Foto:
Odată decolată de la Băneasa, aeronava BN-2, oricât de banală sau primitivă ar fi fost, trebuia să devină automat o aeronavă de stat, la fel ca şi aeronava care-l transportă la bord pe preşedintele Traian Băsescu. Echipajul ca şi pasagerii săi, printre care şi Aurelia Ion, având acelaşi statut ca şi preşedintele României.
Conform AIP-România, document de informare a regulilor aplicate în spaţiul aerian românesc, la capitolul ENR.10-Planuri de zbor/punctul 6 (Indicatorul de statut -STS), era prevăzută tratarea specială, în regim de prioritate absolută a avionului care s-a prăbuşit în munţii Apuseni. Aceasta prioritate fiind dată de scopul operaţiunii aeriene în care era implicată aeronava BN-2 (prelevare de organe în vederea efectuării unui transplant, cu timp de aşteptare limitat), atât la dus pe traiectul Bucureşti-Oradea cât şi la întors. Statutul zborului fiind corelat în mod automat de către autorităţile aeronautice cu planul de zbor depus de echipaj la briefing-ul aeroportului Băneasa: STS /HOS, acesta fiind un zbor special, declarat de autorităţile medicale. Care trebuia tratat la fel ca şi un zbor prezidenţial.
Criteriile pe baza cărora Autoritatea Aeronautică Civilă Română (nu Romatsa) ar fi trebuit să acorde prioritate acestui avion aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, sunt definite clar la punctul 3 al aceluiaşi capitol (HOSP- zboruri medicale sau ambulanţă, atunci când este în pericol viaţa unor persoane).
Tot AIP-România, la capitolul ENR 19.4, punctul 4 Excepţii şi priorităţi la procedura de alocare a sloturilor (intervalul minim de timp în care este aprobată decolare ), zborul medical/ambulanţă figurează la al doilea pe listă, ca exclus de la măsurile AFTM. Adică nu mai intră în algoritmul de introducere în fluxul de planificare-management al zborurilor, ca toate celelalte zboruri ale aeronavelor civile conform Convenţiei Aviaţiei Civile de la Chicago, întrucât este recunoscut drept o prioritate. Astfel BN-2 ar fi trebuit să devină în mod automat o aeronavă de stat la fel ca şi aeronava prezidenţială. Iată şi motivul pentru care fostul ministru al Transporturilor, dl. Traian Băsescu, care cunoaşte cu siguranţă acest aspect, a preferat să se ascundă până acum, neavând nicio reacţie referitoare la accidentul aviatic din munţii Apuseni.
Procedurile mai sus amintite au la bază documentul LE 4/50 -94/1 al secretariatului OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale) care reglementează statutul aeronavei de stat, atunci când e vorba de un avion comercial sau de şcoală (cum a fost cazul aparatului BN-2), închiriat de pentru a executa un zbor special, separat de restul aeronavele civile, utilizate în scop comercial sau de şcoală.
Pentru că tot am fost eu cel care a declarat în premieră că MApN a avut pe ecranul radarului de pe muntele Mare avionul BN-2, până la 2 km de locul impactului cu solul, acest lucru a fost posibil pentru că încă din 1995, România are în vigoare un protocol semnat de şeful Statului Major General al MApN şi de directorul Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR), prin care armata era obligată să faciliteze acordarea priorităţii maxime aeronavelor speciale comunicate de AACR, pe baza unor proceduri de tratare a zborurilor speciale.
În toată ceaţa mediatică şi politică indusă în mod intenţionat asupra acestui accident, nu pot să nu remarc profesionalismul de care a dat dovadă controlorul de trafic de la turnul de control de la Sibiu. La verticala aerodromului Sibiu, respectând reglementările Doc. 4444-Regulile Aerului, acesta i-a transmis echipajului BN-2 condiţiile meteo de la sol. Deşi transponderul de la bord îi transmitea înălţimea de zbor a avionului, controlorul i-a cerut lui Iovan să-i raporteze la ce înălţime se află. Şi Iovan a trebuit să recunoască că nu era chiar la 2.743, ci cam pe la 2.438 m, scopul controlorului de trafic fiind acela de a-l obliga pe Iovan să urce înapoi, dacă poate. Dovadă că imediat i-a şi dat această comandă. Conştient de faptul că avionul BN-2 era o prioritate absolută în zona sa de traficaerian, acesta a luat iniţiativa să coboare prematur sub 2.400 m avionul Dash 8, cursă de pasageri aflat aproape de BN-2. Întârziindu-i astfel cu câteva minute ora de aterizare, riscând să fie reclamat de compania aeriană deţinătoare a avionului pentru aceasta. Toate aceste lucruri nu le afirmă un jurnalist sau politician cu notorietate dar amator în ale aviaţiei, ci un posesor al brevetului de pilot pe MiG-21 şi al licenţei de controlor de trafic, cu calificarea de instructor. Din nefericire, actualmente şomer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu