Reding, în PE: “Ne trebuie un mecanism permanent de evaluare a justiţiei în toate statele UE”
“Putem trage, în urma acestei dezbateri, două învăţăminte. În primul rând avem nevoie de o abordare indepedentă şi obiectivă a acestor probleme deoarece încălcarea statului de drept nu are nimic de-a face cu culoarea politică. Justiţia trebuie să fie oarbă, nu trebuie să recunoască culoarea politică a partidelor. Iar apoi constatăm că nu avem în UE mecanisme eficiente pentru a îmbunătăţi respectarea statului de drept mai temeinic şi sistemic”, a declarat oficialul CE.
Ea a subliniat că situaţiile din România şi Ungaria din acest an au relevat “atitudini similare în probleme similare”, iar Comisia Europeană, care este gardianul Tratatelor UE, a acţionat în ambele cazuri, “cu corectitudine şi imparţial“. [parol! curat impartial, Coana Viviano!, n.n.]
“Când se încalcă statul de drept şi legislaţia comunitară, Comisia trebuie să rămână fermă în exprimarea îngrijorărilor şi acţiunilor pe care le întreprinde. Aşa a fost nu numai acum, ci şi în trecut“, a afirmat Reding, amintind că în 2009, când era comisar pentru Telecomunicaţii, a deschis o procedură de infringement împotriva României, condusă pe atunci de o guvernare de dreapta, pentru că fusese emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se încerca înlăturarea preşedintelui autorităţii române de reglementare în acest domeniu.Reding a arătat că nu este exclus ca situaţii similare celor din România şi Ungaria să apară pe viitor şi în alte ţări membre, iar Comisia Europeană recunoaşte că este foarte strictă cu respectarea criteriilor de la Copenhaga, mai ales înaintea de aderarea statelor la Uniune, dar apoi nu mai are niciun instrument pentru a se asigura că principiile europene sunt respectate.
“Trebuie să rămânem foarte fermi cu privire la valorile şi statul de drept. Avem nevoie de un mecanism obiectiv care să poată evalua sistemele justiţiei în toate statele membre“, a spus Reding.
Ea a argumentat că procedurile de infringement sunt prea “tehnice şi lente”pentru o reacţie adecvată la “situaţii de risc grav pentru statul de drept”, iar “opţiunea nucleară prevăzută la Articolul 7 al Tratatului UE nu ar trebui folosită decât numai dacă nu există alte opţiuni“, fiind astfel nevoie de instrumente intermediare de intervenţie.
“Ne trebuie un nou instrument intermediar şi un mecanism mai ţintit, un nou mecanism de măsurare, comparare, jalonare a eficienţei sistemelor judiciare din toate statele membre. Experţii mei dezvoltă în prezent un fel de tablou de bord pentru justiţie în toate statele membre”, a spus Reding, arătând că în următoarele săptămâni va discuta cu Parlamentul European şi miniştrii de justiţie din statele membre despre această iniţiativă.
“Suntem o comunitate de drept şi nu trebuie să mai permitem statului de drept să rămână un obiect al jocului politic al partidelor. Cer Parlamentului European şi Comisiei să mă susţină în această iniţiativă”, a mai spus Reding.
“În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. PE şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul nostru instituţional. Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre «puterea soft» a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.
Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene oferă Consiliului European, la propunerea Comisiei şi cu consultarea Parlamentului European, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care şi dreptul de vot în cadrul Consiliului.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a adresat, miercuri, Parlamentului European pledand pentru un plan european care sa permita transformarea Uniunii intr-o federatie de state-natiune. In discursul privind starea Uniunii, Barroso a propus, de asemenea, infiintarea unui mecanism de supraveghere bancara, o autoritatea suprema care sa supervizeze activitatea tuturor bancilor din Zona Euro, nu doar a celor sistemice.
”E o onoare sa stau in fata dumneavoastra. Sustin acest al treilea discurs intr-un context in care UE continua sa fie in criza, criza sociala, criza economica si o criza de incredere. Cetatenii sunt frustrati, se tem, simt ca modul de viata le este pus in pericol.
In ultimii patru ani am luat decizii pentru a face fata crizei insa, in pofida eforturilor, nu i-am convins pe cetateni, nu am convins pietele. De ce? Pentru ca am permis suspiciuni.
Prea multe decizii sunt luate la nivel de summituri, pentru ca a doua zi aceeasi oameni care le-au sustinut sa le submineze.
Nu e corect sa vedem aceste intalniri la nivel inalt ca pe niste meciuri de box. Daca actorii politici ai UE nu respecta deciziile pe care chiar ei le-au luat, cum sa ii convinga pe altii ca lucrurile se vor rezolva.
Europa are nevoie de o noua directie care nu poate fi bazata pe idei vechi. Europa are nevoie de o noua gandire.Intr-o lume interconectata, membrii UE pe cont propriu nu pot schimba cursul evenimentelor, insa, in acelasi timp, nu si-au echipat Uniunea cu instrumentele necesare pentru a face fata acestor noi realitati.
Globalizarea cere mai multa uniune, mai multa integrare si mai multa democratie. Asta inseamna sa recunoastem ca stam cu totii in aceeasi barca.
In sec 21, pana si cele mai mari tari europene risca sa fie neinsemnate pe langa tari precum SUA sau China. Europa are toate resursele de care are nevoie. Este timpul sa punem punct inactivitatii.
Sunt aici sa va propun o intelegere care va stabili o legatura de intelegere intre tarile membre. Nu trebuie sa existe dubii cu privire la solidaritatea Uniunii. Tarile nu trebuie sa permita existenta unor dubii cu privire la determinarea lor de a ne reforma impreuna.
In primul rand avem nevoie de teluri sustenabile. Insa putem atinge teluri doar daca suntem competitivi.
In scurt timp, Comisia va prezenta un al doilea act pentru o piata unica.Trebuie sa cream o piata la nivel european.
Trebuie sa exploram telurile verzi. Trebuie sa sustinem inovatia, dezvoltarea, cercetarea si educatia. O coordonare mai buna a taxelor ar fi spre folosul tuturor tarilor membre.Am putea sa continuam cu un buget european dedicat reformelor, investitiilor.
Vreau sa vad daca aceleasi state membre care au vorbit pana acum de crestere si investitii vor sustinea acum bugetul UE. Reformele cer un efort imens de ajustare si functioneaza doar daca au la baza un principiu al egalitatii. Trebuie sa sustinem coeziunea sociala.
Unii spun ca din cauza crizei modelul social european este mort. Nu sunt de acord.Comisia este constienta ca statele membre care au aplicat reformele au intampinat greutati la nivel national insa reformele sunt necesare.
In ceea ce priveste situatia Greciei, daca Grecia imprastie toate dubiile cu privire la disponibitatea de a continua reformele, iar statele membre vor imprastia dubiile cu privire la disponibilitatea de a o ajuta, Grecia va ramane un membru al UE.
Comisia prezinta astazi propuneri pentru un mecanism de supraveghere bancar la nivelul intregii Uniuni. Coordonarea nu mai este suficienta. Mecanismul ar supraveghea toate bancile, nu doar cele sistemice, implicand si supravegherea de catre actorii nationali.
Acesta este un pas vital pentru Uniunea bancara pe care am propus-o anterior. Deciziile economice ale unui stat influenteaza alte state. Pentru a avea rezultate trainice, nu trebuie sa separam institutiile sau sa cream institututii noi.
Reforma economica combinata cu o unitate bancara si monetara, acestia sunt pasii ce trebuie urmati. As vrea sa vad o dezvoltarea a spatiului public in care problemele sunt discutate din perspectiva europeana si nu nationala.
Aceasta este casa democratiei europene, trebuie sa intarim rolul Parlamentului european.
Trebuie sa recunoastem ca dezbaterile au loc in primul rand intre partidele nationale, insa trebuie sa intarim rolul partidelor europene pentru a intari dezbaterea pan-europeana. Cer partidelor politice sa accepte acest pas si pasul urmator de a europeniza alegerile locale.
O uniune politica inseamna ca trebuie sa intarim fundatia constructiei dar si gasim perspective noi. Situatiile din ultimele luni au aratat puterea de reactie dar si slabiciunile institutiilor europene. Mesajul Europei trebuie sa fie unul de solidaritate, democratie, un mesaj al drepturilor omului, prin urmare un mesaj al valorilor europene.
Situatia ingrijoratoare din Siria ne arata ca nu putem sa fim indiferenti. Lumea are nevoie de o Europa care poate trimite misiuni militare pentru a stabiliza zonele care au nevoie. O uniune financiara, economica si politica inseamna ca actuala Uniune trebuie sa evolueze. Sa nu ne temem de cuvinte, avem nevoie sa ne indreptam catre o federatie de state.Azi cer o federatie de state nationale.Cred intr-o uniune in care oamenii sunt mandri de tara lor dar si de valorile europene. O uniune financiara, economica politica, poate fi inceputa in cadrul tratatelor actualeinsa sunt necesare modificari ale tratatelor pentru a o infaptui. Sa o incepem acum si sa o continuam prin modificarile necesare.
Pana la alegerile europene urmatoare, din 2014, CE va prezenta un model de uniune care trebuie supus dezbaterii europene. Nimeni nu va fi fortat sa intre si nimeni nu va fi fortat sa ramana afara, insa viteza infaptuirii Uniunii nu va fi dictata de cel mai incet participant. Acesta este nivelul deciziilor pe care trebuie sa il luam.
Trebuie sa folosim alegerile din 2014 pentru a discuta aceste lucruri. Vom prezenta propuneri explicite pentru modificari ale tratatelor necesare, inclusiv amendamente pentru sustinerea democratiei.
Unii vor spune ca e prea ambitios, ca nu un proiect realist, insa lasati-ma sa va intreb, e realist sa vedem ce vedem acum in tarile membre, e realist sa vedem cum oamenii imprumuta bani de la banci pentru a-si cumpara casa si apoi trebuie sa dea casa bancii, e realist sa vedem ca 50% dintre tineri nu au locuri de munca? Aceasta situatie nu mai poate continua.
E realist sa le spunem tinerilor ca exista speranta daca stam uniti. Nu trebuie sa ne cerem scuze pentru democratia noastra, pentru dezvoltarea economica sau pentru valorile noastre. Generatiile mai vechi au trecut obstacole mai mari, e randul nostru sa trecem peste un obstacol. Cred ca Europa are un suflet care ne va da puterea sa indeplinim ceea ce ne propunem.”
Barroso ia din nou cuvantul, dupa ce diferiti membri ai PE si-au spus opiniile pe tema propunerii presedintelui CE:
”Ce nu nu reprezinta azi un conses, va deveni consens maine. 14 state europene sunt deja sub supravegherea BCE.
Ne-am pus de acord sa construim mecanismul un jurul BCE. Avem nevoie de un supraveghetor credibil. Mecanismul de supraveghere va intari piata unica, nu e gandit sa limiteze piata unica.
Statele non-euro vor putea sa ia parte la mecanism, la o stransa cooperare financiara. Unele tari europene fac eforturi impresionante de ajustare, insa au problema finantarii economiei din cauza cotaminarii crizei datoriilor suverane la banci.
Criza a fost cauzata de comportamentul iresponsabil al sectorului bancar. Vedem si acum ca unii actori bancari nu au invatat nimic. De aceea trebuie sa reglementam si sa avem o supraveghere eficienta in sectorul financiar.”
UPDATE Decizie esentiala pentru viitorul UE: Curtea Constitutionala a Germaniei a autorizat mecanismele de salvare a euro
UPDATE (ora 10:15) Curtea Constitutionala germana a autorizat miercuri adoptarea de catre administratia de la Berlin a celor mai recente mecanisme de salvare ale Zonei Euro: Mecanismul European de Stabilitate (MES) si Tratatul privind Stabilitatea Coordonarea si Guvernanta (TSCG) in cadrul Uniunii Economice si Monetare, informeaza AFP.
Totodata, judecatorii au stabilit o limita a implicarii financiare a Germaniei in infiintarea MES. Potrivit Curtii Constitutionale germane, fondurile acordate de Germania nu pot sa depaseasca 190 miliarde de euro. O modificare a sumei nu se poate face decat cu aprobarea Parlamentului german, au precizat judecatorii Curtii supreme de la Karlsruhe. Presedintelui german Joachim Gauck a primit astfel permisiunea de a semna documentele care legifereaza Mecanismul European de Stabilitate si Tratatul de Stabilitate in cadrul Uniunii Economice si Monetare adoptat de Parlamentul german la sfarsitul lunii iunie.
“Cea de a doua camera a Curtii Constitutionale federale a respins amendamentul care stipula ca o ratificare a MES nu poate fi admisa decat daca exista garantii in conformitatea cu legea internationala”, a explicat Curtea. Astfel, guvernul de la Berlin are permisiunea de a participarea guvernului la fondul de urgenta de 500 miliarde euro al statelor din Zona Euro.
(…)
Europa Unită va fi a statelor euro şi eventual a Poloniei, “o ţară care poate”. Posibila motivaţie pentru neacceptarea altor state: pentru că sunt fundamental orientale. Restul uniunii economice se poate extinde în Ucraina şi Turcia. Criza euro este rodul unei campanii a sistemului bancar din SUA. Sunt afirmaţiile fostului preşedinte Valery Giscard d’Estaing pentru Der SpiegelFostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing(86 de ani) şi fostul cancelar german Helmut Schmidt (93 de ani), care au pus umărul la crearea sistemului monetar european, după ce SUA au renunţat la etalonul aur şi au anunţat Europa că “dolarul este problema voastră”, vorbesc pentru Der Spiegel despre viitorul UE.
Der Spiegel: Cine va face parte din Statele Unite ale Europei, dacă se va ajunge la ele cândva în viitor? Cei 17membri ai Euro Grupului sau cei 27 de membri ai UE?
Giscard: Categoric cei 17! Cei care se alătura grupului trebuie să fie gata să se integreze. Dar noi nu facem nicio presiune. Dacă danezii sau britanicii sau suedezii nu vor să facă parte, atunci foarte bine. Nu este o sursă de conflict. Dimpotrivă, UE se poate extinde acceptând Ucraina sau Turcia, atât timp cât inima sa cei 17, rămâne neafectată.Putem forma Statele Unite ale Europei însă doar într-un miez, nu într-o uniune mai largă.Canada si Mexicul, de asemenea, nu vor deveni parte a SUA.
Spiegel: Care este defectul din naştere al zonei euro?
Giscard: A fost o greşeală să invităm 27 de state şi apoi să acceptăm 16 sau 17 dintre ele.A fost o greşeală să invităm Grecia. Grecia pur şi simplu nu era pregătită. Grecia este o ţară fundamental orientală. Helmut şi-a exprimat atunci scepticismul. A fost mai inteligent ca mine. Euro Grupul nu trebuie să se extindă la nesfârşit. Sper că nu vom fi foarte deschişi către noi membri, poate cu o singură excepţie: Polonia. Cred că ţara asta are capacitatea şi vointa să facă acest pas. Ar putea merge. Dar nu putem accepta pe altcineva.
Helmut Schmidt: Aceasta este şi opinia mea.
Giscard: Sistemul unei viitoare Europe unite suferă de lipsa democraţiei, susţine Giscard. “Ea trebuie introdusă treptat. Cine este preşedintele permanent al UE în ochii publicului? Herman Van Rompuy? Când va fi stabilit succesorul lui, nu va fi posibil să se organizeze un scrutin. Însă putem extinde cercul democraţiei incluzând Parlamentul European şi parlamentele naţionale.
Iată cei cred cei doi părinţi ai euro despre actuala criză care a lovit moneda unică.
Der Spiegel: Vă temeţi acum de sfârşitul euro?
Schmidt: Euro ne va supravieţui oricum.
Giscard: De ce nu întrebaţi în schimb dacă va dispărea dolarul american sau yenul japozez. Euro este moneda unei regiuni care are mai puţine datorii decât zona dolarului, care are o balanţă comercială excedentară uriaşă şi care are o bancă centrală bine condusă. Rata actuală de schimb este mult peste cea din 2002. De ce atâta îndoială? Suntem victimele unei campanii care îşi are originile în sistemul bancar american. Suntem în mijlocul unei bătălii a comunicării care alimentează mereu speculaţiile.
Iata declaratia de acum citeva momente a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso :
“În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. PE şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul instituţional.Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre <puterea soft> a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru”, a declarat Barroso, în discursul susţinut în plenul Parlamentului European, fără a face referire clară la o anumită ţară membră.
Este evidenta aluzia la Romania. Comisia Europeana considera – in integralitatea ei – ca ce s-a intamplat in Romania ultimilor luni a amenintat democratia. USL, ca motor al vointei populare materializata prin 7,4 milioane de voturi, este pusa la pamint via Bruxelles.
Ce mecanisme pregateste Barroso pentru a putea controla intern mai bine situatia din Romania? La ce credeti ca se refera?
Tot mai mulţi lideri europeni, printre care se numără cancelarul german Angela Merkel şi 
Jose Manuel Barroso, militează pentru transformarea Uniunii Europene într-o federaţie, fiecare stat cedând astfel suveranitatea autorităţilor de la Bruxelles şi Strasbourg. Europa are nevoie de o evoluţie spre o“federaţie de state-naţiune”, a afirmat astăzi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
“Avem nevoie să avansăm spre o federaţie de state-naţiune”, a afirmat Barroso în discursul său privind starea Uniunii, în faţa Parlamentului European. “De asta avem nevoie, este orizontul nostru politic“, a dăugat el.
La ideea lui Barosso aderă şi preşedintele României, Traian Băsescu, acesta susţinând în nenumărate rânduri că Uniunea Europeană trebuie să tindă spre “Statele Unite ale Europei”. La jumătatea lunii august, Băsescu a vorbit la Sulina despre necesitatea realizării Statelor Unite ale Europei, precizând că acesta este punctul său de vedere şi avertizând că “numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară”. ”Avem nevoie să avansăm spre o federaţie de state-naţiune”, a afirmat Băsescu în discursul său privind starea Uniunii, în faţa Parlamentului European. “De asta avem nevoie, este orizontul nostru politic”, a adăugat el.
Angela Merkel este şi ea unul dintre oamenii politici importanţi din Europa care face lobby pentru uniunea politică prin cedarea de suveranitate a statelor membre UE. ”Nu avem nevoie doar de o uniune monetară, ci și de una fiscală, o politică bugetară comună”, a explicat Merkel, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD.
Cam asa va arata Europa Federala sau Statele Unite ale Europei: un nucleu de puteri vestice, dominate la randul lor de Germania, care vor controla economic si politic periferia orientala, ce va suporta exclusiv costurile integrarii, fara a avea vreun beneficiu sau vreo participare decizionala.
Cat priveste aluzia lui Barroso despre Romania, se confirma ceea ce am sustinut din capul locului: cazul romanesc este folosit ca precedent si pretext pentru a introduce mecanisme de decizie directa si intruziva a centrului european in statele nationale, ori de cate ori situatia politica interna nu convine eurocratilor. Asadar, se trece la faza capitularii suveranitatii nationale si pe partea politica, nu este de ajuns doar ceaeconomica: [...]
Interventia in disputa interna, dictarea regulilor jocului, favorizarea unui actor in dauna celorlalti, ignorarea starii de spirit a populatiei sunt lucruri pe care Uniunea Europeana trebuia sa le testeze, trebuia sa vada pana unde poate sa intinda coarda. Si in Romania UE stie, tocmai din cauza lui Basescu, ca poate sa intinda coarda dincolo de orice limita, de orice pastrare a aparentelor. Romania poate fi un excelent precedent pentru UE prin care sa justifice interventia in situatia politica interna a altor tari membre, asa cum a fost un precedent si prin aplicarea austeritatii.
Va dati seama ce ar insemna ca structurile supranationale ale UE sa inceapa sa dicteze cine este conducatorul tarilor membre? Prea putini constientizeaza miza acestor actiuni… Romania este cobai, este teren de experiment social inclusiv in acest caz. In curand, in acest mod, nu vom mai avea nici macar dreptul sa ne alegem gardienii. Ei ne vor fi impusi cu forta, asa cum face UE acum.
[...]
