Materii care țin școlarii sub teroareElevii pricep tot mai greu sau chiar deloc matematica, fizica şi chimia. De vină sunt metodele vechi de predare şi programa şcolară foarte încărcată. Experţi universitari arată că modul de predare în şcoala românească produce „analfabeţi funcţional”, iar pe elevi îi face să urască şcoala şi să o resimtă ca pe un chin.
Şcoala care se face în România este multă şi proastă, arată o cercetare a Societăţii Academice Române, care a fost făcută publică ieri şi care a reunit opiniile a 29 de specialişti de top din învăţământ şi cercetare. Manualele sunt ticsite de informaţii grele şi inutile care plictisesc şi obosesc elevul. Metodele de predare sunt şi ele învechite, iar corpul profesoral este îmbătrânit. În plus, elevii stau la şcoală mai mult de 30 de ore pe săptămână, la care se adaugă alte ore necesare pregătirii temelor.
Nicio legătură între teorie şi practică
Manualele de fizică şi chimie după care învaţă elevii în şcolile româneşti sunt scrise astfel încât să arate ce geniali sunt autorii şi nu sunt de niciun folos elevilor.
„Am deschis zilele trecute un manual de fizică de clasa a VI-a. Am citit patru pagini, nu am înţeles nimic şi m-am îngrozit. Cum ar putea un elev de 13 ani să priceapă ceva? Totul era plin de formule, calcule şi legi. Nu se explica nicăieri la ce sunt bune şi ce legătură au cu viaţa reală”, a spus prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, preşedintele Societăţii Române de Fizică şi membru corespondent al Academiei Române.
„Am urmărit zilele trecute o emisiune la televizor. Două doamne discutau despre fulger şi tunet. Se vedea clar că n-au habar despre ce vorbesc. Nu ştiau nici măcar că aceste două fenomene sunt legate între ele. Mai aveau puţin şi dădeau vina pe Sf. Ilie”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Fizică. Acesta este de părere că astfel de „analfabeţi funcţional” sunt rezultatul unui sistem de învăţământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.
„Fenomenele fizice trebuie explicate la clasă. Trebuie să-i arăţi elevului ce e acela un magnet, ce e forţa aia, ce e forţa ailaltă, de ce e important să le ştie. Dacă profesorul nu-i spune toate aceste lucruri, elevul nu vede utilitatea materiei”, a spus profesorul Zamfir.
Logică de facultate la clasa a V-a
Aceeaşi situaţie la matematică. În clasa a V-a de exemplu, elevului i se predă după logica pe care o înveţi doar în facultate. Mulţi elevi nu înţeleg şi ajung să urască această materie.
Dănuţ este elev în clasa a VI-a din Bucureşti şi urăşte matematica din tot sufletul. „Doamna ne predă lecţii de geometrie. Nu înţeleg nimic şi nici nu-mi place, aşa că în oră mă joc cu vaporaşe. O urăsc pe doamna şi ora de mate”, a spus băiatul. „E un lucru foarte grav, pentru că matematica e fundamentală”, a spus Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică. El a afirmat că „la sfârşitul ciclului gimnazial, un elev bun la matematică ar trebui să poată formula corect o ipoteză și să recunoască un calcul greşit fundamental”.
Cristian Hatu, expertul SAR care gestionează proiectul, a declarat că în ţările anglo-saxone manualele sunt mult mai „aerisite“ şi făcute la un nivel mai jos ca aspiraţie. În acelaşi timp, ele au mai multe „cârlige” pentru atragerea elevului, iar legătura cu practica este clară.
Profesorii, sclavii programei
Din păcate, programa stufoasă impusă de Ministerul Educaţiei nu le permite profesorilor să aprofundeze materia. „Sunt silit de programă, chiar dacă e învechită, să predau o anumită lecţie. De exemplu, la clasa a VIII-a am o lecţie dedicată unei poezii: «Foaie verde măghiran». Păi, cu astfel de lecţii vrem să-i pregătim pe copii pentru Europa? Niciun elev care termină gimnaziul nu a fost şi nu va fi vreodată interesat de aşa ceva. Dacă nu o fac însă, vine directorul sau inspectorul şi mă sancţionează că nu respect programa”, ne-a spus un profesor de română de la una dintre şcolile de lângă Bucureşti.
Prea multe ore la şcoală
Şcolarii petrec la clasă 6-7 ore pe zi, la care se adaugă alte cel puţin 3 ore necesare pentru pregătirea temelor. Programul supraîncărcat al elevilor în şcolile din România este criticat de părinţi şi de experţi, iar copiii îl resimt din plin. Un elev de clasa a V-a are zilnic cel puţin 5 ore de curs. Uneori trebuie să stea şi câte 6 ore la şcoală. La acestea se adaugă alte 2 sau 3 ore pentru temele de acasă. În total, 8 ore de lucru. Pe lângă manualele destinate mai curând geniilor şi programa şcolară încărcată, elevii români mai au o problemă. Numărul mare de ore de curs şi de teme pentru acasă.
Andreea Popa este elevă în clasa a VI-a şi are cursuri în fiecare zi până la ora 14.00. „Joi e mai bine că începem la ora 9.00, dar tot la 14.00 scăpăm”, spune eleva. Când vine acasă, se apucă să-şi facă temele, care durează şi ele cel puţin 3 ore. Astfel, elevii din învăţământul preuniversitar ajung să petreacă la şcoală peste 30 de ore în fiecare săptămână, dacă nu punem la socoteală şi timpul destinat temelor pentru a doua zi. În aceste condiţii, nu prea mai rămâne vreme pentru a viziona un film, a citi o carte în afara programei sau a te relaxa pur şi simplu. Experţii în educaţie arată că, de multe ori, elevii ajung să lucreze pentru şcoală mai multe ore decât munceşte un angajat la serviciu, ceea ce e anormal.
„Le furăm viaţa copiilor”În disperare de cauză, unii părinți au emis chiar păreri și propuneri extreme:
„Copiii noştri pleacă în lume şi vor sta alături de alţi copii formaţi altfel. Trebuie să renunţăm la Coşbuc şi să-l introducem pe Shakespeare. E nedrept ca abia la facultate să auzi de personalităţile culturii mondiale. Peste tot se vorbeşte de globalizare şi noi tot cu Coşbuc şi cu Ion Creangă. Sentimentul pe care-l am ca părinte e că furăm viaţa copiilor noştri. Ei stau la şcoală mult timp şi nu primesc aceste informaţii, iar noi trebuie să suplinim această lipsă”, a spus o mamă.
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu