Uniunea Europeană elaborează planuri de urgenţă pentru limitarea efectelor unei ieşiri a Greciei din uniunea monetară, au recunoscut oficiali europeni citaţi de Wall Street Journal, deşi, la nivel european, Comisia Europeană insistă că nu se pune problema scoaterii Greciei din zona euro. Conform WSJ, experţii Comisiei Europene, ai BCE şi ai instituţiilor financiare naţionale au primit ordine să elaboreze planuri de urgenţă pentru situaţia în care Grecia ar părăsi zona euro, în contextul crizei politice de la Atena şi al noului scrutin legislativ programat în iunie.
Liderii europeni insistă, la nivel oficial, că Grecia va rămâne în zona euro, dar comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht, a declanşat un scandal vineri declarând că Executivul UE şi BCE elaborează "scenarii de urgenţă pentru cazul în care Grecia nu ar putea fi salvată". Măsurile de siguranţă financiară vor trebui consolidate pentru a li se oferi garanţii pieţelor financiare, notează Wall Street Journal, iar ţări ca Spania şi Italia nu vor avea pur şi simplu voie să intre în incapacitate de plată în valul de panică ce s-ar declanşa dacă Grecia ar ieşi din zona euro.
Pe fondul semnele de întrebare din ce în ce mai mari, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a recunoscut că Berlinul este pregătit pentru orice eventualitate: "Cetăţenii se aşteaptă ca noi să fim pregătiţi pentru orice situaţie". În acelaşi timp, Wolfgang Schauble, unul dintre cei mai fervenţi critici ai Greciei, afirmă că instabilitatea pieţelor financiare generată de criza din zona euro ar putea dura încă un an sau doi. "În privinţa crizei de încredere în moneda euro..., în 12 - 24 de luni vom observa o calmare a pieţelor financiare", apreciază oficialul german.
Stânga elenă trage un semnal de alarmă
O ieşire a Greciei din zona euro ar reprezenta "un mare risc" pentru întreaga Europă, afirmă Alexis Tsipras, liderul formaţiunii radicale de stânga Syriza, care dispută, alături de Noua Democraţie, primul loc în scrutinul din iunie, informează AFP. "Obiectivul nostru nu este să şantajăm sau să terorizăm, ci să îi salvăm pe liderii europeni", a spus Tsipras.
"Vrem să îi convingem: trebuie schimbate politicile în Grecia şi în alte state europene, în caz contrar, Europa va fi în mare risc", adaugă Tsipras.
Grecia va organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie, în contextul imposibilităţii ajungerii la un acord pentru formarea unui nou guvern în urma scrutinului desfăşurat pe 6 mai. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Un analist britanic a avertizat însă că o înrăutăţire a situaţiei în Grecia ar putea deschide drumul pentru o nouă dictatură militară, precum cea care a mai guvernat Grecia.
Cum ne va lovi ieşirea Greciei din Zona Euro?
Estimările economiştilor, citate de The Guardian, arată că o eventuală a părăsirii zonei Euro de către Grecia ar costa economia Europei circa un trilion de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul zonei. Daca iesirea ar fi controlata, zona euro ar pierde "doar" 2% din PIB-ul regiunii adica aproximativ 300 de bilioane de dolari.
În cazul scenariului cel mai sumbru, analiştii avertizează că România are nevoie de ajutor pentru a rezista şocului.
România va rezista crizei declanşate de eventuala ieşire a Greciei din zona euro, deşi băncile elene au o prezenţă semnificativă în ţară, însă trebuie construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei şi Serbiei pentru a le ajuta să facă faţă, potrivit oficialilor BERD, citaţi de CNBC. Declarațiile economistului șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, și ale altor oficiali ai instituției, vin în contextul temerilor că băncile grecești cu operațiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-și susțină subsidiarele, iar unii analiști au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene.
În acest context, Berglof a afirmat, vineri, la Londra, că ar trebui construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei și Serbiei. Alți oficiali BERD au afirmat, pentru CNBC.com, la reuniunea anuală a instituției, organizată la Londra, că România, cu cea mai mare economie dintre cele trei țări vizate, va putea rezista eventualei crize în pofida prezenței semnificative a băncilor grecești în țară.
Băncile grecești controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cele mai mari dintre instituțiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank și National Bank of Greece, prin Banca Românească. Emporiki Bank, controlată de grupul francez Credit Agricole, și ATEBank au de asemenea operațiuni în România.
surse: Mediafax, The Guardian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu