luni, 14 iulie 2014

Iată MOTIVELE pentru care oamenii de afaceri CER NAŢIONALIZAREA fabricilor româneşti

nationalizare1Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a cerut guvernului să naţionalizeze companiile importante, pentru a împiedica închiderea acestora pe bandă rulantă. AOAR se teme că, fără intervenţia statului, economia riscă să se prăbuşească.

Deşi pare un paradox, patronii din România au cerut statului să naţionalizeze companiile importante care riscă să se închidă, făcând referire la anunţul de vânzare a Lafarge, producătoare de ciment, şi la închiderea Europharm. “Soluţia practică ar fi ca statul să cumpere 30% din portofoliul Lafarge, ca să aibă marjă de blocaj. Apoi vede ce strategie are noul cumpărător, pune condiţii, că este în administrarea companiei şi, după ce va şti sigur că va continua producţia, că va menţine locurile de muncă şi că va folosi materii prime de la noi, se va utiliza piaţa internă pentru livrări, poate vinde acţiunile. Este nevoie de un control pe timp limitat al evoluţiei acestui sector important. Să nu vă miraţi dacă, mâine-poimâine, vom importa şi ciment. Relocarea utilajelor de la o fabrică de ciment nu ia mai mult de şase luni. Şi atunci vom pune calcarul în vagoane şi-l vom trimite la producătorii de ciment. Din exportatori de ciment, că Lafarge şi Holcim aveau piaţă internaţională, s-ar putea să devenim importatori de ciment. Nu cred că o să facă guvernul naţionalizare. Noi nu suntem în stare să luăm asemenea decizii”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 
Fabrici cumpărate ca să fie închise
Oamenii de afaceri români atrag atenţia guvernului asupra situaţiei alarmante din industria medicamentelor şi din cea siderurgică. “De mai mult de nouă ani atragem atenţia asupra situaţiei inacceptabile de la Institutul «Cantacuzino». La fel de grave sunt încetarea producţiei de medicamente la Braşov şi situaţia din industria siderurgică, urmare a falimentării de către compania Mechel a cinci producători de produse din oţel”, se arată într-un comunicat al AOAR. Totodată, secretarul general Cristian Pârvan spune că soluţia naţionalizării temporare a fost luată şi de alte ţări precum Franţa, Germania, Polonia, Ungaria şi Slovenia. “Dacă eu sunt producător din UE sau din afara UE şi vreau să opresc producţia de ciment, ce fac? Le cumpăr şi le închid. Şi nimeni nu mai poate face nimic, pentru că e privat. Orice sector care păţeşte ceva în România îi afectează pe ceilalţi. Când a plecat Nokia, care nu era un capăt de ţară pentru economia românească, oameni de afaceri care făceau transport, catering sau ce mai făceau au fost afectaţi. Dacă nu ai nici ciment, nici oţel-beton, este mai complicat cu construcţiile. Dacă mergi pe varianta importului, tu ce faci, te duci la mall. Dar cu ce bani dacă nu mai produci nimic?”, a mai spus Cristian Pârvan.
“La metal, din exportatori de fier-beton, acum suntem exportatori de fier vechi şi importatori de fier-beton.” “Măsura naţionalizării se ia atunci când se constată probleme în domenii importante dintr-un stat.”
Autor: CLAUDIA MARCU
http://gandeste.org/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu