedintelui CE:

”Ce nu nu reprezinta azi un conses, va deveni consens maine. 14 state europene sunt deja sub supravegherea BCE.

Ne-am pus de acord sa construim mecanismul un jurul BCE. Avem nevoie de un supraveghetor credibil. Mecanismul de supraveghere va intari piata unica, nu e gandit sa limiteze piata unica.

Statele non-euro vor putea sa ia parte la mecanism, la o stransa cooperare financiara. Unele tari europene fac eforturi impresionante de ajustare, insa au problema finantarii economiei din cauza cotaminarii crizei datoriilor suverane la banci.

Criza a fost cauzata de comportamentul iresponsabil al sectorului bancar. Vedem si acum ca unii actori bancari nu au invatat nimic. De aceea trebuie sa reglementam si sa avem o supraveghere eficienta in sectorul financiar.”

UPDATE Decizie esentiala pentru viitorul UE: Curtea Constitutionala a Germaniei a autorizat mecanismele de salvare a euro
UPDATE (ora 10:15) Curtea Constitutionala germana a autorizat miercuri adoptarea de catre administratia de la Berlin a celor mai recente mecanisme de salvare ale Zonei Euro: Mecanismul European de Stabilitate (MES) si Tratatul privind Stabilitatea Coordonarea si Guvernanta (TSCG) in cadrul Uniunii Economice si Monetare, informeaza AFP.
Totodata, judecatorii au stabilit o limita a implicarii financiare a Germaniei in infiintarea MES. Potrivit Curtii Constitutionale germane, fondurile acordate de Germania nu pot sa depaseasca 190 miliarde de euro. O modificare a sumei nu se poate face decat cu aprobarea Parlamentului german, au precizat judecatorii Curtii supreme de la Karlsruhe.

Presedintelui german Joachim Gauck a primit astfel permisiunea de a semna documentele care legifereaza Mecanismul European de Stabilitate si Tratatul de Stabilitate in cadrul Uniunii Economice si Monetare adoptat de Parlamentul german la sfarsitul lunii iunie.

“Cea de a doua camera a Curtii Constitutionale federale a respins amendamentul care stipula ca o ratificare a MES nu poate fi admisa decat daca exista garantii in conformitatea cu legea internationala”, a explicat Curtea. Astfel, guvernul de la Berlin are permisiunea de a participarea guvernului la fondul de urgenta de 500 miliarde euro al statelor din Zona Euro.

(…)

Cotidianul: Liderii de ieri şi România de mâine. Giscard d’Estaing: Europa unită se va opri în Polonia

Europa Unită va fi a statelor euro şi eventual a Poloniei, “o ţară care poate”. Posibila motivaţie pentru neacceptarea altor state: pentru că sunt fundamental orientale. Restul uniunii economice se poate extinde în Ucraina şi Turcia. Criza euro este rodul unei campanii a sistemului bancar din SUA. Sunt afirmaţiile fostului preşedinte Valery Giscard d’Estaing pentru Der Spiegel

Fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing(86 de ani) şi fostul cancelar german Helmut Schmidt (93 de ani), care au pus umărul la crearea sistemului monetar european, după ce SUA au renunţat la etalonul aur şi au anunţat Europa că “dolarul este problema voastră”, vorbesc pentru Der Spiegel despre viitorul UE.

Der Spiegel: Cine va face parte din Statele Unite ale Europei, dacă se va ajunge la ele cândva în viitor? Cei 17membri ai Euro Grupului sau cei 27 de membri ai UE?

Giscard: Categoric cei 17! Cei care se alătura grupului trebuie să fie gata să se integreze. Dar noi nu facem nicio presiune. Dacă danezii sau britanicii sau suedezii nu vor să facă parte, atunci foarte bine. Nu este o sursă de conflict. Dimpotrivă, UE se poate extinde acceptând Ucraina sau Turcia, atât timp cât inima sa cei 17, rămâne neafectată.Putem forma Statele Unite ale Europei însă doar într-un miez, nu într-o uniune mai largă.Canada si Mexicul, de asemenea, nu vor deveni parte a SUA.

Spiegel: Care este defectul din naştere al zonei euro?

Giscard: A fost o greşeală să invităm 27 de state şi apoi să acceptăm 16 sau 17 dintre ele.A fost o greşeală să invităm Grecia. Grecia pur şi simplu nu era pregătită. Grecia este o ţară fundamental orientală. Helmut şi-a exprimat atunci scepticismul. A fost mai inteligent ca mine. Euro Grupul nu trebuie să se extindă la nesfârşit. Sper că nu vom fi foarte deschişi către noi membri, poate cu o singură excepţie: Polonia. Cred că ţara asta are capacitatea şi vointa să facă acest pas. Ar putea merge. Dar nu putem accepta pe altcineva.

Helmut Schmidt: Aceasta este şi opinia mea.

Giscard: Sistemul unei viitoare Europe unite suferă de lipsa democraţiei, susţine Giscard. “Ea trebuie introdusă treptat. Cine este preşedintele permanent al UE în ochii publicului? Herman Van Rompuy? Când va fi stabilit succesorul lui, nu va fi posibil să se organizeze un scrutin. Însă putem extinde cercul democraţiei incluzând Parlamentul European şi parlamentele naţionale.

Iată cei cred cei doi părinţi ai euro despre actuala criză care a lovit moneda unică.

Der Spiegel: Vă temeţi acum de sfârşitul euro?

Schmidt: Euro ne va supravieţui oricum.

Giscard: De ce nu întrebaţi în schimb dacă va dispărea dolarul american sau yenul japozez. Euro este moneda unei regiuni care are mai puţine datorii decât zona dolarului, care are o balanţă comercială excedentară uriaşă şi care are o bancă centrală bine condusă. Rata actuală de schimb este mult peste cea din 2002. De ce atâta îndoială? Suntem victimele unei campanii care îşi are originile în sistemul bancar american. Suntem în mijlocul unei bătălii a comunicării care alimentează mereu speculaţiile.

Radu Tudor: Barroso vrea control mai puternic in Romania

Iata declaratia de acum citeva momente a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso :

“În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. PE şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul instituţional.Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre <puterea soft> a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.

Este evidenta aluzia la Romania. Comisia Europeana considera – in integralitatea ei – ca ce s-a intamplat in Romania ultimilor luni a amenintat democratia. USL, ca motor al vointei populare materializata prin 7,4 milioane de voturi, este pusa la pamint via Bruxelles.

Ce mecanisme pregateste Barroso pentru a putea controla intern mai bine situatia din Romania? La ce credeti ca se refera?

Ghimpele: De ce atâtea intervenţii externe: Băsescu, Barroso şi Merkel, legaţi de aceleaşi idei de cedare a suveranităţii

Tot mai mulţi lideri europeni, printre care se numără cancelarul german Angela Merkel şi Jose Manuel Barroso, militează pentru transformarea Uniunii Europene într-o federaţie, fiecare stat cedând astfel suveranitatea autorităţilor de la Bruxelles şi Strasbourg.

Europa are nevoie de o evoluţie spre o“federaţie de state-naţiune”, a afirmat astăzi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

“Avem nevoie să avansăm spre o federaţie de state-naţiune”, a afirmat Barroso în discursul său privind starea Uniunii, în faţa Parlamentului European. “De asta avem nevoie, este orizontul nostru politic“, a dăugat el.

La ideea lui Barosso aderă şi preşedintele României, Traian Băsescu, acesta susţinând în nenumărate rânduri că Uniunea Europeană trebuie să tindă spre “Statele Unite ale Europei”. La jumătatea lunii august, Băsescu a vorbit la Sulina despre necesitatea realizării Statelor Unite ale Europei, precizând că acesta este punctul său de vedere şi avertizând că “numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară”. ”Avem nevoie să avansăm spre o federaţie de state-naţiune”, a afirmat Băsescu în discursul său privind starea Uniunii, în faţa Parlamentului European. “De asta avem nevoie, este orizontul nostru politic”, a adăugat el.

Angela Merkel este şi ea unul dintre oamenii politici importanţi din Europa care face lobby pentru uniunea politică prin cedarea de suveranitate a statelor membre UE. ”Nu avem nevoie doar de o uniune monetară, ci și de una fiscală, o politică bugetară comună”, a explicat Merkel, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD.

Nota noastra - razbointrucuvant.ro:

Cam asa va arata Europa Federala sau Statele Unite ale Europei: un nucleu de puteri vestice, dominate la randul lor de Germania, care vor controla economic si politic periferia orientala, ce va suporta exclusiv costurile integrarii, fara a avea vreun beneficiu sau vreo participare decizionala.

Cat priveste aluzia lui Barroso despre Romania, se confirma ceea ce am sustinut din capul locului: cazul romanesc este folosit ca precedent si pretext pentru a introduce mecanisme de decizie directa si intruziva a centrului european in statele nationale, ori de cate ori situatia politica interna nu convine eurocratilor. Asadar, se trece la faza capitularii suveranitatii nationale si pe partea politica, nu este de ajuns doar ceaeconomica:

[...]

Interventia in disputa interna, dictarea regulilor jocului, favorizarea unui actor in dauna celorlalti, ignorarea starii de spirit a populatiei sunt lucruri pe care Uniunea Europeana trebuia sa le testeze, trebuia sa vada pana unde poate sa intinda coarda. Si in Romania UE stie, tocmai din cauza lui Basescu, ca poate sa intinda coarda dincolo de orice limita, de orice pastrare a aparentelor. Romania poate fi un excelent precedent pentru UE prin care sa justifice interventia in situatia politica interna a altor tari membre, asa cum a fost un precedent si prin aplicarea austeritatii.

Va dati seama ce ar insemna ca structurile supranationale ale UE sa inceapa sa dicteze cine este conducatorul tarilor membre? Prea putini constientizeaza miza acestor actiuni… Romania este cobai, este teren de experiment social inclusiv in acest caz. In curand, in acest mod, nu vom mai avea nici macar dreptul sa ne alegem gardienii. Ei ne vor fi impusi cu forta, asa cum face UE acum.

[...]

Acelasi joc a facut si comisareasa Reding: Comisarul european Reding vrea MINISTRU EUROPEAN AL JUSTITIEI evocand “PUCIUL” din Romania. CINE SUNT PUCISTII ADEVARATI?

Articol preluat integral din: razbointrucuvant.ro

Sursa: gandeste.org

Plan SECRET de FEDERALIZARE a Republicii Moldova

Transnistria ar putea avea statut de republică în componenţa unei Moldove federale, scrie agenția rusă de presă Regnum, care ar fi intrat în posesia unui plan elaborat de preşedintia irlandeză a OSCE, document calificat drept fals și de OSCE și de autoritățile de la Tiraspol.

Tiraspolul vrea trupe ruseşti pentru a se apăra de "ameninţarea românească"

Potrivit Regnum, documentul, care a parvenit pe adresa redacţiei de la o sursă anonimă, are imprimat antetul oficial al preşedinţiei irlandeze a OSCE și ar fi fost semnat şi de reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ştanski.

Conform planului, Republica Moldova unificată va fi singurul subiect de drept internaţional, dar regiunea transnistreană va avea un statut special. Transnistria va avea propriul buget, drapel, imn, propria stemă şi Constituţie. Limba de stat a regiunii va fi moldoveneasca, iar rusa şi ucraineana vor fi limbi oficiale.

Documentul mai prevede că Transnistria va avea dreptul să iasă din componenţa Republicii Moldova, în cazul în care aceasta se va uni cu un alt stat sau ca urmare a pierderii statalităţii.

Potrivit Publika.md, oficialii de la Tiraspol neagă existenţa unui astfel de plan şi subliniază că jurnaliştii ruşi au încălcat normele deontologice prin publicarea unui asemenea document.

Departamentul relaţii externe al administraţiei de la Tiraspol califică publicarea unui astfel de document drept o provocare, care ar fi fost făcută la comandă.

Actul a fost calificat drept un fals de către misiunea OSCE la Chişinău.

Sursa:  REALITATEA.NET

Federalizarea ca reforma a UE!

O tema de mare interes pentru liderii UE este reforma Uniunii, si femeile au trecut la ofensiva.

Ce proiect de reforma a UE propune D-na Viviane Reding, vice-preşedintele Comisiei Europene?

O UE organizata dupa modelul SUA, ca un stat federal, cu un buget de 35% din PIB.

Acum UE are 1% din PIB-ul uniunii si cu acest buget UE nu poate faca fata stabilizarii monedei Euro.

“Saltul federal” al UE DW

În opinia sa, cel mai bun exemplu îl reprezintă SUA. Cu toate că muntele de datorii apasă greu pe umerii Americii de Nord, iar nivelul deficitului bugetar îl depăşeşte pe cel din zona Euro, dolarul nu a fost niciodată periclitat. “De ce? Pentru că americanii au reuşit să-şi creeze o uniune fiscală şi politică. La fel va trebui să facem şi noi, în primul rând pentru a ne proteja economia, iar în al doilea rând pentru a mai avea şi mâine un cuvânt de spus pe marea scenă politică a lumii“, adaugă vice-preşedintele CE.

“Ne vom păstra diversitatea culturală şi lingvistică. Dar avem nevoie de un Guvern puternic şi de un Parlament altfel structurat – eventual bicameral. Poate ar fi bine să existe un Parlament ales prin referendum şi o cameră a ţărilor, în care fiecare stat să fie reprezentat în mod egal. Şeful Guvernului European ar trebui ales în mod direct de către reprezentanţii popoarelor. Aceasta ar fi democraţia parlamentară de care avem nevoie în Europa“.

Guvernul European ar trebui să dispună de putere în politica externă, în cea de finanţe şi buget. De gestionat ar fi un buget adaptat politicii economice comune. În prezent, bugetul UE însumează, în total, 1% din PIB-ul celor 27 de state membre. În SUA, bugetul federal de care dispune Washingtonul se ridică la 35% din PIB.

Asa-i cand lasi birocratii de la centru sa faca reforme. In viziunea lor reforma presupune fonduri mai mari si mai multa putere la centru, adica centralizare. Reforma UE ar trebui facut de parlamentele nationale, si atunci cu sigurnata ar arata altfel, adica o UE mult mai descentralizata decat cea propusa de functionarii UE.

Daca ne uitam la Romania, vedem ca nici o reforma de regionalizare nu este propusa sau agreata de politicienii de la Bucuresti. Masurile de autonomie se promoveaza din teritoriu.

Am scris la mai multe subiecte, ca tendinta de concentrare a capitalului este principala problema a crizei, ca se incearca iesirea din criza prin colectarea unor sume mai mari la bugetele nationale, ca sa salveze bancile, in loc sa “dinamiteze” bancile si sa lase economia sa “respire”.

Dobanzile si plasamentele bancilor in investitii nerentabile, in general guvernamentale, sunt principala cauza care duce la amplificarea crizei.

Cea mai proasta solutie este concentrarea bugetara.

A face o UE federala, care sa admistreze un buget mai mare, este o forma de concentrare a capitalului care va fi absorbit de sistemul bancar.

Acum se pregateste o tutela a bancilor nationale, de catre Banca Centrala Europeana pentru a dirja centralizat si pentru a proteja sistemul bancar. Asistam la o implementare a centralismului.

Cred ca mult mai bine ar fi fost daca un Parlament European s-ar fi ocupat doar de legiferare si ar fi lasate in seama statelor cheltuielile bugetare.

SUA din bugetul de 35% finanteaza o armata raspandita pe tot mapamondul. UE nu are armata.

Are UE in plan sa finanteze o forta armata? Atunci pentru aparare poate avea un buget central, dar nu de 35%. Angajarea de cheltuieli militare in perioda de criza nu cred este o solutie anticriza.

Poate avea un buget central pentru redistribuirea spre regiunile/tarile mai slabe economic, pentru a realiza o omogenizare a dezvoltarii.

Politica de finantare cu prioritate a producatorilor cu tehnologie avansata mi se pare o alta eroare.

Acesti producatori au deja un avantaj si daca beneficiaza si de finantare privilegiata se accelereaza polarizarea, se provoaca falimentul celor mai putin competitivi. In mod normal ar trebui sprijiniti tocmai cei cu tehnologie mai putin performanta, ca sa-si reinnoiasca tehnologia si sa mentina astfel cocurenta.

Este o eroare sa stimulezi eliminarea de pe piata a competitorilor si sa polarizezi piata.

Politicenii romani au alte prioritati, respectiv cata putere sa acumuleze.

UE nu exista pentru politicienii nostri, si nu au in plan nici probleme de reforma interna.

Nici in mass-media nu exista analize proprii despre subiectul reformei UE, sau criza mondiala. Gasim doar referiri la articole din presa internatioanla si acelea foarte putine.

Jurnalismul romanesc de analize politice si economice este la cota zero, la nivelul la care sunt si politicienii.

Sursa: decantare.wordpress.com

Zona euro s-ar putea transforma într-o federaţie politică, în zece ani, conform unui proiect al liderilor UE

Liderii europeni au pregătit un proiect radical care prevede transformarea zonei euro într-o federaţie politică în termen de zece ani, ceea ce constituie o nouă încercare de câştigare a credibilităţii pe pieţele financiare, informează ziarul The Guardian, în ediţia online.

Propunerile radicale care prevăd transformarea uniunilor fiscale, bancare şi economice într-un sistem politic federal urmează să fie discutate în cursul summitului UE programat să se desfăşoare joi şi vineri la Bruxelles.

Proiectul de şapte pagini, obţinut de ziarul The Guardian, a fost elaborat de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, de Mario Draghi, preşedintele BCE, de Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi de şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker.

Documentul stipulează constituirea unei noi uniuni bancare la nivel european în care BCE să aibă rol de supraveghere, precum şi crearea unor fonduri comune care să fie puse la dispoziţia băncilor pentru remedierea crizelor. 

În plus, Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea fi utilizat ca instrument fiscal în cadrul uniunii bancare, deschizând calea recapitalizării băncilor care au probleme.

Sursa: jurnalul.ro

Uniunea Europeană face paşi spre FEDERALISM

Dezamorsarea crizei datoriilor impune statelor UE o mai mare solidaritate însă pierderea de suveranitate pe care o presupune nu se poate face decât în tăcere pentru a nu trezi suspiciunile antifederaliştilor, relatează AFP.

Soluţia pentru a depăşi criza este să avem "mai multă Europă şi nu mai puţină", a afirmat vineri cancelarul Angela Merkel la încheierea unui summit Italia-Franţa-Germania-Spania la Roma. "Trebuie să dăm un semnal şi să ne apropiem într-o uniune politică. Vrem să lucrăm la o uniune politică mai importantă", a insistat aceasta. Preşedintele UE Herman Van Rompuy a fost desemnat să pregătească un raport cu privire la modalităţile de sporire a integrării în cadrul UE.

În concluziile sale, pe care le va prezenta liderilor UE în cadrul summitului de la 28 şi 29 iunie la Bruxelles, el "este foarte ambiţios, cu idei concrete", a declarat pentru AFP un oficial european.

"El îşi bazează această integrare pe o uniune economică, o uniune bancară, o uniune bugetară şi o uniune politică".

Şeful guvernului italian Mario Monti, de orientare federalist, susţine de asemenea acestă abordare. "Pentru a ieşi în bune condiţii din această criză a zonei euro şi a economiei europene, avantajul integrării este necesar", a declarat acesta vineri. "Cu o Europă federală nu am mai avea această discontinuitate în procesul decizional", susţine ministrul italian al Afacerilor Externe, Enzo Moavero.

Însă federalismul este "un concept foarte sensibil în unele state", deoarece acesta înseamnă cedarea unor părţi a suveranităţii naţionale către instanţe superioare europene, avertizează un oficial european.

Marea Britanie nu vrea să audă despre acest subiect. Franţa este la rândul său foarte reticentă la orice pierdere a suveranităţii. Nu va fi "niciun transfer de suveranitate fără ameliorarea solidarităţii", a avertizat de asemenea preşedintele Francois Hollande în cadrul unei conferinţe de presă comune la Roma. "În Europa este mereu un mare entuziasm pentru împărţirea greutăţilor, dar multe rezerve când este vorba de cedarea suveranităţii la scară europeană", declară anturajul cancelarului Angela Merkel.

Aceste rezerve sunt luate în considerare. "Cuvântul federalism nu a fost folosit în documentul pe care îl va prezenta Herman Van Rompuy, pentru că nu trebuie să trezim demoni vechi", a explicat un oficial european.

"Preşedintele Francois Hollande nu vrea să reînvie" rănile deschise în Franţa după eşecul referendumului privind Constituţia europeană în 2005, a adăugat acesta.În Olanda, unde alegătorii au respins de asemenea proiectul de Constituţie europeană, alegerile legislative anticipate sunt prevăzute la 12 septembrie "iar dezbaterea nu trebuie să se întoarcă spre" viitorul instituţional al UE, a insistat acest responsabil european.

"Construcţia europeană este o suită de compromisuri", aminteşte acesta. Ea include deja elemente de federalism precum BCE şi Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), a subliniat acesta.

Francois Hollande preconizează avansarea "etapă cu etapă". El a reamintit acest lucru în cadrul reuniunii de la Roma. "Renunţarea la suveranitate se va construi în funcţie de mecanismele de suveranitate pe care le vom putea găsi", a afirmat el. Această politică a etapelor s-ar aplica euroobligaţiunilor solicitate de Paris. "Această distribuire comună a datoriilor necesită neapărat o mai mare integrare politică şi va necesita cu siguranţă mai mulţi ani", a explicat premierul francez Jean-Marc Ayrault pentru săptămânalul german Die Zeit.

Sursa:  REALITATEA.NET

De la Frankfurt, ni se pregăteşte GUVERNUL EUROPEI

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a declarat luni că, dacă guvernele din zona euro nu adoptă politici şi măsuri adecvate, acestea ar trebui să poată fi hotărâte de o entitate centrală, spre exemplu de un guvern federal al uniunii monetare.

 

"Cred că, într-o zi, poporul european va avea o confederaţie. Ne putem imagina un guvern federal", a afirmat Trichet într-o conferinţă de presă, citat de Reuters.

El a adăugat că sectorul financar al trebui decuplat de riscul datoriilor de stat din zona euro, propulsat semnificativ de criză.

Trichet a arătat că statele din zona euro trebuie să implementeze "imediat" consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară aprobată în iulie, odată cu al doilea acord de intervenţie financiară internaţională pentru Grecia.

Oficialul a spus că guvernele au progresat doar până la jumătate cu reformele necesare pentru consolidarea sectorului financiar fragil şi a cerut un model

de guvernare mai puternic în zona euro, care să includă, poate, o autoritate centrală capabilă să anuleze sau să modifice deciziile luate de ţări dacă acestea nu se încadrează în reglementările bugetare.

"Este clar că avem nevoie absolută şi totală ca toate deciziile să fie implementate imediat ce au fost luate de diferiţii şefi de stat şi de guvern", a afirmat Trichet.

Preşedintele BCE se referă cel mai probabil la Slovacia, unde şeful unui partid din alianţa de guvernare a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că

parlamentul va vota cel mai devreme în decembrie privind consolidarea Fondului de Stabilitate.

Liderii europeni doresc adoptarea iniţiativei până la începutul lunii octombrie.

Trichet a mai arătat că este nevoie de un val de reforme economice structurale în zona euro, pentru îmbunătăţirea productivităţii, susţinerea creşterii economice şi potenţialului de angajare.

El a adăugat că uniunea monetară are nevoie de o consolidare substanţială a Pactului de Creştere şi Stabilitate, care guvernează politica fiscală a statelor membre.

"Ne putem imagina că mâine, dincolo de ce putem vedea acum, dacă în pofida recomandărilor o ţară nu ia sau nu poate lua deciziile necesare, ar trebui să fie posibil ca acestea să fie luate de la centru, din centrul monedei unice", a comentat oficialul.

El consideră că un guvern economic centralizat al zonei euro ar trebui să devină responsabil pentru sistemul bancar, să permită astfel sectorului financiar să se decupleze de riscurile de ţară.

Mandatul lui Trichet la conducerea BCE se va încheia în luna noiembrie, funcţia urmând să fie preluată de către Mario Draghi, în prezent guvernator al Băncii Italiei.

Sursa: Mediafax

Sursa: money.ro