Melasa - beneficii pentru sanatatea ta

Intr-o societate in care dictonul “Evita excesul de sare, zahar si grasimi!” este folosit cu orice ocazie, foarte multi romani cauta un inlocuitor natural pentru zaharul cristalizat produs de industrie.

Diversii “substituenti” ai zaharului (indulcitori sintetici, etc) sunt “recomandati” de obicei pentru faptul ca nu contin calorii, deci ajuta la slabit. Sau ca taie pofta de mancare, influentand senzatia de satietate.

In realitate insa, indulcitorii sintetici sunt responsabili pentru o serie de probleme de sanatate, cauzate de faptul ca ei inseala organismul (atat din punct de vedere al gustului, cat si la nivel hormonal) sa consume alimente din ce in ce mai dulci.

La nivel hormonal, lipsa de zahar si nivelul mic de calorii din indulcitori inseala organismul, “indemnandu-l” sa secrete insulina, ca si cum ar fi consumat alimente dulci-calorice. Excesul de insulina “provocat” duce la un nivel “artificial” de zahar in organism, lucru care duce la o pofta mare de a consuma alimente dulci.

Studiul realizat de dr. Susan Swithers¹ arata ca indulcitorii artificiali au o influenta negativa asupra cantitatii de hormoni GLP-1 produsa de organism, hormoni responsabili de controlul nivelului de zahar din sange si normalizarea apetitului. Excesul de insulina si nivelul scazut de hormoni GLP-1 duce la o “foame” apriga de alimente/bauturi dulci si, pe termen lung, creste riscul de diabet.

Dintre inlocuitori naturali (miere de albine, zahar din nuca de cocos, zahar de agave, sirop de artar, stevia, melasa) recomandati de multi nutritionisti (chiar si diabeticilor), iti voi scrie in detaliu despre melasa.

Istoricul melasei

Borcan cu melasa

Vechile texte sanscrite si pali mentioneaza cateva detalii despre cultivarea trestiei de zahar, ca si modul in care era folosita in alimentatie de catre vechi locuitori ai Indiei. In 327 î.e.n, Alexandru cel Mare observa importanta trestiei de zahar si cultivarea acesteia in India, ca si faptul ca zaharul era extras din trestie prin mestecare sau prin sugere.

Dupa anul 700 e.n, prin diverse metode comerciale, informatii despre cultivarea trestiei de zahar s-au raspandit si in alte tari mediteraneene: Africa, Egipt, Spania, Sicilia, Maroc. Spania a devenit prima sursa majora de zahar si melasa pentru Europa acelor timpuri.

In 1492, Columb a introdus cultivarea trestiei de zahar in tinuturilor amerindienilor. In secolele recente, America a devenit o mare cultivatoare de trestie de zahar, acestea fiind elemente de referinta pentru diverse studii stiintifice care au dust la descoperirea aspartamului, a fructozei, etc.

Termenul de “melasa” a fost mentionat pentru prima oara intr-o carte portugheza scrisa in anul 1582, care descria peripetiile cuceririi Indiilor. Melasa era folosita pentru a produce lichior fermentat numit rom, dar si ca un inlocuitor mai ieftin pentru zaharul rafinat industrial.

In zilele noastre, melasa este produsa atat din trestie de zahar cat si din sfecla de zahar.

Valorile nutritive ale melasei

Melasa este saraca in grasimi saturate, sare si colesterol. Iata cateva valori pentru 100g de melasa:

– minerale: magneziu (240mg), potasiu (1460mg), calciu (205mg), fier (4,7g), cupru
– grasimi: omega 6 (50mg)
– vitamine: niacin (vit. B3), B6 (34%), niacin (5%), nutrientul colina (13mg)

Consumul a 100g de melasa asigura organismului 290 de calorii, 25% carbohidrati (proveniti din zahar).

Produse cu melasa comercializate

Dintre produsele bazate pe melasa care sunt comercializate in Romania, mentionez doar cateva:

- indulcitori nerafinati din trestie de zahar
- zahar brun din trestie zahar si melasa
- zahar brut nerafinat de melasa
- granule din sfecla de zahar cu continut de melasa
- sare cu minerale si melasa (blocuri minerale de lins pentru ovine/bovine/caprine, drojdii furajere bazate pe spirt de melasa)
- variante de melasa (cu amidon, caramel, glucoza alimentara, cu maltoza)
- sirop de melasa bio
- suc de trestie de zahar si melasa
- fulgi de drojdie de melasa
- produse de tutungerie pe baza de melasa (arome, etc)
- produse de pescuit (faina de melasa, aditiv lichid, atractanti aroma)

De multe ori vei observa ca melasa este doar un element infim (in procent de maxim 30%) in diverse produse pe baza de melasa. Verifica ambalajul!

Melasa este folosita si in diverse retete de sucuri, de patiserie (prajituri, chec, tarte, etc).

Beneficiile melasei

Melasa ofera multiple beneficii pentru sanatatea ta, datorita bogatiei de nutrienti si minerale continute.

Bogatia de fier din melasa (20% din necesarul zilnic) ajuta la buna functionare a vaselor de sange si transportul eficient al sangelui in tot corpul. Fierul este responsabil si pentru eficientizarea productiei de energie necesare organismului pentru activitatile zilnice. Un nivel optim de energie asigura buna functionare a organelor interne, a muschilor, a creierului. Fierul intareste sistemul imunitar, ajutandu-l sa indeparteze rapid agentii toxici, infectiile care-l ataca.

Potasiul imbunatateste densitatea masei osoase, reducand riscul aparitiei artritei. Potasiul mentine un nivel scazut de presiune a sangelui, contribuind si la imbunatatirea procesului de descompunere a carbohidratilor.

Calciul are un rol important in asigurarea sanatatii inimii, a creierului, a muschilor, conlucrand cu potasiul, potatasiul si fierul la intarirea sistemului osos si a dintilor.

Melasa are si efect antioxidant, datorita continutului de mangan, care intareste sistemul imunitar in lupta cu radicalii liberi care ataca celulele.

Continutul de cupru din melasa ajuta si sanatatea parului, restaurand culoarea parului (datorita secretiei a pigmentului melanina), indepartand firele de par alb, redandu-i parului vigoarea si stralucirea meritata.

Cantitatea de vitamina B3 si B5 ajuta la mentinerea nivelului de colesterol sanatos, reducand riscul blocarii cu grasime a vaselor de sange.

Efecte secundare si contraindicatii

Melasa are un index glicemic mic si poate fi folosita in alimentatie. Trebuie mentionate totusi cateva aspecte importante.

Exista studii care ridica semne de alarma cu privire la chimicale primejdioase folosite pentru a produce melasa, mai exact, atrag atentia spre nivelul de compusi sulfurici si clorina ramasi dupa procesul de extractie si curatare a melasei.

Melasa contine totusi zaharuri in proportie de 40-50%, si este recomandata ca o alternativa “mai sanatoasa” fata de zaharul prelucrat si rafinat in industrie.

Melasa nu este usor digerata de organism, fiind rapid eliminata, putand cauza diaree si alte probleme intestinale.

Nu exista studii concludente cu privire la interactiunea si posibilele efecte secundare intalnite la femeile insarcinate sau cele care alapteaza. Considera consultul unui medic specialist in aceste cazuri!

Concluzie

Melasa poate fi folosita ca indulcitor, un inlocuitor pentru zaharul cristalin prelucrat. Moderatia este, totusi, cheia sanatatii tale.

Sursa: http://www.pro-sanatate.com/