Acest articol apartine blogului SECRETELE SISTEMULUI
Atunci când în Apoc. 12 profeţia ne spune că femeia (Biserica creştină) a fugit în pustie departe de faţa şarpelui, noi înţelegem că deşi este vorba despre un termen care simbolizează Biserica (femeia) nu putem spune că a fost vorba de o fugă metaforică, simbolică ci de una reală. De la ce ar fi putut fugii Biserica creştină în mod spiritual? de la dogmele ei? Istoria şi Noul Testament ne dovedesc cu prisosinţă, că Biserica primară creştină a fugit în mod real, fiind declanşată o mare prigoană împotriva ei de către iudaism. Saul, mai târziu numit Pavel, a fost unul dintre prigonitorii Bisericii creştine care au urmărit-o în fuga ei la Damasc. Dar Biserica creştină nu a fugit numai de frica prigonitorilor ei, ea trebuia să-şi îndeplinească mandatul cu trimiterea ei în toată lumea pentru vestirea Evangheliei. Astfel, unii au înpins (persecuţia creştinilor la Ierusalim), alţii au tras (împlinirea însărcinării vestirii Evangheliei) şi planul lui Dumnezeu a fost îndeplinit. Biserica creştină primară a zburat pe aripile vulturului Roman în tot Imperiul, şi în special în Europa.
Femeia a ajuns în pustie (Europa păgână) pe traseul: Asia mică, Grecia, Italia.
"Soarele" idolatru păgân, făcea ca teritoriul acesta să fie un pustiu lipsit de verdeaţa unei adevărate spiritualităţi. Nu degeaba se spune că filozoful grec Demostene umbla la miezul zilei cu un felinar strigând "caut un om". Desigur că oameni erau destui în jurul lui, dar erau lipsiţi de umanitate.
Biserica creştină, departe de aşezămintele iudaismului, a societăţii care credea în Dumnezeul cel viu şi creator, a fost hrănită în acest pustiu spiritual păgân, de către cei doi măslini, sau cei doi martori (Vechiul şi Noul Testament), timp de 1260 ani. Nereuşind prin acţiunile sale de la distanţă, balaurul a schimbat strategia de acţiune şi a pornit să facă război direct cu femeia - Apoc.12,13-17.
Plecând după femeie, balaurul ajunge în locul în care a fugit femeia şi va apare, va scoate capul în anul 1789 în Franţa revoluţionară, de unde începe să se ridice mereu.
Franţa era considerată fiica cea mare a Bisericii catolice şi este numită în Apocalips ca fiind teritorial "piaţa cetăţii celei mari" - Apoc 11,7-8.
Primul lucru pe care balaurul l-a făcut, după ce a scos capul în "piaţa cetăţii celei mari", a fost să lupte împotriva celor doi martori (Vechiul şi Noul Testament). Franţa revoluţionară interzice religia creştină şi Biblia, declarându-se un stat ateu. Bibliile sunt strânse pentru a fi arse în centrul Parisului.
În Apoc. 11,8, aflăm pentru prima dată în Biblie despre "cetatea cea mare", şi aflăm despre ea că are o piaţă a ei. Puţin mai târziu, în cap. 16,10, vom constata că există şi un scaun de domnie al acestei cetăţi - "scaunul de domnie al fiarei".
Fiara, despre care ne vorbeşte Apoc.16,10, ca orce fiară în limbaj profetic înseamnă o împărăţie. ("...împărăţia fiarei a fost acoperită de întunerec"), şi orice împărăţie are un împărat care are un scaun al său de domnie, un sediu al puterii sale.
Mulţi dintre noi am fost martori ai apariţiei Uniunii Europene. Procesul de formare a fost început cu cca. 50 de ani în urmă. S-a început prin o colaborare a mai multor state Europene pentru formarea unei pieţe comune a cărbunelui, pentru a se ajunge în scurt timp la "Piaţa comună" a celor 10, care avea în vedere o largă colaborare economică. Au fost desfiinţate barierele vamale permiţând libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor. S-a înfiinţat chiar şi un parlament comunitar care urmăreşte introducerea unei legislaţii comune. Numărul ţărilor participante s-a extins mereu şi cea mai mare parte din ele au adoptat moneda unică Euro renunţănd la monezile lor naţionale. A fost constituit chiar un nucleu al unei forţe militare a UE şi se are în obiectiv numirea unei persoane care să vorbească în numele întregii Uniuni Europene, omolog preşedinţilor altor state sau şefi de guvern. Pentru aceasta s-a întocmit un proiect al unei Constituţii Europene, care acum se află în largă dezbatere.
După cum este uşor de observat, pentru edificarea U.E., de la început s-a promovat o politică a paşilor mărunţi dar siguri, pentru a nu compromite cu nimic edificarea acestui grandios vis al europenilor. Se ştie că în istoria Europei, au fost mai multe tentative care până la urmă au eşuat, (Carol cel Mare, Napoleon, Hitler, De Gaul, etc.). Europenii au învăţat bine lecţiile istoriei, şi s-au decis să se apropie de acest obiectiv cu paşi mărunţi dar siguri, pentru a nu mai speria "păsărica".
Bugetul UE, are în vedere extinderea teritorială a Uniunii şi stabilirea unor graniţe sigure. Aceste graniţe, sunt de fapt "zidurile cetăţii celei mari" iar punctele vamale, sunt porţile prin care se poate pătrunde în cetatea cea mare.
Dacă ne uităm mai atent la fizionomia acestei alcătuiri pe care o numim U.E., vom observa că ea seamănă exact cu descrierea pe care o face profetul Daniel, atunci când face descrierea degetelor de la picioarele marelui chip pe care Nabucodonosor, împăratul Babiloniei l-a văzut în vis.
Daniel 2,41-42: "Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor parte de lut de olar (teracotă, adică pământ ars) şi parte de fier, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită; dar va rămânea în ea ceva din tăria ferului, tocmai aşa cum ai văzut ferul amestecat cu lutul.. Şi după cum degetele de la picioare au parte de fier şi parte de lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte plăpândă.". Este exact fizionomia U.E de astăzi care este formată din ţări puternice (Germania, Franţa, Anglia, Italia) şi din altele slabe sau foarte slabe precum degetele picioarelor. care şi ele sunt mai mari şi mai mici.
Daniel deci, a văzut E.U. aşa cum a văzut şi celelalte mari imperii care s-au succedat la hegemonia puterilor mondiale (Babilonia, Medo-Persia, Grecia şi Roma). El a văzut picioarele şi labele picioarlor, aşa cum a văzut capul, braţele şi pieptul, pântecele, şi coapsele.
În zilele noastre U.E este o realitate pe care nu o poate constata nimeni şi pe care o pot certifica milioane de oameni care se pot legitima scoţând din buzunar paşaportul lor pe care scrie "Uniunea Europeană".
Cetăţenii U.E îşi pot stabili domiciliul lor oriunde vor în U.E. şi pot cumpăra propietăţi imobiliare de case şi terenuri. Ca urmare ei se pot căsători şi forma familii mixte din punct de vedere al naţionalităţii. Prin aceasta se urmăreşte mixarea populaţiilor extrem de diverse pe continentul European şi care a fost mereu inamicul numărul unu al realizării unei durabile unităţi. Este uşor de dedus că dacă cetăţenii U.E se vor amesteca prin căsătorie şi proprietăţi; ei au nevoie de liberă circulaţie şi comunicare în cadrul rudeniilor formate, şi nu mai pot concepe existenţa unor războaie pentru cuceriri teritoriale aşa cum au avut loc în trecut, Europa fiind continentul de unde s-au aprins cele două mari războaie mondiale.
Profeţia biblică ne vorbeşte chiar şi despre acest aspect în Daniel 2,43: "Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu se vor lipi unul de altul, după cum ferul nu se poate uni cu lutul". Aluzia aceasta, prin care se stabileşte că această unitate nu va fi de lungă durată, a făcut pe mulţi să tragă concluzia că Biblia profetizează că formarea UE este imposibilă. Greşit! Atunci când profeţia spune: "dar nu vor fi lipi unul de altul, după cum ferul nu se poate uni cu lutul" - Daniel 2,43 - aceasta nu înseamnă nici de cum, că nu va exista o tentativă de unitate. Împlinirea profeţiei este tocmai această tentativă la care asistăm acum. Şi tot împlinire a profeţie va fi faptul că unitatea pe care această tentativă o urmăreşte nu se va realiza durabil, adică pentru un timp mai lung.
Dacă citim cu mare atenţie, înţelegem bine că Biblia prin faptul că ne descrie fizionomia picioarelor de la chipul văzut, ne spune că, istoric va avea loc o unitate statală asemenea celor văzute mai înainte dar că această unitatea statală nu va fi de durată. Euro-optimiştii visează desigur la formarea unei Uniuni puternice şi durabile de tipul Statelor Unite ale Americii. Profeţia însă ne spune clar că deşi visul acesta se va realiza în parte, el nu va realiza o unitate viabilă în timp şi nu numai pentru că statele din care această Uniune vor cuprinde şi state mai slabe. Şi în cadrul SUA sunt multe state slabe şi totuşi aceasta durează de peste 200 de ani. UE nu va dura pentru că în timpul formării ei va avea loc marele eveniment al revenirii Domnului Isus în slavă.
Ce va determina acest eveniment? Factorul determinant, declanşator, va fi ajungerea "rămăşiţei" femeii care a fugit în pustie în primejdie de moarte din partea balaurului care a apărut în piaţa cetăţii celei mari şi care s-a ridicat mereu reuşind să atragă de partea sa întreaga omenire, formând chiar o trinitate abisală prin care intenţionază să se opună trinităţii Divine (Balaur, fiara, şi proorocul mincinos) - Apoc. 16,13.14. Apoc. 12,17.
"Rămăşiţa", aşa cum ne spune chiar termenul acesta, este acea parte din femeia curată, (Biserica creştină) care pun mai pe sus Legea lui Dumnezeu şi a împărăţiei Sale, faţă de legea Babilonului modern format care va stăpâni peste întreg pământul.
Apoc. 12,17: "Şi Balaurul mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţiei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu, şi ţin mărturia lui Isus Hristos".
Apoc. 14,12: "Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus".
Profeţia ne spune că forma de guvernământ pe care o va avea UE, va fi conducerea democratică şi nu una dictatorială, totalitară. Apoc. 17,12-13: "Cele zece coarne pe care le-ai văzut, sunt zece împăraţi, care nu au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara, Toţi au acelaş gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor".
Ioan vede aceste coarne, prin care urma să se facă judecarea executorie a femeii desfrânate, adică a Bisericii corupte de la adevărul biblic, dar observă că aceste coarne nu aveau puterea necesară menirii lor, erau coarne de carton... Ne spune totuş că deşi ele nu au puterea împărătească dioctatorială de care au trebuinţă, ele vor primi această putere, dar pentru un timp foartre scurt, şi o vor folosi în favoarea fiarei, adică a balaurului care dorea să nimicească femeia curată. Femeia curată de altă dată devenind colaboratoare cu Balaurul, face ca acesta să-şi îndrepte toată mânia lui împotriva a ceea ce a mai rămas din femeia curată, adică împotriva "rămăşiţei".
Tot profeţia din Daniel 2,44 ne spune că: "...în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată.
Daniel 2,43: "Aceasta înseamnă piatra pe care ai văzut-o deslipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini, şi care a sfărâmat fierul... (amestecat cu lutul...).
Daniel 2,34: "Tu te uitai la el, şi s-a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier şi de lut ale chipului şi le-a făcut bucăţi.
Puterea împărătească pe care o vor primi coarnele (primele state care au format UE, la început "piaţa comună a celor 10") trebuie pusă în legătură simplă cu evenimentele finale din plaga 6-a - secarea Eufratului şi venirea împăraţilor din răsărit. Apoc. 16,12: "Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din răsărit".
Pe timpul lui Ioan, probabil nu exista termenul de putere totalitară sau putere dictatorială. Dar acesti termeni moderni deşi sunt mai elocvenţi, ei exprimă ceea ce Ioan denumea puterea împărătească, pentru că forma de guvernare din vremea lui Ioan era cea a unei persoane numită împărat, care avea putere discreţionară, dictatorială sau totalitară. Pe scurt, venirea la putere în UE a unor partide de extrema stângă, comunistă, cu sprijinul Chinei şi a Coreei de Nord, ca singura soluţie de contracarare a anarhiei produsă în democraţiile occidentate de boicotul livrărilor de petrol arab (secarea Eufratului) va face ca actuala guvernare democratică să fie înlocuită cu o guvernare de tip dictatatorial.
Motivul principal al ajungerii la putere a totalitarismului comunist fiind boicotul livrărilor de petrol arab, care va paraliza economiile occidentale, producând haos şi anarhie va determina trimiterea în Orientul Mijlociu a Forţei militare de intervenţie, care actualmente este în formare cu scopul de a fi folosită defensiv sau pentru asigurarea păcii şi este formată numai din profesionişti.
Sursa: secretele--sistemului.blogspot.com
