Miracolul Eminescu

De altfel,insasi Rosa del Conte sintetizeaza:"Eminescu nu este o floare rara,impodobita prin miracol dintr-o samanta purtata din intamplare pe pamantul

Daciei de suflarea vanturilor apusene,el este un astru izvorand din adancurile cerurilor Orientului,pentru marturisirea unei civilizatii tinere si noi,dar inradacinata

intr-un trecut de veche cultura si severa traditie.Ca si aceea a Luceafarului sau,si

lumina lui,mai inainte de a ajunge la noi,a strabatut o lunga cale".

Sunt aprecieri ce onoreaza cultura si genialitatea oricarui popor.Dar inainte de toate trebuie sa mentionam ca marile lui capodopere literare nu ar fi putut iesi la

lumina si intra in circuitul culturii nationale si al lumii daca unicul Eminescu nu ar fi fost si "omul total",personalitate multilaterala,considerat pe buna dreptate

"munte magic al poeziei romanesti',dar si ca o pioasa restituire un pilon de referinta in filozofia si aforistica romaneasca.

Doctrina eminesciana despre patriotism este una dintre cele mai riguroase din

istoria gandirii social-politice romanesti.Ea vine din trecutul indepartat al poporului

si se infinge adanc in prezentul istoric al culturii noastre.Iata ce spune:"Iubirea de

tara e pururea si pretutindenea iubirea trecutului;patria vine de la cuvantul pater si

numai oameni care tin la institutiile parintilor lor,la petecul de pamant sfintit de

sangele parintilor pot fi patrioti".

"Cu cat ne iubim patria si poporul nostru cu atat vom trebui sa ne inarmam mintea cu o rece nepartinire si sa nu ne surescitam cugetarea,caci usor s-ar putea sa falsificam vederea acestei calauze destul de credincioase si sa ne agitam cu vehementa prin intuneric,in lupta cu fanatisme."

Patriotismul eminescian se intemeiaza pe trecutul nostru istoric:"iubim tara si 

natia noastra astfel cum n-o iubeste nimeni,cum nimeni nu are puterea de a o iubi."Marturiseste"adesea iau de la istorie,de la pazitorul ei cel posomorat al

trecutului cheile lui de aur si deschid portile inimei mele".

Eminescu ne lasa sa simtim si sa intelegem cultul sau fata de Cartea Intelepciunii din toate timpurile si spre toate timpurile.El afirma cu claritate:

"Fara cultul trecutului nu exista iubire de tara.Vrei viitorul al cunoaste,te intoarce

la trecut."Limpede si sfant i-a fost lui Eminescu si sensul libertatii la romani:

'ce voiesc romanii sa aiba e libertatea spiritului si constiintei lor in deplinul inteles

al cuvantului".

"Sufletul omului e ca un val- sufletul unei natiuni ca un ocean".-important si unificator este valul ce-si cauta oceanul.Oceanul este o sinteza a valurilor.Omul

este un rau ce intra in confluenta cu lumea.Eminescu mai spunea:"am inteles ca

un om poate avea totul,neavand nimic,si nimic avand totul."

"Omul crede un strop,se indoieste o mare."

"Multi lucreaza,dar putini gandesc."

Cugetari sacre,combinare maiestrita ce mai mult incifreaza pe cel ce vrea a o descifra ca o lectie pentru generatiile viitoare:"este ascuns in fiecare secol din viata unui popor complexul de cugetari,care formeaza idealul lui,cum in samburele de ghinda e cuprinsa ideea stejarului intreg."

Eminescu prin ceea ce ne-a lasat duce comunicarea in afara de timp,inlocuind ideea zadarniciei c-un regret arzator si o incredere senina transformand triumful

iubirii intr-un prezent etern.Eminescu e dor si balada,doina si codru,floare albastra,luceafar si luna,soare si niciodata umbra,e spatiu si timp infinit,e plopul

fara sot si eterna iubire,e spiritul unic si vesnic al Romanului Absolut nepereche.

Sursa: Articol primit pe mail,

Multumiri MB