Acest articol apartine blogului 15661
Premierul polonez Donald Tusk a decis sistarea ratificării ACTA (Tratatul Comercial împotriva Produselor Contrafăcute), spunând că este nevoie ca acesta să fie “analizat profund”, înainte de a fi aprobat.
Tusk spune că, la consultările guvernamentale în care s-a decis ratificarea ACTA, au lipsit activiştii care se opun acestei iniţiative. “Discuţiile au fost incomplete, această chestiune trebuie discutată la un nivel mai înalt”, a motivat premierul polonez. Mai mult, el a precizat că Polonia ar putea fi una dintre ţările care nu ratifică tratatul. Polonia a semnat tratatul, însă acesta trebuie ratificat de Parlament şi semnat de preşedinte, Lech Kaczyński.
Ambasadoarea Sloveniei în Japonia îşi cere scuze că a semnat tratatului
Nici oficialii sloveni nu par prea mândri de ideea adoptării ACTA. Ambasadoarea Sloveniei în Japonia, Helena Drnovsek Zorko, cea care a semnat tratatul la Tokyo, şi-a cerut în mod public scuze naţiunii.
Ea a precizat că nu a analizat textul legii înainte să semnez, şi le-a cerut chiar slovenilor să iasă în stradă şi să protesteze împotriva ACTA.
Reacţia Helenei Drnovsek Zorko vine după ce a fost ţinta a nenumărate mesaje furioase ale slovenilor. Aceştia i-au spus ambasadoarei că ACTA favorizează cenzura şi permite autorităţilor să comită abuzuri la adresa utilizatorilor de internet.
După ce a citit mesajele şi a aprofundat textul ACTA, Drnovsek Zorko a ajuns la concluzia că utilizatorii au dreptate. “Am comis un act de neglijenţă civică, pentru că nu am fost atentă. Mi-am îndeplinit datoria oficială, dar nu şi cea civică. Vreau să le cer scuze copiilor, cunoştinţelor şi necunoscuţilor care şi-au exprimat surprinderea şi groaza pe internet”, a declarat ambasadoarea.
Deşi Drnovsek Zorko a recunoscut că a greşit, Ministrul Comunicaţiilor din România, Valerian Vreme, nu este de aceeaşi părere. El spune că nu a găsit “puncte nevralgice” în tratat şi că acesta ar putea fi ratificat.
ACTA, care a fost semnat până în prezent de 31 de state, inclusiv România, îşi propune să protejeze drepturile de autor. Totuşi, criticii spun că tratatul impune o monitorizare mult prea strictă a activităţii pe internet şi, până la urmă, reprezintă o formă de cenzură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu