Credința reprezintă forța cu care este transmisă o anumită informație. Adică credința este energia specifică, necesară materializării. Cu cât credința e mai puternică cu atât informația se transmite cu o viteză mai mare și materializarea se întâmplă mai repede. Deci credința și forța de transmitere a informației sunt direct proporționale, nu se poate una fără cealaltă. Dacă ai credință foarte mare, informația se transmite cu o viteză foarte mare și atunci colapsezi energia care devine materie.
Atunci când pe lângă credință avem și îndoieli este ca și cum energia țâșnește spre un flux al materializării, dar la un moment dat se blochează de un alt flux al îndoielii și se reîntoarce înapoi la emițător. Adică îndoiala este devierea de la traiectorie a informației respective. Noi suntem cei care determinăm realitatea prin forța cu care trimitem o informație. Când te-ai calibrat pe un flux de conștiință, rămâi în el și nimic nu te mai poate destabiliza. Adică acesta este fenomenul numit credință din punctul meu de vedere.
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță
În momentul în care vrei ceva se activează credința, adică începi să transmiți acea informație a ceea ce vrei cu viteză foarte mare spre un flux de conștiință de unde se determină materializarea. Intenția (credința) stă în spateletransformării celulelor stem din hipocampus în baby-neuroni care în timp cresc și se interconectează cu diverse rețele neuronale formate deja la nivel cerebral. În termen de 6 luni până într-un an de zile acele rețele se consolidează conform mecanismului de formare a memoriei de lungă durată, adică devin niște rețele uzitate destul de des încât ceea ce ai experimentat devine ceva obișnuit. Experiența, trăirea este la baza creării rețelelor neuronale de diferite conotații. Așa cum spuneam și cu alte ocazii, la Dumnezeu nu există bine și rău, ci doar, experiență.
Oamenii au un biocomputer (creier) extraordinar, fabulos și magnific dar datorită educației că nu există decât ce se vede în planul material, concret am pierdut abilitatea de a vedea dincolo de formă. Dar cum fiecare mașinărie are un manual de utilizare implementat în însăși modul ei de funcționare, dacă suntem atenți la noi vom putea observa cum funcționează creierul nostru și implicit corpul nostru.
Așa cum știți deja la baza unei emoții se află un gând. Adică o informație care a traversat mintea noastră. După ce am fost atenți la acel gând o perioadă de timp, până a trecut prin fiecare secțiune a creierului responsabil de producerea emoțiilor (hipocampus, sistem limbic), glanda noastră pineală a început să secrete neurotransmițătorii care au pornit în corpul fizic, au ajuns la celulele corpului până la nivelul structurii noastre AND și apoi suntem observatori în propriul corp a manifestărilor emoționale, și de cele mai multe ori ne este foarte greu și uneori imposibil să oprim tumultul emoțiilor care vin ca apa într-o cascadă.
Pentru a putea preîntâmpina trăirea doar în emoții, cel mai important este să surprindem gândul până a ajuns la glanda pineală și să-i schimbăm informația, adică frecvența.
Pentru asta e nevoie de disciplină, de a învăța să fim aici și acum, adică în momentul și clipa prezentă. Când ești în prezent aici și acum ești atent la fiecare gând care trece prin mintea ta și poți să stopezi, să schimbi, să anulezi, etc, pentru că tu în acea stare ești creatorul propriei realități.
Marii inițiați și cei care și-au stăpânit realitatea au devenit “maeștri” prin lucru cu mintea lor, prin autocorectarea și schimbarea frecvenței informațiilor, conștient, până au ajuns ca prin creierul lor să treacă doar informații de pe frecvențe superioare de conștiință (de exemplu frecvența gama).
Așa cum este cunoscut deja, în jurul nostru avem niște câmpuri energetice și informaționale de anumite frecvențe care corespund unor culori specifice vibraționale. Aceste culori sunt cele ale curcubeului adică ROGVAIV. Când stai pe frecvențe corespunzătoare supraviețuirii primele trei câmpuri descarci prin creier acest tip de informații prin care: “e greu”, “e dificil”, “nu se poate”, “trebuie să…”. Imaginați-vă la astfel de informații ce tipuri de neurotransmițători secretă creierul nostru?
Când prin creierul tău vehiculezi informații din domeniul creației și dezvoltării, adică ultimele patru câmpuri, și anume: “pot”, “știu”, “sunt”, “reușesc”, imaginați-vă ce tipuri de neurotansmițători secretă creierul nostru?
Vă spun ce am observant la mine. În momentul în care am gânduri de genul pot, știu, reușesc parcă mi se îndreaptă coloana vertebrală iar corpul meu transmite o atitudine de reușită. Se desprinde o încredere în ceea ce fac și vreau ca și cum se propulsează în sus, iar starea care mă cuprinde este cea de bucurie și împlinire a ceea ce vreau. Este ca și cum am intrat în fluxul de conștiință în care deschid o ușă spre materializare.
Când acceptăm un gând care spunea că, nu se poate, sau nu am cum, apărea în corp o stare de nesiguranță și de frică. Asta înseamnă că creierul meu secreta diverși neurotransmițători care îmi blocau creativitatea și dorința de a face și, ajungeam doar la stadiul de încercat. Adică conform cuvântului încerc – mă învârteam în cerc, dar nu reușeam.
Atunci când creezi indiferent cât și ce efort depui, parcă te simți ușor și odihnit, deoarece ai stat pe fluxuri de conștiință cu energie de frecvență înaltă (ultimele patru câmpuri) și te-ai folosit de acea energie în ceea ce ai făcut.
Așa că dragi prieteni creatori vă invit să acceptați să trăiți în credință în fluxuri de conștiință cu frecvență înaltă. Spor în toate. Cu drag
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu