- Fermierii polonezi cultivă cartofi pe un câmp, în apropiere de o sondă pentru exploatarea …
Decizia companiei americane Chevron de a începe explorarea gazelor de șist în România a fost întâmpinată cu proteste în mai multe zone din țară. La Pungești, în județul Vaslui, sute de localnici au ieșit în stradă, au blocat temporar un drum județean și nu au permis trecerea utilajelor Chevron. Au apărut mitinguri de susținere în București, iar la scurt timp compania a anunțat că își suspendă activitatea în zonă până când localnicii vor înțelege că tehnologiile folosite nu sunt periculoase pentru mediu.
Oamenii au continuat să protesteze, în vreme ce premierul Victor Ponta, aflat într-o vizită în SUA, a declarat că executivul este decis să susțină în continuare toate explorările de gaze neconvenționale (gaze de șist), atâta timp cât standardele de mediu sunt respectate.
În acest context, Yahoo News România l-a invitat pe specialistul în energie Ionuț Purica să discute cu cititorii despre gazele de șist: ce sunt ele, ce tehnologii se folosesc în această industrie, ce presupune explorarea și exploatarea lor, care sunt riscurile și beneficiile.
De profesie inginer, Ionuț Purica a absolvit Facultatea de Energetică la Institutul Politehnic București. Este doctor inginer și doctor în economie. În prezent lucrează la Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române.
Invitatul s-a aflat în redacția Yahoo News România între orele 16 şi 18. Chatul s-a încheiat la ora 18. Iată cele mai interesante întrebări ale cititorilor noştri şi răspunsuri ale invitatului:
Crăciun: Dupa cum se stie in Dobrogea sunt cele mai mari izvoare de apa potabila curata. Cat de curate vor mai fi acestea dupa inceperea exploatarilor de gaze, atata timp cat se stie ca aceste metode au distrus mediul si in alte tari, inclusiv in SUA?
Ionuţ Purica: Pânzele de apă freatică se găsesc la o adâncime de maxim 200 de metri, ele nu se întind continuu sub tot teritoriul Dobrogei. Gazele de șist sau formațiunile care conțin gaze de șist se găsesc la adâncimi de circa 4.000 de metri. E posibil ca un foraj, care se face pentru a atinge adâncimi de 4.000 de metri, să treacă printr-o pânză de apă freatică, așa cum e posibil să treacă pe alături. Noi avem norocul faptului că aceste foraje sunt deja făcute în Statele Unite de 15 ani și tehnologia, inclusiv măsurile de protecție în cazul în care sunt implicate pânze de apă freatică sunt mult mai dezvoltate decât la începutul aplicării acestei tehnologii în SUA. Mai mult decât atât, în România, care este prima țară din lume care a raportat în 1857 producție de 257 de tone de petrol, se fac foraje atât pentru gaze convenționale, cât și pentru petrol (inclusiv fracturare hidraulică pe verticală, care a început cam de 40 de ani). În aceste condiții, este evident important ca bunele practici tehnologice să fie urmărite și aplicate în consecință.
Paul: Intrebari: 1. Care este pretul estimativ al gazelor de sist care ar fi captate din Romania , comparativ cu pretul actual al gazelor autohtone si cu gazele GAZPROM ?
2. Aceste gaze ar putea fi transportate prin retelele actuale ale TRANSGAZ?
3.ROMGAZ ar putea primi perimetre de exploatare proprii ? Detine tehnologia necesara ?
4. La ce nivel ar putea fi redeventa ?
Ionuţ Purica: 1. Gazele convenționale care se exploatează în România sunt pe sfârșite, 10 - 15 ani, instalațiile de exploatare au perioadă de amortizare spre sfârșit, deci costurile de exploatare sunt mai scăzute. Gazele de import furnizate de Gazprom au prețurile printre cele mai mari importate în Uniunea Europeană astfel încât costul gazelor de șist, unde amortizarea instalațiilor este la început, se situează mai aproape de costul gazelor convenționale decât de prețul gazelor de import. 2. Gazul de șist este de fapt gaz natural, obișnuit, care provine din alt tip de formațiuni geologice decât gazul convențional. 3. Romgaz ar putea primi perimetre de exploatare, însă nu sunt sigur că au ultima tehnologie disponibilă. 4. Conform legii actuale, redevența poate fi de maxim 13,5%.
Evrika: In primul rand, as dori sa-l intreb, pe d-l Ionuț Purica, daca a vizionat filmul documentar "GASLAND ", iar daca l-a vizionat, sa ne spuna, cat din tot ceea ce e prezentat in acel documentar este adevarat si cat nu este (metoda exploatarii gazelor de sist prin fracturare o cam stim, dar nu stim ce cocktail de substante se foloseste pentru extragere si efectul lor asupra solului si a panzei freatice pe termen lung)? De ce este atat de controversata metoda si este interzisa in majoritatea statelor din UE, daca e atat de sigura? In 2009, Romania a castigat, la HAGA, procesul cu Ucraina, in ceea ce priveste delimitarea platoului continental al Marii Negre, Romania obtinand 79,34% din zona disputata si in care s-ar afla zacaminte foarte bogate in gaz si petrol, iar de curand, doar in perimetrul Neptun, au fost descoperite zacaminte de gaz ce ar acoperi necesarul tarii pentru cel putin 6 ani, dupa cum au spus oficialii. Nu ar fi mai bine ca acest tip de exploatare, prin metoda fracturarii, cat si exploatarea in zonele care sunt locuite, sa fie ultima alternativa la care ar trebui sa apeleze Romania, in cazul in care s-ar epuiza celelalte zacaminte si nici alte surse nu sunt disponibile? De ce nu avem o lege care sa interzica exploatarea de orice tip de resurse minerale in zonele de interes turistic, in apropierea celor locuite sau in zonele in care sunt exploatatii agricole si care au impact distructiv asupra acestora?
Ionuţ Purica: Substanțele folosite în amestecurile cu apă sunt, în principiu, destinate să ajute producerea de fisuri prin metoda fracturării hidraulice, parte din ele rămânând în sol la 4.000 de metri adâncime, o altă parte putând fi returnată prin apa care revine la suprafață și care este tratată prin metode dezvoltate în scopul diminuării impactului de mediu potențial al acestor substanțe. În prezent, activitatea legată de gazele de șist se referă la explorare și așa cum în platoul continental al Mării Negre s-au făcut estimări că putem acoperi necesarul țării pe cel puțin șase ani, e normal să putem estima câți ani din necesarul de consum al țării pot fi acoperiți din gazele de șist. Evident, utilizarea ulterioară a gazelor de șist este o chestiune care ține de dezvoltarea noastră economică și de necesitatea de a asigura alimentarea cu resurse energetice a economiei noastre. Comisia Europeană a elaborat studii disponibile începând de anul trecut, care au analizat atât aspectele geologice, tehnologice, de mediu, de impact economic, precum și legislativ și normativ care au condus în anumite țări la decizia de a amâna exploatarea gazelor de șist, iar în alte țări la decizia de accelera exploatarea acestor resurse (cazul Poloniei). Evident, este o chestiune care pentru moment ține de strategiile de dezvoltare energetică specifice fiecărei țări membre.
Simion S: Cate companii in afara de Chevron au licente de exploatari petroliere? Cate companii au intentia declarata de a exploata gaze de sist? Inteleg ca suntem doar la faza de explorare. Eu sunt de acord cu explorarea subsolului, pentru stabilirea resurselor exploatabile existente. Exploatarea cred ca trebuie sa se faca dupa stabilirea unor strategii privind resursele subsolului si completarea legislatiei privind exploatarile petroliere, mediul si regimul terenurilor pe care se executa aceste exploatari.
Garantiile de mediu nu pot acoperi poluarea panzei freatice. Odata produsa poluarea, refacerea panzei freatice dureaza secole, iar in unele situatii nu se mai reface. Multa lume a casunat pe Chevron. Dar celelalte companii cu licente, nu vor face acelasi lucru? Macar aceasta companie este destul de serioasa.
Ionuţ Purica: Chevron nu este singura companie, în total sunt circa zece companii mai mari sau mai mici, care provin și din Rusia, Ungaria, Serbia și din alte țări. În condițiile acestea este util să se exploreze ce gaze de șist avem. De asemenea, atât timp cât licențele sunt date unor companii care au tehnologii de explorare puse la punct, cunoașterea rezervelor gazelor de șist este un lucru pozitiv, care servește elaborării strategiilor noastre pe termen mediu și lung de folosire a resurselor energetice de diverse feluri, abordate într-un mod integrat, în care gazele de șist reprezintă una dintre componente.
Vali: Cat de rentabila e dependenta unei intregi tari fata de o corporatie in schimbul unei asa zise "independente energetice"? De energii alternative, curate, ati auzit? Solara, eoliana, geotermala... Aici cred ca ar trebui investit in primul rand, nu intr-un dezastru ecologic marca Chevron/Texaco.
Ionuţ Purica: În privința explorării gazelor de șist, nu este vorba de o singură companie, ci de circa zece, care desfășoară activități de explorare în diverse zone din România. Dezvoltarea de energii alternative face parte din politica UE pe care România o implementează cu succes. Avem până acum instalați peste 2.100 MW în centrale eoliene și încep să apară centrale fotovoltaice, alături de microhidrocentrale, biomasă etc. Mai mult decât atât, există în țară cercetare pe conversia hidrogenului prin celule de combustie.
Tiberius: Ponta spunea ca sunt companii care extrag gazele de sist facand investitii mici pentru protejarea mediului dar obtin profit mare si companii care fac investitii mai mari pentru protejarea mediului si obtin profit mai mic. Concret ce fel de investitii se pot face pentru a se contracarea efectele exploatarii prin fracturare?
Ionuţ Purica: În principiu, protecția mediului este o componentă care nu poate fi disociată de activitățile de explorare și exploatare de gaze neconvenționale. Măsurile de protecția mediului încep din momentul în care se inițiază activitățile de explorare, cu definirea unor perimetre pentru amplasarea instalațiilor, și de analize a stării mediului și a riscurilor potențiale. Acțiunile de protecția mediului continuă pe perioada activității de explorare atât pe parte de urmărire a bilanțului de apă și tratare a apelor reziduale (tehnologice), precum și cu măsuri de protecție a eventualelor penetrări prin zone cu ape freatice. Mai mult, la sfârșitul perioadei de explorare, în cazul în care nu continuă exploatarea, sunt prevăzute măsuri de redarea mediului, la care trebuie ținut cont de faptul că prezența la suprafața pământului a instalațiilor de forare este relativ mică și readucerea mediului la starea inițială poate fi făcută cu succes.
Ciovirnache: Domnule Ionut Purica este periculoasa exploatarea gazelor de sist pentru mediu sau nu? Date din exploatarile din Statele Unite si alte locuri unde se exploateaza arata ca mediul este extrem de poluat, apa se contamineaza si aerul este toxic generator de diverse boli dintre care cea mai periculoasa este cancerul. De ce nu se spun aceste efecte pe care le-au constat oamenii, de ce toata conducerea acestor afaceri ascunde aceste detalii? Sunt date clare care arata ca mediul s-a poluat in zona de exploatare, s-au facut si filme despre asta si totusi nimeni nu vorbeste despre mediu si doar despre banii castigati, este corect?
Ionuţ Purica: Tocmai pentru a vedea riscurile și benefiiciile exploatării gazelor de șist, Consiliul Mondial al Energiei - Comitetul Membru Român a elaborat un studiu care analizează, la nivel de experți, și realizează un raport care abordează problema din punct de vedere geologic, tehnologic, al efectelor asupra mediului, al efectelor economice și al aspectelor legislative. Orice tehnologie trebuie privită prin prisma riscurilor și a benefiiciilor. Centralele eoliene produc poluare fonică, poluare cu câmpuri electromagnetice (similare cu poluarea radioactivă slabă), omoară păsări, deviază trasee migratoare și pot afecta vremea, preluând din energia mișcării maselor de aer. Centralele hidro pot produce ruperi de baraje cu viituri devastatoare. Centralele pe cărbune produc ploi acide și dispariția vegetației din jur. Pe de altă parte, transportul cu vehicule produce accidente pe care media le face publice în fiecare seară. Trebuie să renunțăm la aceste tehnologii, inclusiv la transportul cu autovehicule, pentru că sunt riscante și periculoase sau trebuie să luăm măsurile necesare pentru a reduce riscurile și pentru a le ține sub control?
Raul: Nu, le lasam acolo pentru viitor si acum vom dezvolta energiile regenerabile, care nu produc efect de sera ( eoliene si panori solare ).
Ionuţ Purica: E bine să știm ce cantități de gaze de șist avem, deci să explorăm zonele cu rezerve potențiale; așa cum e bine să avem o bună cunoaștere a zonelor cu potențial eolian și cu potențial cu radiație solară, deci pentru conversie fotovoltaică. Modul de utilizare și timpul la care începem să utilizăm pe scară largă aceste resurse, alături de cărbune, energie nucleară (care nu emite gaze de seră) și energie hidroelectrică, este o chestiune de conjunctură națională, regională și la nivelul Uniunii Europene, în ultimii ani făcându-se multe analize (strategii) care încearcă să adapteze necesitatea de consum energetic a României cu dezvoltarea noastră economică, în contextul Uniunii Europene. Principiul de bază pentru siguranță energetică e că este bine să nu te bazezi pe o singură sursă de energie, ci să faci diversificarea surselor de energie, astfel încât dacă una dintre ele nu funcționează temporar să o poți compensa cu alta. România are o asemenea bogăție de surse, spre deosebire de Polonia care produce electricitate peste 90% din cărbune.
Loredana Grigore: În SUA, proprietarii de terenuri dețin și ceea ce se află în subsolul pământului deținut și au primit sume de bani importante atunci când le-au permis companiilor să extragă gazele de șist. În România, statul deține resursele subsolului, banii și redevențele ajung la bugetul de stat, iar comunitatea nu se alege cu nimic. Este posibilă modificarea legii astfel încât comunitatea să obțină un procent din valoarea gazelor de șist extrase de sub terenurile lor? Cu ce se alege comunitatea locală, ce beneficii obține ea dacă exploatarea gazelor de șist se va face conform legilor în vigoare și nu după modelul din SUA?
Ionuț Purica: Amplasarea instalațiilor tehnologice este făcută pe niște terenuri care aparțin comunităților locale. Evident, nu e neapărat nevoie ca această amplasare să se facă gratuit. Astfel, beneficiile comunităților locale, chiar în cadrul legislației actuale, pot consta în cote de închiriere a terenurilor pentru amplasarea instalațiilor menționate. Ca efect indirect, comunitățile locale trebuie să aibă grijă să-și aleagă reprezentanți în Parlament care să susțină alocări bugetare mai mari către serviciile disponibile de care pot beneficia comunitățile locale (sănătate, educație etc.).
Dariana: Ce beneficii va avea statul roman? Cat e redeventa, daca Romania va primi un procentaj din gazele extrase gratis, daca compania e obligata sa vanda in Romania la un anumit pret, etc?
Ionuț Purica: Benefiicile statului român constau în redevență, care urmează să fie negociată în momentul în care se cunoaște cantitatea disponibilă, în crearea locurilor de muncă directe și indirecte, în creșterea cantităților de gaz vândute pe piața românească, lucru care e de natură să scadă prețul gazului, cu efecte benefice asupra economiei.
Buzac Sebastian: Sa zicem prin absurd ca metoda de exploatare a gazelor nu reprezinta un pericol pentru mediu; De ce se permite unei companii straine sa exploateze resursele tarii ? Pentru o redeventa de sub 4% ?
Ionuț Purica: Sunt mai multe motive pentru care resursele unei țări pot să ajungă să fie exploatate de companii străine. 1. Pentru că acele companii au cunoștințele tehnologice care le permit să efectueze operațiile de explorare, extragere, cunoștințe pe care fie țara în cauza nu le are, fie ar costa-o foarte mult să și le dezvolte. 2. Întotdeauna exploatarea, găsirea unor resurse, e o chestiune care implică riscuri pe care în mod normal țara în cauză vrea să le plaseze companiilor care fac explorări și nu să și le acopere din bugetul propriu. Redevența nu este singurul beneficiu pe care îl prezintă exploatarea unor resurse, cel mai important beneficiu este crearea locurilor de muncă, care aduc prin taxe bani suplimentari la bugetul acelei țări. Conform legii petrolului și gazelor, redevența poate fi între 3 și 13,5%.
Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu