Cosmic Ordering Made Easy (2007)
Va prezentam astazi un film de 30 de minute in care se explica scurt si la obiect, cum iti poti indeplini visele, aspiratiile, dorintele. Ni se ofera idei simple, idei practice, o chintesenta a Legii Atractiei.
Nu am mai abordat subiectul bani atat de direct precum o sa o facem astazi, clarificand astfel pentru toata lumea care este intelegerea noastra legata de latura pragmatica, materiala a vietii.
Multi nu vad legatura intre spirit si materie, intre lumea exterioara si lumea interioara si nu vad ca evolutia spirituala inseamna armonizarea celor doua. In acest sens va recomandam sa cititI un articol foarte inspirat intitulat ”Echilibrul dintre viața spirituală și cea materială ” care sintetizeaza foarte bine majoritatea ideilor noastre legate de acest subiect.
O sinteza plina de ironii fine izvorata dintr-o observare foarte atenta a naturii umane, a bogatilor, a parvenitilor in special, face Andrei Plesu in articolul de mai jos, un articol cu care suntem 100% de acord, insa la sfarsit vom face cateva completari:
”CE NU ADUC BANII
de Andrei Plesu
Se spune, cu un licăr romantic în ochi, că „banii n-aduc fericirea“. Nu prea sînt de acord. Dacă banii aduc ceva, apoi tocmai asta aduc: un fel de fericire. Fie una directă, materială, care nu e chiar de lepădat, fie una mai subtilă, în funcţie de calitatea posesorului (fericirea de a dărui, de a aduce bucurii altora, de a face opere de binefacere, de a crea instituţii, pe scurt de a-i face fericiţi pe alţii). 
Că banii nu îţi umblă, neapărat, la sufleţel, că faptul de a avea bani nu garantează nici liniştea lăuntrică, nici căsnicia ideală, nici buna dispoziţie, nici sănătatea, nici înţelegerea superioară a lucrurilor, e adevărat. Dar există vreo sursă lumească a unor astfel de „bunuri“? E sărăcia mai productivă? E obligatoriu ca omul cu bani să fie o otreapă sau un melancolic nevindecabil?
Tot ce se poate spune e că „fericirea“ nu depinde de bani. Că drumul spre ea are alte repere, alte determinări, ba chiar că obsesia de a o căuta, cu buzunarul plin sau gol, e un mod aproape sigur de a nu o găsi. Sînt alte lucruri pe care averea într-adevăr nu le aduce, dar pe care cei cu bani cred că le au şi anume tocmai pentru că dispun de bani.
Toţi, sau mai toţi, îşi închipuie că banii aduc înzestrări, drepturi, puteri şi virtuţi pe care sărăntocii nu le au. Acesta e, de multe ori, derapajul major al bogatului: o falsă conştiinţă de sine. Unii cred, de pildă, că banii sînt un atestat de personalitate. Pentru că se întîmplă să ai ceva, începi să crezi că eşti cineva. Capeţi un aer fudul, de vedetă răzgîiată, îţi afişezi portretul ca pe o efigie, priveşti în jur suficient şi dominator. Arăţi că eşti „mare“, super-influent, invulnerabil şi capricios. Nu ţi se poate refuza nimic, ştii, poţi şi faci. Ai mereu în preajmă o curte slugarnică. Plăteşti pe cine vrei, cu ce sumă vrei, cînd vrei, pentru orice ai chef. Întrucît eşti solvabil, te socoteşti o autoritate. Dar banii, chiar dacă pot aduce o formă de putere, nu presupun, în mod necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătaşii de azi au o anumită putere, dar le lipseşte, de regulă, iradierea autorităţii morale, intelectuale, profesionale, umane. Sînt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun simţ, bună cuviinţă, bun-gust. Îmbogăţitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbeşte golăneşte şi se îmbracă, mai întotdeauna, ca o ţoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Cînd e amabil, sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îţi arată, la o adică, faţa lui „umană“, subteranele lui de „băiat de comitet“. Uneori are veleităţi culturale: îţi trînteşte cate un citat fin, invocă, vag plictisit, cate o carte la modă. De fapt, are un dispreţ suveran pentru intelectuali: îi manevrează, îi momeşte, îi cumpără. Noii îmbogăţiţi cred, de asemenea, că banii sunt o justificare suficientă pentru orice tip de licenţă. Cred, aşadar, că îşi pot permite ceea ce alţii, mai peticiţi, nu îşi pot permite. Au, de partea lor, toate îndreptăţirile. Pot impune direcţii de opinie, pot dirija intriga politică, pot fraieri pe proşti, pot grădinări destine. Şi, din păcate, li se îngăduie s-o facă. Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianţa imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat pînă la nebuloasă. „Modelul“ lor existenţial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonşalantă. Aspiră la „sublimităţi“, cum rîvneşte arendaşul la statura stăpînului. Sunt – vor să fie – „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuţelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimţire, a chema la ordin pe toată lumea şi a vorbi „radical“, plimbînd prin gură „gingăşii“ şugubeţe, menite să seducă asistenţa. În realitate, nu reuşesc aproape niciodată să-şi camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin discreţie şi cumsecădenie. Dar asta li se pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de vătaf sau băşcălia discreţionară.
Banii aduc, cred, cum spuneam la început, fericirea. Un fel de fericire. Cea rîvnită de toată lumea. (De altfel, oamenii cu bani nu prea au timp şi înclinaţie să se simtă nefericiţi.) Trebuie spus mai degrabă că banii nu aduc decît „fericirea“. Tot restul, tot ce face valoarea şi sensul unei vieţi, vin pe alte căi, cu alte mijloace. Sau nu vin. Dar, în orice caz, nu li se poate plăti contravaloarea în bani.”
Tot ce se poate spune e că „fericirea“ nu depinde de bani. Că drumul spre ea are alte repere, alte determinări, ba chiar că obsesia de a o căuta, cu buzunarul plin sau gol, e un mod aproape sigur de a nu o găsi. Sînt alte lucruri pe care averea într-adevăr nu le aduce, dar pe care cei cu bani cred că le au şi anume tocmai pentru că dispun de bani.
Toţi, sau mai toţi, îşi închipuie că banii aduc înzestrări, drepturi, puteri şi virtuţi pe care sărăntocii nu le au. Acesta e, de multe ori, derapajul major al bogatului: o falsă conştiinţă de sine. Unii cred, de pildă, că banii sînt un atestat de personalitate. Pentru că se întîmplă să ai ceva, începi să crezi că eşti cineva. Capeţi un aer fudul, de vedetă răzgîiată, îţi afişezi portretul ca pe o efigie, priveşti în jur suficient şi dominator. Arăţi că eşti „mare“, super-influent, invulnerabil şi capricios. Nu ţi se poate refuza nimic, ştii, poţi şi faci. Ai mereu în preajmă o curte slugarnică. Plăteşti pe cine vrei, cu ce sumă vrei, cînd vrei, pentru orice ai chef. Întrucît eşti solvabil, te socoteşti o autoritate. Dar banii, chiar dacă pot aduce o formă de putere, nu presupun, în mod necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătaşii de azi au o anumită putere, dar le lipseşte, de regulă, iradierea autorităţii morale, intelectuale, profesionale, umane. Sînt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun simţ, bună cuviinţă, bun-gust. Îmbogăţitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbeşte golăneşte şi se îmbracă, mai întotdeauna, ca o ţoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Cînd e amabil, sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îţi arată, la o adică, faţa lui „umană“, subteranele lui de „băiat de comitet“. Uneori are veleităţi culturale: îţi trînteşte cate un citat fin, invocă, vag plictisit, cate o carte la modă. De fapt, are un dispreţ suveran pentru intelectuali: îi manevrează, îi momeşte, îi cumpără. Noii îmbogăţiţi cred, de asemenea, că banii sunt o justificare suficientă pentru orice tip de licenţă. Cred, aşadar, că îşi pot permite ceea ce alţii, mai peticiţi, nu îşi pot permite. Au, de partea lor, toate îndreptăţirile. Pot impune direcţii de opinie, pot dirija intriga politică, pot fraieri pe proşti, pot grădinări destine. Şi, din păcate, li se îngăduie s-o facă. Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianţa imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat pînă la nebuloasă. „Modelul“ lor existenţial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonşalantă. Aspiră la „sublimităţi“, cum rîvneşte arendaşul la statura stăpînului. Sunt – vor să fie – „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuţelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimţire, a chema la ordin pe toată lumea şi a vorbi „radical“, plimbînd prin gură „gingăşii“ şugubeţe, menite să seducă asistenţa. În realitate, nu reuşesc aproape niciodată să-şi camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin discreţie şi cumsecădenie. Dar asta li se pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de vătaf sau băşcălia discreţionară.
Banii aduc, cred, cum spuneam la început, fericirea. Un fel de fericire. Cea rîvnită de toată lumea. (De altfel, oamenii cu bani nu prea au timp şi înclinaţie să se simtă nefericiţi.) Trebuie spus mai degrabă că banii nu aduc decît „fericirea“. Tot restul, tot ce face valoarea şi sensul unei vieţi, vin pe alte căi, cu alte mijloace. Sau nu vin. Dar, în orice caz, nu li se poate plăti contravaloarea în bani.”
SURSA: http://ro.scribd.com/
Ii multumim prietenului nostru Sabin ca ne-a adus la cunostinta acest text, pe facebook.
Precizari si completari: Nu stim prea multe despre Plesu si sincer, nu ne intereseaza. Stim ca a fost pe la putere si umbla prin cercurile intelectuale elitiste din Romania. Probabil ca are si el bubele lui, ca tot omul, insa noi am descoperit acest articol scris cu un inalt simt de observare, tangent cu geniul ... cel putin in acest caz. Atat si nimic mai mult ...
In ceea ce priveste „fericirea” exista o celebra vorba care spune asa: BANII NU ADUC FERICIREA, DAR O INTRETIN! Dincolo de gluma, din punctul nostru de vedere,ADEVARATA fericire nu depinde de nimic. Daca depinde de ceva, nu este fericire. Fericirea merge mana in mana cu LIBERTATEA.
Banii sunt un instrument ... nici bun , nici rau. Cu intentii bune, poti face multe lucruri minunate cu banii. Demonizarea banilor, faptul ca sunt numiti „Ochiul dracului”, poate reprezenta o problema - privindu-i doar ca pe ceva rau ii vei tine la distanta de tine. Depinde unde te plasezi. Este adevarat ca banii sunt creati asa cum sunt creati, de bancheri, de oamenii monopol, adeseori din aer, din nimic si in mod necinstit, nedrept, insa daca privim mai profund vedem ca acesti bani sunt de fapt, o forma de energie si nimic nu ne poate impiedica cu adevarat sa accesam aceasta energie infinita la care putem avea acces fara a face rau nimanui, fara a lua de la gura nimanui, fara a calca pe cadavre pentru ai avea, asa cum din pacate, se intampla cel mai adesea, in lumea noastra. Abundenta, prosperitatea, bogatia sunt in primul rand niste stari interioare, niste atitudini pe care le putem trezi in noi, le putem imagina, viziualiza, visa, crea in noi insine si fara bani. Apoi ceea ce se aseamana se va aduna, legea rezonantei, legea atractiei va functiona ... daca ai un minim de credinta ... si va atrage catre tine si in exterior acei bani sau ceea ce tu visezi si doresti. Intr-un fel sau in altul, prosperitatea, abundenta si tot ce-ti doresti va veni catre tine ... Putem face din obtinerea abundentei, a prosperitatii, o cale spirituala prin care ne cunoastem pe noi insine, realizand faptuil ca mintea este deasupra materiei, realizand faptul ca aceasta realitate este in esenta, un vis impartasit si ca orce vis, avem puterea sa-l influentam. Inca ceva: AI GRIJA CE-TI DORESTI CA S-AR PUTEA SA SE INTAMPLE! Nu odata oamenii si-au materializat vise care le-a facut mai mult rau decat bine. Cand mentalizati ceva v-ar fi util sa cereti ceea ce este totusi mai potrivit pentru voi, ceea ce este in acord cu vointa divina, ceea ce nu va face rau voua sau altora. Filmul Bedazzled este unul care ne arata intr-un mod foarte amuzant, ce probleme pot aparea cand anumite dorinte ne sunt implinte.
Documentarul e bine facut ... da speranta, dar cei care au practicat or sa vada ca apar si nuantari, obstacole, ca nu totul e asa de simplu ... uneori merge alteori nu merge, uneori ti se permite implinirea unui vis alteori nu. Exista si o karma , exista si o constiinta colectiva peste care e greu sa treci adeseori. Nu e asa de usor sa atingi acel bob de mustar de credinta pura care poate misca muntii din loc. Trebuie sa ai o minte focalizata, antrenata, perseverenta in atingerea scopului propus (zi de zi sa mentalizezi), pasiune, credinta in ceva ca vei reusi (chiar sa folosesti acele carje din film, pietricele, cristale, saculete colorate, lumanari, uleiuri, sau sa crezi în Dumnezeu, sau în Iisus, sau în Satan, sau intr-o persoana, un guru sau in ceva , orice, ca acel vis sau dorinta ti se va implini ... credinta e cea care ajuta, nu in ceea ce credeti, nu suportul credintei voastre este cel care va implineste visul) ... sunt niste conditii pe care majoritatea oamenilor nu le indeplinesc. Nu este usor sa rupi anumite conditionari mentale subconstiente. Nu este usor sa te eliberezi de lanturile sclaviei mintii. Asta descopera cei care practica. Cert este ca se merita incercat si mulţi au reuşit. Aşa că nu vă descurajaţi dacă nu vă iese din prima.
O carticica foarte interesanta care detailiaza foarte bine ideile din filmul de astazi se numeste „Cum sa devi fantastic de bogat in cel mai scurt timp” - de Sandy Fostersi poate fi cumparat de aici: http://www.editura-foryou.ro/
Niste adaugiri foarte utile la ceea ce am spus pana acum gasiti in articolul Care sunt cele 3 secrete nespuse in filmul „Secretul ”?
Documentarul e bine facut ... da speranta, dar cei care au practicat or sa vada ca apar si nuantari, obstacole, ca nu totul e asa de simplu ... uneori merge alteori nu merge, uneori ti se permite implinirea unui vis alteori nu. Exista si o karma , exista si o constiinta colectiva peste care e greu sa treci adeseori. Nu e asa de usor sa atingi acel bob de mustar de credinta pura care poate misca muntii din loc. Trebuie sa ai o minte focalizata, antrenata, perseverenta in atingerea scopului propus (zi de zi sa mentalizezi), pasiune, credinta in ceva ca vei reusi (chiar sa folosesti acele carje din film, pietricele, cristale, saculete colorate, lumanari, uleiuri, sau sa crezi în Dumnezeu, sau în Iisus, sau în Satan, sau intr-o persoana, un guru sau in ceva , orice, ca acel vis sau dorinta ti se va implini ... credinta e cea care ajuta, nu in ceea ce credeti, nu suportul credintei voastre este cel care va implineste visul) ... sunt niste conditii pe care majoritatea oamenilor nu le indeplinesc. Nu este usor sa rupi anumite conditionari mentale subconstiente. Nu este usor sa te eliberezi de lanturile sclaviei mintii. Asta descopera cei care practica. Cert este ca se merita incercat si mulţi au reuşit. Aşa că nu vă descurajaţi dacă nu vă iese din prima.
O carticica foarte interesanta care detailiaza foarte bine ideile din filmul de astazi se numeste „Cum sa devi fantastic de bogat in cel mai scurt timp” - de Sandy Fostersi poate fi cumparat de aici: http://www.editura-foryou.ro/
Niste adaugiri foarte utile la ceea ce am spus pana acum gasiti in articolul Care sunt cele 3 secrete nespuse in filmul „Secretul ”?
Consideram adevarata fericire ca fiind fericirea izvorata din descoperirea adevaratului eu, din comuniunea cu sursa ultima, din trezire spirituala, din eliberarea spirituala, o fericire care nu are legatura cu placerile sau asa zisele fericiri efemere ale vietii,. Aceasta fericire este durabila si nu depinde de bani ... nu depinde de nimic ... sau cel putin asa spun cei care au experiemtnat-o.
Ar mai fi multe de spus ... s-au scris carti pe acest subiect, insa speram ca am atins ideile esentiale. Mai multe vom dezvolta in cadrul comentariilor, daca vor fi.
DOWNLOAD RAPID
Ar mai fi multe de spus ... s-au scris carti pe acest subiect, insa speram ca am atins ideile esentiale. Mai multe vom dezvolta in cadrul comentariilor, daca vor fi.
DOWNLOAD RAPID
VEDEȚI FILMUL TRADUS AICI:
IN COMPLETARE VEDETI SI:
Sursa: fymaaa.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu