Focul Sfânt de la Ierusalim, MINUNEA care se întâmplă în FIECARE AN în Biserica Ortodoxă! LUMINA DIN CER APRINDE LUMÂNĂRILE!

Minunea Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în timpul slujbei de vecernie ce are loc în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui orthodox. Nu există nici o explicaţie a minunii a Focului Sfânt care aprinde lumânările credincioşilor de peste 1200 de ani.

• 

În ciuda tuturor paznicilor, lumânările se aprind

Două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din Marea Sâmbătă.
Primul, perchiziţionarea Sfântului Mormânt, durează o oră şi are ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui. Percheziţia implică trei inspecţii separate care încep la ora 10.00 şi este condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt,se petrece la ora 11.00. Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară. În jurul orei 12.30, patriarhul ortodox vine în Biserica Învierii, unde corurile cântă în limbile greacă şi arabă "Învierea Ta Hristoase, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te slăvim!".

Urmat de episcopi şi ceilalţi clerici, patriarhul înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt, oprindu-se în faţa intrării. În timp ce se cântă "Lumină lină", Patriarhul îşi scoate veşmintele şi mitra şi se supune percheziţionării primarului oraşului şi şefului poliţiei, pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare. După acest moment, se deschide uşa Sfântului Mormânt. Patriarhul îmbrăcat numai în stihar intră înăuntru însoţit de episcopul armean, care rămâne în Capela Îngerului, după care uşa este închisă.

Cum se întâmplă minunea?

Punctul culminant al ritualul la care iau parte feţe bisericeşti de pretitundeni îl reprezintă momentul în care Patriarhul Ierusalimului intră în Capela Îngerului cu patru mănunchiuri a câte 33 de lumânări neaprinse. El este închis în încăperea în care se află mormântul lui Iisus după ce aceasta este inspectată pentru a se asigura că nu există în interior nicio sursă de foc. Potrivit ritualului, Patriarhul înconjoară de trei ori mormântul şi îngenunchează în faţa dalei de marmură care îl acoperă. Apoi, el se roagă pentru pogorârea Sfintei Lumini folosind o rugăciune specială a cărei origini este necunoscută.

După ce lumânările sunt aprinse miraculos, precum susţin înalţii bisericii, Focul Sfânt este împărţit miilor de credincioşi care se înghesuie în centrul vechi al oraşului. Lumina de la Ierusalim ajunge în 13 ţări ortodoxe, printre care şi România.

Interesant este faptul că Lumina Sfântă nu apare decât de Paştele Ortodox şi decât la ortodocşi. Ori de câte ori non-ortodocşii au încercat să obţină Lumina Sfîântă, tentativele lor au eşuat lamentabil.

Minunea duce la credinţă

Miracolul nu se limitează doar la ceea ce se întâmplă în interiorul Mormântului unde se roagă Patriarhul. Mai semnificativ este poate faptul că există relatări potrivit cărora Lumina apare şi în afara Mormântului. În fiecare an, mulţi credincioşi declară că Lumina a aprins de la sine lumânările pe care le ţineau în mână. Toata lumea aşteaptă în Biserică cu lumânări în mână în speranţa că s-ar putea aprinde spontan. De multe ori candele stinse se aprind de la sine sub ochii pelerinilor. Flacăra albastră poate fi văzută deplasându-se în diferite locuri din Biserică.

Un număr de declaraţii semnate de pelerini ale caror lumânări s-au aprins spontan atesta adevărul acestor întâmplări. Cine trăieşte de aproape minunea aprinderii lumânărilor sau vede Lumina albastră, de obicei părăseşte Ierusalimul total schimbat şi pentru toţi care iau parte la acest eveniment există un "înainte şi după" minunea Sfântului Foc de la Ierusalim.

Sursa: Libertatea.ro