| Dr. Cristina Campean | Medic medicina generala | Competenta apifitoterapie | Clinica Raphael Medica |
Chiar dacă încă mai plouă, vara a început şi se face simţită cu putere, mai ales în zilele senine în care Soarele scaldă pământul fără oprelişti. În astfel de zile unii dintre noi riscăm să facem insolaţie. Insolaţia apare mai ales în timpul verii, datorită expunerii intempestive, prelungite şi neprotejate la soare. Cauza insolaţiei şi a arsurilor solare sunt radiaţiile ultraviolete B care produc o dilatare a vaselor cerebrale şi, în acest mod, un anumit grad de congestie cerebrală. De aceea este util să ştim încă de la începutul verii cum să ne ferim de o astfel de problemă sau cum să o tratăm dacă este cazul.
Avem un risc mai crescut de insolaţie:
1. dacă ne expunem la soare prea mult timp într-o singură zi, fără o pregătire anterioară, mai ales în jurul amiezei (orele 11.00-15.00).
2. dacă temperatura crescută a aerului este asociată cu umiditate ridicată.
3. dacă în zilele toride nu ne retragem în casă la amiază ,deoarece atunci nu ne protejează de insolaţie umbra copacilor sau umbrela de
soare.
4. dacă avem părul închis la culoare şi nu ne acoperim capul cu o pălărie de soare de culoare deschisă.
5. dacă ne aflăm la munte, deoarece drumeţiile montane sunt mai riscante pentru cei predispuşi la insolaţie, acţiunea radiaţiilor solare asupra corpului uman crescând cu altitudinea.
6.dacă realizăm un efort fizic crescut pe arşiţă şi mai ales dacă nu suntem îmbrăcaţi corespunzător.
7. dacă suferim de boli cardiovasculare acute sau cronice, obezitate, dereglări hormonale, alte afecţiuni cronice.
8. dacă avem o vârstă înaintată.
9. dacă suntem obosiţi.
Cum recunoaştem instalarea şi evoluţia insolaţiei
Insolaţia se manifestă la început prin dureri de cap (senzaţie de pulsare dureroasă), dureri ale globilor oculari, greaţă, ameţeli, nelinişte, agitaţie, slăbiciune generală şi somnolenţă. Dacă nu luăm nici o măsură starea noastră se poate agrava rapid. Durerile de cap devin pronunţate, apare pe lângă greaţă şi senzaţia de vomă, pielea devine roşie şi se acoperă cu o transpiraţie caldă, apare febra ridicată (38-40 grade Celsius), creşte frecvenţa respiraţiei şi a pulsului, unele gesturi sau mişcări sunt slab coordonate şi poate apare chiar leşinul.
Continuarea expunerii la soare duce la apariţia vărsăturilor în jet (neprecedate de greaţă), a diareei, a aversiunii puternice faţă de lumină, apare rigiditatea cefei, pielea poate fi uscată şi acoperită de o transpiraţie lipicioasă, apar hemoragii spontane şi chiar comă.
Cum tratăm insolaţia
1. Cel mai important lucru este retragerea imediată a celui suferind într-o încăpere răcoroasă şi bine aerisită,în pat,cu capul ridicat mai sus decât corpul (să nu fie complet întins).
2. Se va întrerupe consumul de hrană gătită sau hrană solidă până la vindecarea insolaţiei.
3. În acest timp este foarte importantă hidratarea pacientului, aşadar se recomandă consumul de lichide răcoritoare, însă în nici un caz de băuturi răcoritoare carbogazoase. Este foarte utilă chiar apa de izvor, sau apa plată şi diverse macerate de plante răcoritoare cum sunt muşeţelul, menta, fructele de cătină, roiniţa, consumate la temperatura camerei. Muşeţelul era utilizat şi în Egiptul antic pentru tratarea insolaţiei. Sunt utile şi maceratele din plante diaforetice reci (plante care stimulează transpiraţia, dar au un efect global de răcorire) şi a celor antiinflamatoare: coada şoricelului, coaja de salcie, creţuşca... Sunt necesare şi maceratele sau sucurile din fructe care conţin multă vitamina C cum sunt fructele de cătină, măceşele, lămâile, portocalele, grepfruitul etc.
Bineînţeles toate acestea se pot combina. De exemplu putem face un macerat de mentă, muşeţel, fructe de cătină şi coada şoricelului.
4. Vom produce un curent de aer cu un evantai sau un prosop şi eventual, dacă bolnavul nu transpiră, îi vom freca corpul cu alcool pentru a favoriza scăderea temperaturii, în caz că pacientul are febră.
5. Dacă sunt prezente durerile pulsatile de cap se aplică comprese reci sau chiar pungă cu gheaţă pe cap (frunte şi toată calota craniană)
6. Dacă deja temperatura corpului este foarte ridicată (39-40 grade Celsius), bolnavul este dezbrăcat şi înfăşurat în întregime într-un cearşaf udat bine cu apă rece şi i se aplică comprese reci sau chiar
pungă cu gheaţă pe cap (frunte şi creştet), la gât, subsuori şi în regiunea inghinală.
7. Dacă starea generală nu se îmbunătăţeşte cu toate măsurile luate apelaţi de urgenţă la medic.
Sursa: primit pe mail
Chiar dacă încă mai plouă, vara a început şi se face simţită cu putere, mai ales în zilele senine în care Soarele scaldă pământul fără oprelişti. În astfel de zile unii dintre noi riscăm să facem insolaţie. Insolaţia apare mai ales în timpul verii, datorită expunerii intempestive, prelungite şi neprotejate la soare. Cauza insolaţiei şi a arsurilor solare sunt radiaţiile ultraviolete B care produc o dilatare a vaselor cerebrale şi, în acest mod, un anumit grad de congestie cerebrală. De aceea este util să ştim încă de la începutul verii cum să ne ferim de o astfel de problemă sau cum să o tratăm dacă este cazul.
Avem un risc mai crescut de insolaţie:
1. dacă ne expunem la soare prea mult timp într-o singură zi, fără o pregătire anterioară, mai ales în jurul amiezei (orele 11.00-15.00).
2. dacă temperatura crescută a aerului este asociată cu umiditate ridicată.
3. dacă în zilele toride nu ne retragem în casă la amiază ,deoarece atunci nu ne protejează de insolaţie umbra copacilor sau umbrela de
soare.
4. dacă avem părul închis la culoare şi nu ne acoperim capul cu o pălărie de soare de culoare deschisă.
5. dacă ne aflăm la munte, deoarece drumeţiile montane sunt mai riscante pentru cei predispuşi la insolaţie, acţiunea radiaţiilor solare asupra corpului uman crescând cu altitudinea.
6.dacă realizăm un efort fizic crescut pe arşiţă şi mai ales dacă nu suntem îmbrăcaţi corespunzător.
7. dacă suferim de boli cardiovasculare acute sau cronice, obezitate, dereglări hormonale, alte afecţiuni cronice.
8. dacă avem o vârstă înaintată.
9. dacă suntem obosiţi.
Cum recunoaştem instalarea şi evoluţia insolaţiei
Insolaţia se manifestă la început prin dureri de cap (senzaţie de pulsare dureroasă), dureri ale globilor oculari, greaţă, ameţeli, nelinişte, agitaţie, slăbiciune generală şi somnolenţă. Dacă nu luăm nici o măsură starea noastră se poate agrava rapid. Durerile de cap devin pronunţate, apare pe lângă greaţă şi senzaţia de vomă, pielea devine roşie şi se acoperă cu o transpiraţie caldă, apare febra ridicată (38-40 grade Celsius), creşte frecvenţa respiraţiei şi a pulsului, unele gesturi sau mişcări sunt slab coordonate şi poate apare chiar leşinul.
Continuarea expunerii la soare duce la apariţia vărsăturilor în jet (neprecedate de greaţă), a diareei, a aversiunii puternice faţă de lumină, apare rigiditatea cefei, pielea poate fi uscată şi acoperită de o transpiraţie lipicioasă, apar hemoragii spontane şi chiar comă.
Cum tratăm insolaţia
1. Cel mai important lucru este retragerea imediată a celui suferind într-o încăpere răcoroasă şi bine aerisită,în pat,cu capul ridicat mai sus decât corpul (să nu fie complet întins).
2. Se va întrerupe consumul de hrană gătită sau hrană solidă până la vindecarea insolaţiei.
3. În acest timp este foarte importantă hidratarea pacientului, aşadar se recomandă consumul de lichide răcoritoare, însă în nici un caz de băuturi răcoritoare carbogazoase. Este foarte utilă chiar apa de izvor, sau apa plată şi diverse macerate de plante răcoritoare cum sunt muşeţelul, menta, fructele de cătină, roiniţa, consumate la temperatura camerei. Muşeţelul era utilizat şi în Egiptul antic pentru tratarea insolaţiei. Sunt utile şi maceratele din plante diaforetice reci (plante care stimulează transpiraţia, dar au un efect global de răcorire) şi a celor antiinflamatoare: coada şoricelului, coaja de salcie, creţuşca... Sunt necesare şi maceratele sau sucurile din fructe care conţin multă vitamina C cum sunt fructele de cătină, măceşele, lămâile, portocalele, grepfruitul etc.
Bineînţeles toate acestea se pot combina. De exemplu putem face un macerat de mentă, muşeţel, fructe de cătină şi coada şoricelului.
4. Vom produce un curent de aer cu un evantai sau un prosop şi eventual, dacă bolnavul nu transpiră, îi vom freca corpul cu alcool pentru a favoriza scăderea temperaturii, în caz că pacientul are febră.
5. Dacă sunt prezente durerile pulsatile de cap se aplică comprese reci sau chiar pungă cu gheaţă pe cap (frunte şi toată calota craniană)
6. Dacă deja temperatura corpului este foarte ridicată (39-40 grade Celsius), bolnavul este dezbrăcat şi înfăşurat în întregime într-un cearşaf udat bine cu apă rece şi i se aplică comprese reci sau chiar
pungă cu gheaţă pe cap (frunte şi creştet), la gât, subsuori şi în regiunea inghinală.
7. Dacă starea generală nu se îmbunătăţeşte cu toate măsurile luate apelaţi de urgenţă la medic.
Sursa: primit pe mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu