Partea a-I-a (traducere Mariana Gheorghe)
Cand ne sculam dimineata si ascultam la radio sau citim ziarele, ne confruntăm cu aceleaşi veşti triste: violenţa, criminalitate, războaie şi dezastre. Eu nu-mi pot aminti o singură zi fără o stire ca ceva groaznic se intampla undeva. Chiar şi în aceste timpuri moderne, este clar că traim intr-o lume nesigura.Nici o generaţie trecuta nu s-a confruntat cu ceea ce ne confruntam astazi, această conştientizare constantă de frică şi de tensiune. Este ironic faptul că aceste probleme grave sunt emise de societăţile mai avansate industrial. Ştiinţa şi tehnologia au facut minuni în multe domenii, dar problemele de bază umane rămân. Această educaţie universala nu pare să fi stimulat binele, ci numai agitaţie mentală şi nemulţumire. Nu există nici o îndoială cu privire la creşterea progresului material si a tehnologiei, dar acest lucru nu este suficient ,deoarece nu a reuşit încă să aducă pace şi fericire în depasirea suferintei. Eu nu sunt deloc împotriva ştiinţei şi tehnologiei - acestea au contribuit imens la experienţa generală a omenirii; la confort material si bunăstare şi la înţelegerea mai mare a lumii în care trăim .
Dar daca punem prea multa importanta pe ştiinţă şi tehnologie, suntem în pericol sa pierdem legătura cu acele aspecte ale cunoaşterii umane şi a înţelegerii care aspiră spre onestitate si altruism. Ştiinţa şi tehnologia, deşi capabila de a crea confort material incomensurabil, nu poate înlocui valorile spirituale stravechi si valorile umanitare care au modelat în mare măsură civilizaţia lumii, în toate formele sale naţionale, aşa cum o ştim astăzi. Nimeni nu poate nega beneficiul material fără precedent a ştiinţei şi tehnologiei, dar problemele noastre fundamentale ale omului rămân; ne confruntam cu aceleaşi, dacă nu chiar mai mult, suferinţă, teamă şi tensiune. Astfel, este logic să încercem să găsim un echilibru între evoluţia materiala pe de o parte şi dezvoltarea spirituală, valorile umane pe de altă parte.Avem nevoie sa reinviem valorile noastre umanitare. Sunt sigur că mulţi oameni sunt ingrijorati cu privire la criza la nivel mondial a valorilor morale şi se vor alătura în apelul meu pentru a ajuta ca societăţile noastre sa fie mai pline de compasiune,si mai echitabile. Eu nu vorbesc ca un budist sau chiar ca un tibetan. Nici nu vorbesc ca un expert în politica internaţională. Mai degrabă, vorbesc pur şi simplu ca o fiinţă umană, ca un susţinător al valorilor umanitare, care sunt piatra de temelie pentru toate marile religii ale lumii. Din această perspectivă am sa împărtăşesc cu voi perspectiva mea personală :
1.Umanitarismul universal este esenţial pentru a rezolva problemele globale;
2.Compassion este pilonul păcii în lume;
3.Toate religiile sunt pentru pacea in lume, aşa cum sunt toti umanitarişti indiferent de ideologie;
4.Fiecare om are o responsabilitate universală de a modela instituţii care să servească nevoilor umane. Rezolvarea problemelor se face prin Transformarea atitudinii umane . Din problemele cu care ne confruntam azi unele sunt calamităţi naturale şi trebuie să le acceptam cu calm.Altele insa provin din conflict de ideologii, politice sau religioase, atunci când oamenii lupta în scopuri meschine, si pierd din vedere acele lucruri care ne leaga pe toti impreuna. Trebuie să ne amintim că diferitele religii, ideologii şi sisteme politice ale lumii sunt destinate fiinţelor şi aceasta ideologie trebuie să fie întotdeauna menţinută. De departe cel mai mare pericol cu care se confruntă omenirea , toate fiinţele vii de pe planeta noastră - este ameninţarea distrugerii nucleare. Nu am nevoie de a reflecta la acest pericol, dar aş dori să fac apel la toţi liderii de puteri nucleare care deţin literalmente viitorul lumii în mâinile lor, pentru oamenii de ştiinţă şi tehnicienilor care continuă să creeze aceste arme de distrugere in masa , şi la toţi oamenii care sunt în măsură să influenţeze liderii lor: Fac apel la ei să-şi exercite puterea umana de bun-simţ şi să înceapă să lucreze la dezmembrarea şi distrugerea tuturor armelor nucleare. Ştim că, în cazul unui război nuclear nu vor fi învingători, deoarece nu vor exista supravietuitori! Oare nu este înfricoşătoare o astfel de distrugere inumana şi lipsita de inimă? Şi, nu este logic ca noi ar trebui să eliminam cauza pentru propria distrugere atunci când ştim cauza şi avem timp şi mijloacele de a face acest lucru Toate speciile existente pe pamant(de la om pana la cele mai simple creaturi), toate fiintele cauta în primul rând pace, confort si securitate. Viaţa este la fel de draga si animalelor mute ca pentru orice fiinţă umană, chiar cea mai simplă insecta se străduieşte pentru protecţia împotriva pericolelor care ii ameninţă viaţa. Aşa cum fiecare dintre noi vrea să trăiască şi nu doreşte să moară, aşa este şi cu toate celelalte creaturi din univers, deşi puterea lor de a efectua aceasta este o chestiune diferită. În general, există două tipuri de fericire şi de suferinţă, mentală şi fizică, precum şi din cele două, cred că suferinţa psihică şi fericirea sunt mai acute. Prin urmare, este greu de suportat suferinţa. Cu toate acestea, am, de asemenea, o idee mai generala şi concreta de fericire: o combinaţie de pace interioară, dezvoltare economică şi, mai presus de toate, pacea lumii. Pentru a atinge aceste obiective simt că este necesar să se dezvolte un sentiment de responsabilitate universală, o profundă îngrijorare pentru toţi, indiferent de crez, culoare, sex, sau naţionalitate. Premisa din spatele acestei idei de responsabilitate universală este simplul fapt că, în termeni generali, sentimentul de pace este dorit de fiecare . Fiecare vrea fericirea si nu vrea suferinta. Daca noi, ca fiinţe umane inteligente, nu acceptam acest fapt, va fi şi mai multa suferinţa pe această planetă. Dacă vom adopta o abordare de egocentrism in fata vietii si incercam să utilizam în mod constant pe alţii pentru propriile noastre interese, am putea avea beneficii temporare, dar pe termen lung, nu vom reuşi , şi pacea mondială iese din discuţie. In cautarea lor catre fericire, oamenii au folosit diferite metode, care de prea multe ori au fost crude si respingătoare.Astfel de acţiuni aduc suferinta atat lor , precum şi celor din jur. Trebuie să avem perspectiva corectă asupra procesului de viaţă universal, astfel încât fericirea sau gloria unei singure persoane sau a unui grup de persoane sa nu fie folosite in detrimentul altora. Toate acestea solicită o nouă abordare a problemelor globale. Lumea devine din ce în ce mai mica - şi mai interdependenta- ca un rezultat al progresului tehnologic rapid şi a comerţului internaţional, Problemele vechi au fost abordate în mod natural la nivel de familie, dar situaţia s-a schimbat. Astăzi suntem atât de interdependenti, atât de strâns interconectati unii cu ceilalti , că fără un simţ al responsabilităţii universale, un sentiment de fraternitate universală convingerea că suntem cu adevărat parte dintr-o familie umană mare, nu putem spera să depăşim pericolele care stau in fata existentei noastre, nemaivorbind de a a aduce pace şi fericire. Unele dintre problemele naţiunilor nu mai pot fi soluţionate în mod satisfăcător doar de la sine; prea mult depinde de interese, atitudine, şi cooperarea altor naţiuni. O abordare universal umanitara la problemele din lume. Deşi interdependenţa crescândă între naţiuni ar putea fi de aşteptat să genereze o cooperare mai buna, este dificil de a realiza un spirit de cooperare reală atâta timp cât oamenii rămân indiferenţi faţă de sentimentele şi fericirea altora. Când oamenii sunt motivati mai ales de lăcomie şi gelozie, nu este posibil pentru ei să trăiască în armonie. O abordare spirituală nu poate rezolva toate problemele politice care au fost cauzate de abordarea existenta de egocentrism. Pe de altă parte, în cazul în care omenirea continuă să trateze problemele doar ca o opurtunitate temporara de dezvoltare , generaţiile viitoare vor trebui să se confrunte cu dificultăţi enorme. Populaţia globală este în creştere, precum şi resursele noastre sunt epuizate rapid. Uita-te la copaci, de exemplu. Nimeni nu stie exact ce efecte adverse au defrişările masive asupra climei, solului, şi de ecologie la nivel mondial ca un întreg. Ne confruntăm cu probleme, pentru că oamenii se concentrează numai interesul lor pe termen scurt, interese egoiste, nu de gândire pentru evolutia intregii societati umane.Daca generatia actuala nu gaseste rezolvari la probleme acum generaţiile viitoare nu vor fi capabile sa le faca fata. Compasiunea ca pilon al păcii în lume Potrivit psihologiei budiste, cea mai mare parte necazurile noastre se datorează dorinţei noastre si ataşamentului faţă de lucruri .Acest atasament implică utilizarea de agresiune şi competitivitate ca instrumente eficace. CE putem face pentru a controla şi reglementa aceste otrăvuri "- iluzii, lăcomia, şi agresiunea”? Pentru că aceste otrăvuri sunt aproape în fiecare probleme din lume. Simt că dragostea şi compasiunea sunt tesatura morală a păcii în lume. Lasă-mă să definesc ce vreau să spun de compasiune. Când aveţi milă sau compasiune pentru o persoană foarte săracai arătând simpatie, deoarece el sau ea este slabă; compasiunea ta este bazată pe considerente altruiste. Pe de altă parte, dragostea faţă de soţia ta, soţul tău, copiii dumneavoastră, sau un prieten apropiat se bazează de obicei pe ataşament. Atunci cand cei din jurul tau se modifica , bunatatea ta se modifica si ea.. Acest lucru nu este dragostea adevarata. Real dragostea nu se bazează pe atasament, ci pe altruism. În acest caz, compasiunea ta va rămâne ca un răspuns la suferinţa umană, atâta timp cât persoana continuă să sufere. Acest tip de compasiune este ceea ce trebuie să ne străduim să cultivam în noi înşine, şi noi trebuie să o dezvoltam de la un cuantum limitat la nelimitat.Compasiunea nelimitată pentru toate fiintele sensibile nu este, evident, dragostea pe care o ai pentru prieteni sau familie, care este aliat cu atasamentul.Trebuie sa pledam pentru o dragoste in inteles mai larg, chiar si pentru cel care ti-a facut rau:inamicul, dusmanul tau. Motivul pentru compasiune este faptul că fiecare dintre noi vrea sa evite suferinta Într-adevăr, toate fiinţele se nasc cu dorinte similare şi ar trebui să aibă un drept egal in In teoria budista ne invata sa vizualizam toate fiintele ca fiind renasterea mamei noastre dragi. În acest fel, toate fiintele din univers fac parte dintr-o mare familie universala. Dacă cineva crede în religie sau nu, nu este nici unul care nu apreciaza iubirea si compasiunea. Chiar de la momentul naşterii noastre, suntem în grija si bunatatea părinţilor noştri; mai târziu în viaţă, atunci când ne confruntam cu suferinţele bolii şi neputinta batranetii,depindem din nou de bunatatea altora. Dacă la începutul şi la sfârşitul vieţii noastre depindem de bunatatea altora, atunci de ce în mijlocul vietii nu ar trebui să ne interesăm cu amabilitate unii fata de altii? Un sentiment de apropiere pentru toate fiinţele umanenu este asociat cu practicile religioase convenţionale. Acesta nu este doar pentru oamenii care cred in religie, ci este pentru toată lumea, indiferent de rasă, religie sau afilierea politică. Este pentru oricine care se consideră pe sine, mai presus de toate, un membru al familiei umane şi care vede lucrurile din această perspectivă mai mare. Putem concluziona că este util să împărtăşim posesiunile noastre cu alţii. Un sentiment de dragoste şi respect pentru ceilalţi - devine posibil, fericirea individuală încetează să mai fie un efort conştient de arivism, Atunci când se confruntă cu o minte calmă şi limpede, problemele pot fi soluţionate cu succes. Când, în schimb, vom pierde controlul asupra minţilor noastre prin ura, egoism, gelozie, şi mânie, ne pierdem simtul de hotărâre. Mintile noastre sunt oarbe ş orice se poate intampla, inclusiv un război. Astfel, practica de compasiune şi înţelepciune este utila tuturor, în special pentru cei responsabili de conducerea treburilor naţionale, în ale căror mâini se află puterea şi posibilitatea de a crea structura păcii în lume.
articol preluat de la: http://eulinterior.blogspot.ro
http://trezirea-constiintei.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu