Simfonia ploii
Stau si privesc in noapte ploaia,
Ce-mi ropoteste frumos in geam
Serpisori de argint siroiesc
In sclipiri diafane de luna
Un cantec cadentat cu iz de proaspata iarba
Privesc nemarginirea printr-o geana
Si intr-un elan gandesc
La clipa ce sagalnic zboara
Si n-o mai regasesc
Vin alte ganduri prin ropotul de ploaie
Pasagere dintr-un noian se risipesc
Putine mai prind viata
Le las sa fuga repede in noapte
Intr-o golire de pace si lumina.
Lumina lunii ma dezmiarda
In ropote de ploaie stau si ma rog fierbinte
Nu numai pentru mine,
Doresc sa fie bine,
Golesc totul din mine
Raman acolo pentru o calda iubire
Pentru o magica simfonie
A ploii ce-mi canta in geam.
Primit pe mail,
Multumim Mira!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu