Tot mai mult stiinta este de acord cu poezia despre experienta umana directa: suntem mai mult decat atomi si moleculele care ne compun corpul, suntem si fiinte de lumina. Biofotonii sunt emisi de corpul uman, pot fi eliberati prin intentie mentala, si ar putea modula procese fundamentale in cadrul comunicatiilor intercelulare si a ADN-ului.
Nimic nu este mai uimitor decat faptul extrem de improbabil ca existam. Adesea ignoram acest fapt, uitand de realitatea ca in loc de a fi ceva acolo, s-ar fi putut sa nu fie absolut nimic, adica de ce exista un univers (pregnant de constient de el insusi prin noi) si nu oarece vid complet inconstient de el insusi?
Aveti in vedere ca din lumina, aer, apa, minerale de baza din scoarta pamantului, si din informatia de cel putin 3 miliarde de ani continuta in nucleul unei celule zigot diploide, este format corpul uman, iar in corpul acela un suflet capabil cel putin sa incerce sa inteleaga originile lui corporale si spirituale.
Data fiind nebunia conditiei noastre existentiale, si a incarnarii corporale ca un intreg, si avand in vedere ca existenta noastra pamanteasca este partial formata din lumina soarelui si cere consumul continuu de lumina solara condensata sub forma hranei, nu ar suna prea exagerat ca trupul nostru emite lumina.
Intr-adevar, corpul uman emite biofotoni, cunoscuti de asemenea ca emisii fotonice ultra-slabe (ultraweak photon emissions – UPE), cu o vizibilitate de 1 000 de ori mai joasa decat sensibilitatea ochiului nostru liber. Desi nu vizibile pentru noi, aceste particule de lumina (sau unde, depinde cum le masori) sunt parte a spectrului electromagnetic vizibil (380-780 nm) si sunt detectabile prin instrumentatie moderna sofisticata. [1], [2]
Ochiul fizic si “mental” emite lumina
Ochiul insusi, care este expus continuu la fotonii puternici ambientali ce trec prin diferitele tesuturi oculare, emite emisii fotonice ultra-slabe induse de lumina vizibila. [3] Chiar a fost lansata ipoteza ca lumina vizibila induce bioluminiscenta decalata in cadrul tesutului ocular expus, furnizand o explicatie pentru originea imaginii retiniene remanente. [4]
Aceste emisii de lumina au mai fost corelate cu metabolismul energiei cerebrale si stresul oxidativ din creierul mamiferelor. [5] [6] Si totusi emisiile biofotonice nu sunt in mod necesare epifenomenale (secundare ca importanta). Ipoteza lui Bókkon sugereaza ca fotonii eliberati prin procese chimice in cadrul creierului produc imagini biofizice in timpul imageriei vizuale, iar un studiu recent a gasit ca atunci cand subiectii si-au imaginat in mod activ lumina intr-un mediu foarte intunecos, intentia lor a produs o semnificativa crestere a emisiilor fotonice ultraslabe. [7] Acest lucru este consistent cu un punct de vedere emergent conform caruia biofotonii nu sunt doar produse secundare celular-metabolice, ci mai degraba, deoarece intensitatea biofotonilor poate fi considerata mai inalta in interiorul celulei decat in exteriorul acesteia, este posibil ca mintea sa acceseze acest gradient (diferenta) de energie pentru a crea imagini biofizice intrinseci in timpul perceptiei si imageriei vizuale. [8]
Celulele si ADN-ul nostru utilizeaza biofotonii pentru a stoca si comunica informatie
Aparent biofotonii sunt utilizati de catre celulele multor organisme vii pentru a comunica, ceea ce faciliteaza transferul de energie/informatie care este de cateva ordine de marime mai rapid decat difuzia chimica. Potrivit unui studiu din 2010, “Comunicatia de la celula la celula prin biofotoni a fost demonstrata la plante, bacterii, granulocite neutrofile animale si la celulele renale [9]. Cercetatorii au fost capabili sa demonstreze ca “… stimularea prin lumina de spectre diferite (infrarosu, rosu, galben, albastru, verde si alb) la un capat al senzorului spinal sau al radacinii nervului motor a avut ca rezultat o semnificativa sporire a activitatii biofotonice la celalalt capat”. Cercetatorii au interpretat descoperirea lor sugerand ca “stimularea prin lumina ar putea genera biofotoni care circula de-a lungul fibrelor nervoase, probabil ca semnale de comunicatie neurala”.
Chiar si cand ajungem la nivelul molecular al genomului nostru, si ADN-ul poate fi identificat ca o sursa de emisii biofotonice. Un autor propune ca ADN-ul este atat de dependent de biofotoni, incat are proprietati asemanatoare laserului excimer, dandu-i putinta sa existe intr-o stare stabila departe de pragul echilibrului termic. [10]
Tehnic vorbind, un biofoton este o particula elementara sau o cuanta de lumina de origine non-termica in spectrul vizibil si ultraviolet, emisa de un sistem biologic. Se crede in general despre ei ca sunt produsi ca rezultat al metabolismului energetic in cadrul celulelor noastre, sau mai formal ca un “… produs secundar al reactiilor biochimice in care moleculele excitate sunt produse prin procese bioenergetica care implica specii de molecule reactive continand oxigen” [11]
Producerea circadiana de biofotoni a corpului
Deoarece metabolismul corpului se schimba intr-o maniera circadiana, emisiile de biofotoni variaza de asemenea de-a lungul axei temporale diurne. [12] Cercetarile au cartat locatiile anatomice distincte din cadrul corpului unde emisiile biofotonice sunt mai puternice si mai slabe, depinzand de momentul zilei.
In general fluctuatiile numaratorii fotonilor in cadrul corpului au fost mai mici dimineata decat dupa-masa. Regiunea torace-abdomen emitea mai putin si mai constant. Extremitatile superioare si regiunea capului emiteau cel mai mult si tot mai intens de-a lungul zilei. Analiza spectrala a emisiilor joase, intermediare si inalte din partea superioara frontala a piciorului drept, a fruntii si a palmelor in gama de sensibilitate a fotomultiplicatorului a aratat o mai larga contributie a domeniului 420-470 din spectrul emisiilor spontane decat la mana in toamna/iarna. Spectrul luminiscentei decalate de la mana a aratat emisii majore in acelasi domeniu ca emisiile spontane.
Cercetatorii au concluzionat ca “datele spectrale sugereaza ca masuratorile ar putea la fel de bine sa furnizeze date cantitative asupra modelului individual al proceselor peroxidative si anti-oxidative in vivo”.
Meditatia si plantele afecteaza producerea biofotonilor
Cercetarile au gasit ca o diferenta oxidativa mediata de stres la emisia biofotonica intre cei ce mediteaza fata de cei ce nu mediteaza. Cei ce practica regulat meditatia tind sa aiba o mai joasa emisie fotonica ultra-slaba (UPE – ultra-weak photon emission), ceea ce se crede a fi rezultatul nivelului mai scazut de reactii ale radicalilor liberi petrecandu-se in corpurile lor. Intr-un studiu clinic implicand practicanti ai Meditatiei Transcendentale, cercetatorii au gasit ca: cele mai joase intensitati UPE au fost observate la doi subiecti care meditau regulat. Analiza spectrala a UPE umana a sugerat ca emisia ultra-slaba este probabil, cel putin partial, o reflectie a reactiilor radicalilor liberi dintr-un sistem viu. S-a documentat faptul ca variatele schimbari fiziologice si biochimice urmeaza practica pe termen lung a meditatiei si se deduce ca meditatia ar putea avea impact asupra activitatii radicalilor liberi. [13]
Interesant, o planta binecunoscuta pentru utilizarile ei in reducerea stresului (incluzand micsorari masurabile ale cortizolului) si asociata cu stresul oxidativ amplificat, a fost testata clinic in reducerea nivelului de biofotoni emisi in subiectii umani. Cunoscuta ca rodiola, un studiu publicat in 2009 in jurnalul Phytotherapeutic Research (Cercetarea Fitoterapeutica) a gasit ca cei ce consumau planta pentru o saptamana aveau o descrestere semnificativa in emisia de fotoni comparativ cu cei din grupul placebo. [14]
Pielea umana ar putea capta energia si informatia de la lumina soarelui
Poate cea mai extraordinara dintre toate este posibilitatea ca suprafata corpului nostru sa contina celule capabile de a capta eficient energia si informatia din radiatia ultravioleta. Un studiu publicat in Jurnalul de Fotochimie si Fotobiologie (Journal of Photochemistry and Photobiology) in 1993, intitulat “Iradierea artificiala cu lumina solara induce emisii fotonice ultra-slabe in fibroblastele pielii umane”, a descoperit ca atunci cand lumina de la o sursa artificiala de lumina cu spectru similar celui solar a fost aplicata fibroblastelor, atat celor de la subiectii normali, cat si celor de la cei cu afectiunea xeroderma pigmentosum, caracterizata de mecanisme deficitare de reparare a ADN-ului, a indus emisii mult mai puternice (de 10-20 de ori) de fotoni ultra-slabi la grupul de xeroderma pigmentosum. Din acest experiment cercetatorii au tras concluzia “aceste date sugereaza ca celulele xeroderma pigmentosum tind sa piarda capacitatea eficienta de stocare a fotonilor ultra-slabi, indicat existenta in celulele umane a unui eficient sistem intracelular de captare a fotonilor”. [15] Cercetari mai recente au mai identificat diferente masurabile in emisia biofotonica intre celulele normale si cele ale melanoamelor (tumorilor cancerigene ale pielii). [16]
Melanina este capabila de a transforma energia luminii ultraviolete in caldura printr-un proces cunoscut ca si “conversie interna ultrarapida”; mai mult de 99,9% din radiatia UV absorbita este transformata din lumina ultravioleta genotoxica (care deterioreaza ADN-ul) in caldura inofensiva.
Daca melanina poate converti lumina in caldura, nu cumva ar putea de asemenea transforma radiatia UV in alte forme de energie folositoare din punct de vedere biologic/metabolic? Acest lucru s-ar putea sa nu para exagerat cand se ia in consideratie ca pana si radiatia gama, care extrem de toxica pentru majoritatea formelor de viata, este o sursa de subzistenta pentru anumite tipuri de fungi si bacterii.
Producerea de biofotoni de catre corp este guvernata de fortele solara si lunara
Se pare ca stiinta moderna abia acum ajunge sa recunoasca abilitatea corpului uman de a primi si emite energie si informatie direct de la lumina provenita de la Soare. [17]
Mai exista si o tot mai mare realizare a faptului ca Soarele si Luna afecteaza emisiile biofotonice prin influentele gravitationale. Recent, emisiile biofotonie de la germenii de grau din Germania si Brazilia au fost gasite ca fiind sincronizate transcontinental potrivit ritmurilor asociate cu mareea lunisolara. [18] De fapt, forta mareica lunisolara, la care Soarele contribuie cu 30 % si Luna cu 60 % din acceleratia gravitationala combinata, a fost gasita ca regularizand un numar de trasaturi ale cresterii plantelor pe Pamant. [19]
Intentia ca forta vie a fiziologiei
Chiar si insasi intentia umana, asa-numita fantoma din interiorul masinii, ar putea avea o baza empirica in biofotoni.
Un comentariu recent publicat in jurnalul Investigatie clinica si intitulat “Dovezi despre puterea intentiei/Evidence about the power of intention” adreseaza urmatoarele cuvinte in legatura cu acest subiect:
Intentia este definita ca un gand directionat pentru a executa o actiune determinata. Gandurile tintite catre un scop pot afecta obiecte neinsufletite si practic toate entitatile vii, de la organisme unicelulare pana la fiintele umane. Emisia de particule luminoase (biofotoni) pare sa fie mecanismul prin care o intentie isi produce efectele. Toate organismele vii emit un curent constant de fotoni ca un mijloc de a indrepta semnale nonlocale instantanee de la o parte a corpului la alta si catre lumea exterioara. Biofotonii sunt stocati in ADN-ul intracelular. Cand organismul este bolnav, se produc schimbari in emisiile biofotonilor. Intentia directa se manifesta pe ea insasi ca o energie electrica si magnetica producand un flux ordonat de fotoni. Intentiile noastre par sa opereze ca frecventa puternic coerente capabile sa schimbe structura moleculara a materiei. Pentru ca intentia sa fie efectiva, este necesar sa se aleaga timpul potrivit. De fapt fiintele vii sunt sincronizate reciproc intre ele, dar si cu pamantul si cu schimbarile lui constante ale energiei magnetice. S-a aratat ca energia gandului poate de asemenea schimba mediul. Hipnoza, fenomenul stigmatelor si efectul placebo pot fi de asemenea considerate ca tipuri de intentie, ca instructiuni catre creier, date in timpul unei anumite stari de constiinta. Cazurile de vindecari spontane sau la distanta ale unor pacienti extrem de grav bolnavi reprezinta situatii de o intentie extraordinar de intensa, de a controla boala ce ne ameninta vietile. Intentia de a vindeca, dar si convingerile persoanei bolnave in legatura cu eficacitatea influentelor vindecatoare favorizeaza vindecarea acesteia. In concluzie, studiile asupra gandurilor si constiintei reies ca aspecte fundamentale si nu ca simple epifenomene, si care duc rapid la o profunda schimbare in paradigmele biologiei si medicinei.
Deci aici ne aflam. Stiinta este tot mai mult in acord cu experienta umana directa: suntem mai mult decat atomii si moleculele din care suntem compusi, mai suntem si fiinte de lumina.
Surse pentru acest articol cuprind:
[1] Herbert Schwabl, Herbert Klima. Spontaneous ultraweak photon emission from biological systems and the endogenous light field. Forsch Komplementarmed Klass Naturheilkd. 2005 Apr; 12(2):84-9. PMID: 15947466
[2] Hugo J Niggli, Salvatore Tudisco, Giuseppe Privitera, Lee Ann Applegate, Agata Scordino, Franco Musumeci. Laser-ultraviolet-A-induced ultraweak photon emission in mammalian cells. J Biomed Opt. 2005 Mar-Apr; 10(2):024006. PMID: 15910080
[3] Chao Wang, István Bókkon, Jiapei Dai, István Antal. Spontaneous and visible light-induced ultraweak photon emission from rat eyes. Brain Res. 2011 Jan 19; 1369:1-9. Epub 2010 Oct 26. PMID: 21034725
[4] I Bókkon, R L P Vimal, C Wang, J Dai, V Salari, F Grass, I Antal. Visible light induced ocular delayed bioluminescence as a possible origin of negative afterimage. J Photochem Photobiol B. 2011 May 3; 103(2):192-9. Epub 2011 Mar 23. PMID: 21463953
[5] M Kobayashi, M Takeda, T Sato, Y Yamazaki, K Kaneko, K Ito, H Kato, H Inaba. In vivo imaging of spontaneous ultraweak photon emission from a rat’s brain correlated with cerebral energy metabolism and oxidative stress. Neurosci Res. 1999 Jul; 34(2):103-13. PMID: 10498336
[6] Y Kataoka, Y Cui, A Yamagata, M Niigaki, T Hirohata, N Oishi, Y Watanabe. Activity-dependent neural tissue oxidation emits intrinsic ultraweak photons. Biochem Biophys Res Commun. 2001 Jul 27; 285(4):1007-11. PMID: 11467852
[7] B T Dotta, K S Saroka, M A Persinger. Increased photon emission from the head while imagining light in the dark is correlated with changes in electroencephalographic power: support for Bókkon’s biophoton hypothesis. Neurosci Lett. 2012 Apr 4; 513(2):151-4. Epub 2012 Feb 17. PMID: 22343311
[8] I Bókkon, V Salari, J A Tuszynski, I Antal. Estimation of the number of biophotons involved in the visual perception of a single-object image: biophoton intensity can be considerably higher inside cells than outside. J Photochem Photobiol B. 2010 Sep 2; 100(3):160-6. Epub 2010 Jun 10. PMID: 20584615
[9] Yan Sun, Chao Wang, Jiapei Dai. Biophotons as neural communication signals demonstrated by in situ biophoton autography. Photochem Photobiol Sci. 2010 Mar; 9(3):315-22. Epub 2010 Jan 21. PMID: 20221457
[10] F A Popp, W Nagl, K H Li, W Scholz, O Weingärtner, R Wolf. Biophoton emission. New evidence for coherence and DNA as source. Cell Biophys. 1984 Mar; 6(1):33-52. PMID: 6204761
[11] Masaki Kobayashi, Daisuke Kikuchi, Hitoshi Okamura. Imaging of ultraweak spontaneous photon emission from human body displaying diurnal rhythm. PLoS One. 2009; 4(7): e6256. Epub 2009 Jul 16. PMID: 19606225
[12] Masaki Kobayashi, Daisuke Kikuchi, Hitoshi Okamura. Imaging of ultraweak spontaneous photon emission from human body displaying diurnal rhythm. PLoS One. 2009; 4(7): e6256. Epub 2009 Jul 16. PMID: 19606225
[13] Eduard P A Van Wijk, Heike Koch, Saskia Bosman, Roeland Van Wijk. Anatomic characterization of human ultra-weak photon emission in practitioners of transcendental meditation (TM) and control subjects. J Altern Complement Med. 2006 Jan-Feb; 12(1):31-8. PMID: 16494566
[14] F W G Schutgens, P Neogi, E P A van Wijk, R van Wijk, G Wikman, F A C Wiegant. The influence of adaptogens on ultraweak biophoton emission: a pilot-experiment. Phytother Res. 2009 Aug; 23(8):1103-8. PMID: 19170145
[15] H J Niggli. Artificial sunlight irradiation induces ultraweak photon emission in human skin fibroblasts. J Photochem Photobiol B. 1993 May; 18(2-3):281-5. PMID: 8350193
[16] Hugo J Niggli, Salvatore Tudisco, Giuseppe Privitera, Lee Ann Applegate, Agata Scordino, Franco Musumeci. Laser-ultraviolet-A-induced ultraweak photon emission in mammalian cells. J Biomed Opt. 2005 Mar-Apr; 10(2):024006. PMID: 15910080
[17] Janusz Slawinski. Photon emission from perturbed and dying organisms: biomedical perspectives. Forsch Komplementarmed Klass Naturheilkd. 2005 Apr; 12(2):90-5. PMID: 15947467
[18] Cristiano M Gallep, Thiago A Moraes, Samuel R Dos Santos, Peter W Barlow. Coincidence of biophoton emission by wheat seedlings during simultaneous, transcontinental germination tests. Protoplasma. 2013 Jun; 250(3):793-6. Epub 2012 Sep 26. PMID: 23011402
[19] Peter W Barlow, Joachim Fisahn. Lunisolar tidal force and the growth of plant roots, and some other of its effects on plant movements. Ann Bot. 2012 Jul; 110(2):301-18. Epub 2012 Mar 20. PMID: 22437666
http://www.greenmedinfo.com/blog/biophotons-human-body-emits-communicates-and-made-light?utm_source=www.GreenMedInfo.com&utm_campaign=d4a7f2513a-Greenmedinfo&utm_medium=email&utm_term=0_193c8492fb-d4a7f2513a-86848641 – biofotoni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu