În zilele noastre ipocrizia, falsitatea şi impostura s-au dezvoltat precum buruienile pe marginea drumului. De-a lungul istoriei sale, omenirea a trecut prin mai multe faze şi transformări de concepţie şi înţelegere a realităţii înconjurătoare, a legilor ce guvernează universul şi a existenţei însăşi. Ignoranţa şi prostia, care merg de multe ori mana în mână, au fost fără îndoială obstacole majore în calea progresului societăţii, dar parcă niciodată mai mult ca acum. Este lamentabil nivelul la care au ajuns să acţioneze unii oameni, aşa-zişi „savanţi”, care de frică acceptă să abereze „în numele ştiinţei”. Din păcate, şi mai lamentabil este nivelul multor oameni care, cu o încredere tâmpă, iau de bun ceea ce li se serveşte de către aceşti „experţi” atotştiutori.
Aşa după cum am prezentat în câteva articole anterioare, în urmă cu câteva zile a fost lansat excepţionalul documentar „Sirius”, al cărui producător executiv şi principal realizator este celebrul ufolog american Steven Greer. Acest film poate fi considerat pe bună dreptate piatra de temelie în acţiunea la nivel planetar cunoscută sub numele „Dezvăluirea” (Disclosure), prin care se urmăreşte desecretizarea de către guvernele lumii (şi în special ale marilor puteri) a dosarelor legate de existenţa civilizaţiilor extraterestre şi de colaborarea anumitor facţiuni militare, ştiinţifice şi guvernamentale cu acestea. Documentarul mai prezintă de asemenea felul în care tehnologii foarte avansate, bazate pe energia liberă, au fost tăinuite cunoaşterii publice de zeci de ani, pentru a servi astfel interesele oculte ale unei elite a puterii, care este orientată malefic.
Unul dintre punctele cele mai importante ale prezentării documentarului a fost revelarea rămăşiţelor mumificate ale unei făpturi umanoide, despre care se crede că ar fi de origine extraterestră, găsită în deşertul Atacama din Chile pe 19 octombrie 2003, de către un localnic pe nume Oscar Munoz. Mumia a fost denumită Ata. Făptura are un craniu disproporţionat de mare prin raport la trup, prezintă un lob mare frontal, are o culoare închisă şi, spre deosebire de om, are 9 coaste.
Uluitor este faptul că scheletul fiinţei nu măsoară decât 15 centimetri în înălţime. Tocmai pentru a preveni imbecilismul clasic al ştiinţei actuale - care în dependenţa ei maladiva de fondurile şi ordinele venite de la elita malefică a Guvernului Mondial Ocult, neagă cu îndârjire orice dovadă şi orice descoperire importantă, aruncând praf în ochii cititorilor neavizaţi prin intermediul mass-media -, doctorul Greer şi echipa sa au oferit eşantioane biologice din scheletul acelei fiinţei celor mai prestigioase laboratoare de studii genetice din lume, pentru a realiza o analiză judicioasă asupra ADN-ului acelei fiinţe. Chiar şi în aceste condiţii, era de presupus că „maşinăria diabolică a manipulării opiniei publice”, pusă în vigoare prin intermediul mass-media internaţionale, va acţiona după „metodele” ei arhicunoscute.
Şi într-adevăr, imediat după prezentarea oficială a documentarului „Sirius” pe 22 aprilie, ziarul Daily Mail se grăbeşte să prezinte şi el „opinia” unor „specialişti” cu privire la acea fiinţă. Normal, „ştirea” este preluată în mod tâmp şi de Realitatea Net de la noi şi de alte publicaţii online, ca pe o părere „competentă”. Mai mult decât atât, televiziunile principale au prezentat aceste păreri „autorizate”, grăbindu-se să arate populației că de fapt acea mumie minusculă nu este nicidecum de origine extraterestra. Totul a fost făcut cu o disperare penibilă, nu cumva să credem că ar putea fi vorba despre vreo ființă extraterestră, nu cumva să știm că există interacțiuni ale vieții extraterestre cu cea umană! Bietele ființe care conduc aceste posturi de televiziune sau publicațiile media nu fac decât jocul malefic al unei elite care în prezent aproape că nici nu mai este interesată să rămână ascunsă. Aproape totul este supus unei manipulări grosolane a populației, în dorința perversă de a ascunde adevărul, de a tăinui aspecte esențiale pentru progresul umanității.
Aceeași metodă este aplicată și in străinătate. Aflăm astfel de la Gary Nolan, director la Universitatea Stanford din SUA, că acea fiinţă nu e o maimuţă (de parcă noi ne grăbeam să o asemănăm cu aşa ceva, din felul în care ea arată; ce om normal ar zice, privind fotografiile expuse, că mumia respectivă ar fi aparținut unui uranguran sau a unei gorile?!), ci că ea are ADN-ul asemănător cu al oamenilor. Fireşte că este asemănător cu al oamenilor, din moment ce fiinţa are aspect umanoid! Cretinismul „savanţilor” actuali – contrafăcut, desigur – vrea probabil să spună că prin „fiinţă extraterestră” trebuie să înţelegem ceva precum un copac, un animal ciudat, un cub sau cine ştie ce altceva. La fel de bine şi noi putem spune că nu suntem tocmai umani. Se ştie că în ultimii ani tot mai mulţi cercetători au identificat în ADN-ul speciei umane gene de natură extraterestră, aşa că ce mare mirare trebuie să fie ca într-o fiinţă de pe o altă planetă să se găsească gene umane? În primul rând este vorba despre necesitatea unei documentări şi a unei culturi decente în legătură cu acest subiect, lucru care poate fi realizat cu răbdare şi bunăvoinţă printr-un studiu al diverselor surse autentice pe internet. Aici nu merge cu „păreri personale” sau cu „temeri interioare de necunoscut”. De asemenea, teza antropocentrismului a devenit atât de penibilă şi ridicolă, încât nu merită să o mai luăm în discuţie. Prin urmare, este în primul rând o problemă de cultură generală, de documentare si de minte deschisă. Ceea ce constatăm noi că se petrece este însă o manipulare mizerabilă a opiniei publice, care are la bază în primul rând ignoranța majorității oamenilor, iar în al doilea rând prostia imensă. Astfel, sminteala ajunge să se propage îngrijorător de mult, deoarece nivelul educației și tembelismul oamenilor îi face pe aceștia să considere ca albul e negru și negrul este alb.
Cum e posibil ca nişte oameni de ştiinţă aparent serioşi să se preteze la asemenea „concluzii savante”, care - dacă ar fi să gândim la rece – ar putea fi emise și de un elev mai răsărit de clasa a cincea? „Savantul” Nolan merge mai departe şi plusează: „Persoana era de sex masculin şi a supravieţuit până la vârsta de 6 sau 8 ani.” Aici am putea și noi să reacționăm in stil american: „Oh, really?! You think?” Profundă observaţie a expertului, cea cu sexul, căci noi nu ne-am fi putut da seama de aceasta. Cât despre „vârsta” creaturii, abia aici se poate observa adâncul „puţ al cunoaşterii” în cazul cercetătorului american, căci nu e tocmai lucru uşor să fii om, să ai 15 centimetri înălţime şi să trăieşti 8 ani! Poate chiar a fost dat la şcoală şi a prins primele două clase primare! Mai ştii? Cea mai mică fiinţă umană cunoscută a măsurat aproximativ 50 de centimetri înălţime. Însă 15 centimetri sfidează orice a fost vreodată cunoscut. Se pare că nu şi pentru Nolan, care încheie apoteotic: „Desigur, se ridică întrebarea cum a arătat la naştere.” În faţa acestei prostii năucitoare, rămâi siderat. Un astfel de „om de ştiinţă” primeşte probabil un salariu de mii de dolari pe lună, pentru a debita astfel de inepţii. Trist e însă faptul că sunt mulţi care preiau pur şi simplu informaţia, ca într-o stare de prostraţie şi îşi spun râzând tâmp, fără nici cea mai mică analiză şi fără cea mai mică urmă de bun simţ: „Ei, uite că e totuşi om! Am spus noi că nu mai exista nimeni în Universul ăsta, în afară pământenilor!”
Eterna „explicaţie” a savanţilor în astfel de cazuri este aceea a unei „mutaţii” neaşteptate, care în acest caz a fost apreciată ca fiind chiar „interesantă”. Şi ce-i cu asta? O „mutaţie” genetică nu apare niciodată peste noapte şi nu se manifestă doar la unul sau la doi indivizi ai unei specii. Se profită de ignoranţa maselor de oameni, considerate precum nişte „turme de oi” proaste şi blege, care trebuie să creadă tot ceea ce li se spune. Teoriile şoptite după găsirea creaturii s-au împărţit în mai multe direcţii: că făptura ar fi de fapt un fetus avortat, că ar fi o maimuţă, că este o contrafacere sau că ar fi o fiinţă extraterestră.
Mai nou, ea pare a fi „o mutaţie interesantă” a fiinţei umane. Desigur, nu ni se spune nimic despre „ce fel de mutaţie interesantă este aceasta” şi nici ce anume înseamnă ea sau de unde provine, în ce direcţie se îndreaptă etc. Cât bun simţ ar trebui să ai pentru a privi cu atenţie craniul acestei făpturi şi a spune că ea este de pe Pământ?! Cine ar avea curajul să afirme că acesta este un craniu de om? Nu este doar alungirea lui specifică, este vorba de suturile sale, de proeminențe, de forma orbitelor, de proporția dimensiunilor principale. Nimic nu pare să fie însă prea convingător pentru „echipa de specialişti” americani. Directivele pe care aceştia le-au primit par să fie clare, dar în realitate ele sunt atât de patetice, încât nu reuşesc decât să stârnească o mare compasiune.
Speram totuşi că mulţi oameni să se fi trezit din somnul greu al ignoranţei şi să fi realizat penibila încercare de manipulare la care sunt supuşi din nou de către malefismul „elitei oculte mondiale”, care caută cu disperare să amâne cât mai mult posibil dezvaluirile fulminante despre existența civilizațiilor extraterestre ce au legături complexe cu planeta noastră...
Sursa: http://www.edituradaksha.ro
Aşa după cum am prezentat în câteva articole anterioare, în urmă cu câteva zile a fost lansat excepţionalul documentar „Sirius”, al cărui producător executiv şi principal realizator este celebrul ufolog american Steven Greer. Acest film poate fi considerat pe bună dreptate piatra de temelie în acţiunea la nivel planetar cunoscută sub numele „Dezvăluirea” (Disclosure), prin care se urmăreşte desecretizarea de către guvernele lumii (şi în special ale marilor puteri) a dosarelor legate de existenţa civilizaţiilor extraterestre şi de colaborarea anumitor facţiuni militare, ştiinţifice şi guvernamentale cu acestea. Documentarul mai prezintă de asemenea felul în care tehnologii foarte avansate, bazate pe energia liberă, au fost tăinuite cunoaşterii publice de zeci de ani, pentru a servi astfel interesele oculte ale unei elite a puterii, care este orientată malefic.
Unul dintre punctele cele mai importante ale prezentării documentarului a fost revelarea rămăşiţelor mumificate ale unei făpturi umanoide, despre care se crede că ar fi de origine extraterestră, găsită în deşertul Atacama din Chile pe 19 octombrie 2003, de către un localnic pe nume Oscar Munoz. Mumia a fost denumită Ata. Făptura are un craniu disproporţionat de mare prin raport la trup, prezintă un lob mare frontal, are o culoare închisă şi, spre deosebire de om, are 9 coaste.
Uluitor este faptul că scheletul fiinţei nu măsoară decât 15 centimetri în înălţime. Tocmai pentru a preveni imbecilismul clasic al ştiinţei actuale - care în dependenţa ei maladiva de fondurile şi ordinele venite de la elita malefică a Guvernului Mondial Ocult, neagă cu îndârjire orice dovadă şi orice descoperire importantă, aruncând praf în ochii cititorilor neavizaţi prin intermediul mass-media -, doctorul Greer şi echipa sa au oferit eşantioane biologice din scheletul acelei fiinţei celor mai prestigioase laboratoare de studii genetice din lume, pentru a realiza o analiză judicioasă asupra ADN-ului acelei fiinţe. Chiar şi în aceste condiţii, era de presupus că „maşinăria diabolică a manipulării opiniei publice”, pusă în vigoare prin intermediul mass-media internaţionale, va acţiona după „metodele” ei arhicunoscute.
Şi într-adevăr, imediat după prezentarea oficială a documentarului „Sirius” pe 22 aprilie, ziarul Daily Mail se grăbeşte să prezinte şi el „opinia” unor „specialişti” cu privire la acea fiinţă. Normal, „ştirea” este preluată în mod tâmp şi de Realitatea Net de la noi şi de alte publicaţii online, ca pe o părere „competentă”. Mai mult decât atât, televiziunile principale au prezentat aceste păreri „autorizate”, grăbindu-se să arate populației că de fapt acea mumie minusculă nu este nicidecum de origine extraterestra. Totul a fost făcut cu o disperare penibilă, nu cumva să credem că ar putea fi vorba despre vreo ființă extraterestră, nu cumva să știm că există interacțiuni ale vieții extraterestre cu cea umană! Bietele ființe care conduc aceste posturi de televiziune sau publicațiile media nu fac decât jocul malefic al unei elite care în prezent aproape că nici nu mai este interesată să rămână ascunsă. Aproape totul este supus unei manipulări grosolane a populației, în dorința perversă de a ascunde adevărul, de a tăinui aspecte esențiale pentru progresul umanității.
Aceeași metodă este aplicată și in străinătate. Aflăm astfel de la Gary Nolan, director la Universitatea Stanford din SUA, că acea fiinţă nu e o maimuţă (de parcă noi ne grăbeam să o asemănăm cu aşa ceva, din felul în care ea arată; ce om normal ar zice, privind fotografiile expuse, că mumia respectivă ar fi aparținut unui uranguran sau a unei gorile?!), ci că ea are ADN-ul asemănător cu al oamenilor. Fireşte că este asemănător cu al oamenilor, din moment ce fiinţa are aspect umanoid! Cretinismul „savanţilor” actuali – contrafăcut, desigur – vrea probabil să spună că prin „fiinţă extraterestră” trebuie să înţelegem ceva precum un copac, un animal ciudat, un cub sau cine ştie ce altceva. La fel de bine şi noi putem spune că nu suntem tocmai umani. Se ştie că în ultimii ani tot mai mulţi cercetători au identificat în ADN-ul speciei umane gene de natură extraterestră, aşa că ce mare mirare trebuie să fie ca într-o fiinţă de pe o altă planetă să se găsească gene umane? În primul rând este vorba despre necesitatea unei documentări şi a unei culturi decente în legătură cu acest subiect, lucru care poate fi realizat cu răbdare şi bunăvoinţă printr-un studiu al diverselor surse autentice pe internet. Aici nu merge cu „păreri personale” sau cu „temeri interioare de necunoscut”. De asemenea, teza antropocentrismului a devenit atât de penibilă şi ridicolă, încât nu merită să o mai luăm în discuţie. Prin urmare, este în primul rând o problemă de cultură generală, de documentare si de minte deschisă. Ceea ce constatăm noi că se petrece este însă o manipulare mizerabilă a opiniei publice, care are la bază în primul rând ignoranța majorității oamenilor, iar în al doilea rând prostia imensă. Astfel, sminteala ajunge să se propage îngrijorător de mult, deoarece nivelul educației și tembelismul oamenilor îi face pe aceștia să considere ca albul e negru și negrul este alb.
Cum e posibil ca nişte oameni de ştiinţă aparent serioşi să se preteze la asemenea „concluzii savante”, care - dacă ar fi să gândim la rece – ar putea fi emise și de un elev mai răsărit de clasa a cincea? „Savantul” Nolan merge mai departe şi plusează: „Persoana era de sex masculin şi a supravieţuit până la vârsta de 6 sau 8 ani.” Aici am putea și noi să reacționăm in stil american: „Oh, really?! You think?” Profundă observaţie a expertului, cea cu sexul, căci noi nu ne-am fi putut da seama de aceasta. Cât despre „vârsta” creaturii, abia aici se poate observa adâncul „puţ al cunoaşterii” în cazul cercetătorului american, căci nu e tocmai lucru uşor să fii om, să ai 15 centimetri înălţime şi să trăieşti 8 ani! Poate chiar a fost dat la şcoală şi a prins primele două clase primare! Mai ştii? Cea mai mică fiinţă umană cunoscută a măsurat aproximativ 50 de centimetri înălţime. Însă 15 centimetri sfidează orice a fost vreodată cunoscut. Se pare că nu şi pentru Nolan, care încheie apoteotic: „Desigur, se ridică întrebarea cum a arătat la naştere.” În faţa acestei prostii năucitoare, rămâi siderat. Un astfel de „om de ştiinţă” primeşte probabil un salariu de mii de dolari pe lună, pentru a debita astfel de inepţii. Trist e însă faptul că sunt mulţi care preiau pur şi simplu informaţia, ca într-o stare de prostraţie şi îşi spun râzând tâmp, fără nici cea mai mică analiză şi fără cea mai mică urmă de bun simţ: „Ei, uite că e totuşi om! Am spus noi că nu mai exista nimeni în Universul ăsta, în afară pământenilor!”
Eterna „explicaţie” a savanţilor în astfel de cazuri este aceea a unei „mutaţii” neaşteptate, care în acest caz a fost apreciată ca fiind chiar „interesantă”. Şi ce-i cu asta? O „mutaţie” genetică nu apare niciodată peste noapte şi nu se manifestă doar la unul sau la doi indivizi ai unei specii. Se profită de ignoranţa maselor de oameni, considerate precum nişte „turme de oi” proaste şi blege, care trebuie să creadă tot ceea ce li se spune. Teoriile şoptite după găsirea creaturii s-au împărţit în mai multe direcţii: că făptura ar fi de fapt un fetus avortat, că ar fi o maimuţă, că este o contrafacere sau că ar fi o fiinţă extraterestră.
Mai nou, ea pare a fi „o mutaţie interesantă” a fiinţei umane. Desigur, nu ni se spune nimic despre „ce fel de mutaţie interesantă este aceasta” şi nici ce anume înseamnă ea sau de unde provine, în ce direcţie se îndreaptă etc. Cât bun simţ ar trebui să ai pentru a privi cu atenţie craniul acestei făpturi şi a spune că ea este de pe Pământ?! Cine ar avea curajul să afirme că acesta este un craniu de om? Nu este doar alungirea lui specifică, este vorba de suturile sale, de proeminențe, de forma orbitelor, de proporția dimensiunilor principale. Nimic nu pare să fie însă prea convingător pentru „echipa de specialişti” americani. Directivele pe care aceştia le-au primit par să fie clare, dar în realitate ele sunt atât de patetice, încât nu reuşesc decât să stârnească o mare compasiune.
Speram totuşi că mulţi oameni să se fi trezit din somnul greu al ignoranţei şi să fi realizat penibila încercare de manipulare la care sunt supuşi din nou de către malefismul „elitei oculte mondiale”, care caută cu disperare să amâne cât mai mult posibil dezvaluirile fulminante despre existența civilizațiilor extraterestre ce au legături complexe cu planeta noastră...
Sursa: http://www.edituradaksha.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu