Iată MOTIVELE pentru care oamenii de afaceri CER NAŢIONALIZAREA fabricilor româneşti

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a cerut guvernului să naţionalizeze companiile importante, pentru a împiedica închiderea acestora pe bandă rulantă. AOAR se teme că, fără intervenţia statului, economia riscă să se prăbuşească.

Deşi pare un paradox, patronii din România au cerut statului să naţionalizeze companiile importante care riscă să se închidă, făcând referire la anunţul de vânzare a Lafarge, producătoare de ciment, şi la închiderea Europharm. “Soluţia practică ar fi ca statul să cumpere 30% din portofoliul Lafarge, ca să aibă marjă de blocaj. Apoi vede ce strategie are noul cumpărător, pune condiţii, că este în administrarea companiei şi, după ce va şti sigur că va continua producţia, că va menţine locurile de muncă şi că va folosi materii prime de la noi, se va utiliza piaţa internă pentru livrări, poate vinde acţiunile. Este nevoie de un control pe timp limitat al evoluţiei acestui sector important. Să nu vă miraţi dacă, mâine-poimâine, vom importa şi ciment. Relocarea utilajelor de la o fabrică de ciment nu ia mai mult de şase luni. Şi atunci vom pune calcarul în vagoane şi-l vom trimite la producătorii de ciment. Din exportatori de ciment, că Lafarge şi Holcim aveau piaţă internaţională, s-ar putea să devenim importatori de ciment. Nu cred că o să facă guvernul naţionalizare. Noi nu suntem în stare să luăm asemenea decizii”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

Fabrici cumpărate ca să fie închise

Oamenii de afaceri români atrag atenţia guvernului asupra situaţiei alarmante din industria medicamentelor şi din cea siderurgică. “De mai mult de nouă ani atragem atenţia asupra situaţiei inacceptabile de la Institutul «Cantacuzino». La fel de grave sunt încetarea producţiei de medicamente la Braşov şi situaţia din industria siderurgică, urmare a falimentării de către compania Mechel a cinci producători de produse din oţel”, se arată într-un comunicat al AOAR. Totodată, secretarul general Cristian Pârvan spune că soluţia naţionalizării temporare a fost luată şi de alte ţări precum Franţa, Germania, Polonia, Ungaria şi Slovenia. “Dacă eu sunt producător din UE sau din afara UE şi vreau să opresc producţia de ciment, ce fac? Le cumpăr şi le închid. Şi nimeni nu mai poate face nimic, pentru că e privat. Orice sector care păţeşte ceva în România îi afectează pe ceilalţi. Când a plecat Nokia, care nu era un capăt de ţară pentru economia românească, oameni de afaceri care făceau transport, catering sau ce mai făceau au fost afectaţi. Dacă nu ai nici ciment, nici oţel-beton, este mai complicat cu construcţiile. Dacă mergi pe varianta importului, tu ce faci, te duci la mall. Dar cu ce bani dacă nu mai produci nimic?”, a mai spus Cristian Pârvan.

“La metal, din exportatori de fier-beton, acum suntem exportatori de fier vechi şi importatori de fier-beton.” “Măsura naţionalizării se ia atunci când se constată probleme în domenii importante dintr-un stat.”

Autor: CLAUDIA MARCU

Sursa: Ziarul Ring

http://gandeste.org/

Bacteriile modificate genetic – „fabricile” de combustibil ale viitorului

O bacterie modificată genetic ar putea transforma butanolul într-un biocombustibil atât de ieftin, încât să intre în competiţie cu etanolul. Intervenind într-un proces metabolic foarte eficient, cercetătorii de la Universitatea Rice, SUA, au modificat o tulpină de E.coli astfel încât aceasta să transforme zaharurile în butanol de zece ori mai eficient decât orice alt organism asemănător.

Butanolul, care este fabricat în mod obişnuit prin fermentarea zaharurilor, produce mai multă energie pe unitatea de volum decât etanolul şi, spre deosebire de acesta, poate fi transportat prin conductele de petrol existente.

Numeroase companii încearcă să comercializeze în prezent biobutanol, incluzând unele care caută să adapteze instalaţiile de producere a etanolului. Cu toate acestea, bacteriile folosite în mod obişnuit pentru producerea butanolului nu îl tolerează foarte bine, astfel încât se pot produce doar cantităţi mici de butanol.

Dacă în urma procesului de fermentaţie se obţine entanol cu un randament de peste 10%, butanolul se obţine în cantitaţi mult mai mici: 1-2%, susţine Jonathan Mielenez, un specialist de la Laboratorul Naţional Oak Ridge, SUA.

Noua E.coli produsă la Universitatea Rice acţionează însă mai repede decât alte microorganisme producătoare de combustibili şi produce de cinci până la zece ori mai mult combustibil din aceeaşi cantitatea de zaharuri. Asta înseamnă că are nevoie de mai puţină materie primă şi poate fi cultivată în recipiente mai mici, costurile fiind astfel mai scăzute.

Ramon Gonzalez, chimist şi inginer în biologia moleculară, susţine că numeroase companii şi-au arătat interesul faţă de această tehnologie şi speră să o vadă pe piaţă în următorii trei ani.

Cobalt Biofuels, o companie cu sediul în Montainview, California, a utilizat bacterii din genul Clostridium pentru a descompune materia vegetală şi a transforma zaharurile într-un amestec de butanol, acetonă şi etanol.

Gevo, o companie din Englewood, Colorado, lucrează cu bacteria E.coli, modificată astfel încât anumiţi produşi celulari, în mod obişnuit folosiţi de celulă pentru sintetizarea aminoacizilor, să fie utilizaţi pentru a produce alcool.

Gonzalez a prezentat, împreună cu colegii, săi noua lor abordare şi a publicat documentul în jurnalul online Nature.
Cercetătorii au exploatat o cale prin care microorganismele descompun acizii graşi pentru a genera energie. Ei au modificat aproximativ o duzină de gene ale bacteriei E.coli pentru a inversa procesul beta-oxidării, astfel încât bacteria să producă acizi graşi.

Metoda este mai eficientă deoarece adaugă doi atomi de carbon dintr-o dată, în loc să adauge doar câte unul, pentru a se forma molecule de hidrocarburi, printr-un mecanism care nu necesită energie.

Prin manipularea selectivă a genelor, cercetătorii pot “programa” microbii pentru a sintetiza diferite alte substanţe chimice şi combustibili. Astfel, în plus faţă de butanol, bacteria poate produce diverşi acizi graşi utili, în loc ca aceştia să fie obţinuţi din grăsimi animale şi vegetale.

Deoarece beta-oxidarea este întâlnită la aproximativ toate organismele, aceste mecanism ar putea fi modificat şi în cazul unor drojdii sau alge, fapt ce va veni în ajutorul multor companii care doresc să adopte această tehnologie, susţine Gonzalez. El studiază modificarea diferitelor organisme cu scopul de a face procesul mai ieftin şi mai eficient. Drojdia, de exemplu, este mai tolerantă faţă de butanol şi etanol, însă E.coli creşte mai repede.

Cu toate acestea, toate procesele de creare a biobutanolului se confruntă cu o mare dificultate: în cele din urmă, va fi necesar să se treacă de la utilizarea unor plante precum porumbul, trestia de zahăr, sfecla de zahăr (cu conţinut mare de zaharuri) la folosirea biomasei celulozice, a cărei transformare în combustibili este mai costisitoare.

Sursa: Technology Review

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA